| Chapter 14 |
1 |
Femeia knyeleaptq kwi zidewte casa, iar femeia nebunq o dqrkmq cu knsewi mknile ei. - |
2 |
Cine umblq cu neprihqnire, se teme de Domnul, dar cine apucq pe cqi strkmbe, Kl nesocotewte. - |
3 |
Kn gura nebunului este o nuia pentru mkndria lui, dar pe knyelepyi ki pqzesc buzele lor. - |
4 |
Unde nu sknt boi, ieslea rqmkne goalq, dar puterea boilor aduce belwug de roduri. - |
5 |
Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni. |
6 |
Batjocoritorul cautq knyelepciunea wi n`o gqsewte, dar pentru omul priceput wtiinya este lucru uwor. - |
7 |
Depqrteazq-te de nebun, cqci nu pe buzele lui vei gqsi wtiinya. - |
8 |
Knyelepciunea omului chibzuit kl face sq vadq pe ce cale sq meargq, dar nebunia celor nesocotiyi ki knwalq pe ei knwiwi. - |
9 |
Cei nesocotiyi glumesc cu pqcatul, dar kntre cei fqrq prihanq este bunqvoinyq. - |
10 |
Inima kwi cunoawte necazurile, wi nici un strqin nu se poate amesteca kn bucuria ei. - |
11 |
Casa celor rqi va fi nimicitq, dar cortul celor fqrq prihanq va knflori. - |
12 |
Multe cqi pot pqrea bune omului, dar la urmq se vqd cq duc la moarte. - |
13 |
De multe ori chiar kn mijlocul rksului inima poate fi mkhnitq, wi bucuria poate sfkrwi prin necaz. - |
14 |
Cel cu inima rqtqcitq se saturq de cqile lui, wi omul de bine se saturq wi el de ce este kn el. - |
15 |
Omul lesne crezqtor crede orice vorbq, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. - |
16 |
Knyeleptul se teme wi se abate dela rqu, dar nesocotitul este kngkmfat wi fqrq fricq. - |
17 |
Cine este iute la mknie face prostii, wi omul plin de rqutate se face urkt. - |
18 |
Cei prowti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiyi sknt kncununayi cu wtiinyq. - |
19 |
Cei rqi se pleacq knaintea celor buni, wi cei nelegiuiyi knaintea poryilor celui neprihqnit. - |
20 |
Sqracul este urkt chiar wi de prietenul squ, dar bogatul are foarte mulyi prieteni. - |
21 |
Cine dispreyuiewte pe aproapele squ face un pqcat, dar ferice de cine are milq de cei nenorociyi. - |
22 |
Kn adevqr ceice gkndesc rqul se rqtqcesc. dar ceice gkndesc binele lucreazq cu bunqtate wi credinciowie. |
23 |
Oriunde se muncewte este wi ckwtig, dar oriunde numai se vorbewte, este lipsq. - |
24 |
Bogqyia este o cununq pentru cei knyelepyi, dar cei nesocotiyi n`au altceva deckt nebunie. - |
25 |
Martorul care spune adevqrul scapq suflete, dar cel knwelqtor spune minciuni. - |
26 |
Cine se teme de Domnul are un sprijin tare kn El, wi copiii lui au un loc de adqpost la El. - |
27 |
Frica de Domnul este un izvor de viayq, ea ne ferewte de cursele moryii. - |
28 |
Mulyimea poporului este slava kmpqratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. - |
29 |
Cine este kncet la mknie are multq pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. - |
30 |
O inimq liniwtitq este viaya trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. - |
31 |
Cine asuprewte pe sqrac, batjocorewte pe Ziditorul squ, dar cine are milq de cel lipsit, cinstewte pe Ziditorul squ. - |
32 |
Cel rqu este doborkt de rqutatea lui, dar cel neprihqnit chiar wi la moarte trage nqdejde. - |
33 |
Knyelepciunea se odihnewte kntr`o inimq priceputq, dar kn mijlocul celor nesocotiyi ea se dq de gol. - |
34 |
Neprihqnirea knalyq pe un popor, dar pqcatul este ruwinea popoarelor. - |
35 |
Un kmpqrat are plqcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocarq, kl atinge mknia lui. |