| Chapter 3 |
1 |
Dupq aceea, Iov a deschis gura wi a blestemat ziua kn care s`a nqscut. |
2 |
A luat cuvkntul wi a zis: |
3 |
,,Blestematq sq fie ziua kn care m`am nqscut, |
4 |
Prefacq-se kn kntunerec ziua aceea, sq nu se kngrijeascq Dumnezeu de ea din cer, wi sq nu mai strqluceascq lumina peste ea! |
5 |
S`o cuprindq kntunerecul wi umbra moryii, nori growi sq vinq peste ea, wi neguri de peste zi s`o knspqimknte! |
6 |
Noaptea aceea! S`o acopere kntunerecul, sq piarq din an, sq nu mai fie numqratq kntre luni! |
7 |
Da, stearpq sq fie noaptea aceea, ducq-se veselia din ea! |
8 |
Blestematq sq fie de ceice blastqmq zilele, de ceice wtiu sq kntqrkte Leviatanul; |
9 |
sq se kntunece stelele din amurgul ei, kn zqdar sq awtepte lumina, wi sq nu mai vadq genele zorilor zilei! |
10 |
Cqci n`a knchis pkntecele care m`a zqmislit, nici n`a ascuns suferinya dinaintea ochilor mei. |
11 |
Dece n`am murit kn pkntecele mamei mele? Dece nu mi-am dat sufletul la iewirea din pkntecele ei? |
12 |
Dece am gqsit genunchi cari sq mq primeascq? Wi ykye cari sq-mi dea lapte? |
13 |
Acum aw fi culcat, aw fi liniwtit, aw dormi wi m`aw odihni |
14 |
cu kmpqrayii wi cei mari de pe pqmknt, cari wi-au zidit falnice morminte, |
15 |
cu domnitorii cari aveau aur, wi wi-au umplut casele cu argint. |
16 |
Sau n`aw mai fi kn viayq, aw fi ca o stkrpiturq kngropatq, ca niwte copii cari n`au vqzut lumina! |
17 |
Acolo nu te mai necqjesc cei rqi, acolo se odihnesc cei sleiyi de puteri. |
18 |
Acolo cei puwi kn lanyuri sknt lqsayi toyi kn pace, nu mai aud glasul asupritorului; |
19 |
cel mai mic wi cel mare sknt tot una acolo, wi robul scapq de stqpknul squ. |
20 |
Pentru ce dq Dumnezeu luminq celui ce sufere, wi viayq celor amqriyi la suflet, |
21 |
cari awteaptq moartea wi nu vine; mqcar cq o doresc mai mult deckt o comoarq, |
22 |
cari n`ar mai putea de bucurie wi de veselie, dacq ar gqsi mormkntul? - |
23 |
Pentruce, zic, dq El luminq omului care nu wtie kncotro sq meargq, pe care kl kngrqdewte Dumnezeu de toate pqryile? |
24 |
Suspinurile kmi sknt hrana de toate zilele, wi jalea mi se varsq ca apa. |
25 |
De ce mq tem, aceea mi se kntkmplq; de ce mi -e fricq, de aceea am parte! |
26 |
N`am nici liniwte, nici pace, nici odihnq, wi necazul dq peste mine.`` |