U libru di u celu

 http://casimir.kuczaj.free.fr/Orange/korsykanski.html

Volume 13 

 

Eru in u mo statu di solitu quandu di colpu mi truvò fora di u mo corpu, à mezu à una folla di ghjente.

 

Sopr'à sti parsoni, altìssimu, stava   a Regina di u Celu   chì parlava à a ghjente è pienghjendu, à u puntu chì i rosi ch'edda tinia nantu à ella s'imbulighjavanu di e so lacrime.

 

Ùn aghju micca capitu nunda di ciò chì dicia.

Tuttu ciò chì aghju vistu era chì a folla era eccitata è chì a Mamma Celeste li pregava di calmà.

Lasciò caccià una rosula è, camminendu versu mè in a folla, m'hà datu. Fighjularaghju sta rosula è vidia ch’ella era inzuppata di e lacrime di a mo cara Mamma.

E so lacrime m'hà invitatu à pricà per a pace trà queste persone.

Allora eru cun u mo dolce Ghjesù è li pricava di purtà a pace à u populu.

Tirandumi versu ellu,   mi parlava di a so santa Volontà  , dicendumi :

 

"A mo figliola, a mo Will hà un grande putere di creazione.

Cum'ellu hà datu l'esistenza à tuttu, hà u putere di distrughje. L'anima chì vive in a mo Voluntà hà ancu u putere

- dà nascita à u bonu e

- per pruvucà a caduta di u male.

 

In virtù di u so statu, si ritrova in u passatu duv'ellu cumpensà ciò chì mancava in a mo gloria, l'offisi micca pruvati è l'amore chì ùn mi era micca datu. Mi offre e più belle riparazioni è mi dà amore per tutti.

Irradia ancu nantu à u presente è à i tempi à vene. Induve è per tutti, mi dà ciò chì a Creazione mi deve.

 

"In l'anima chì campa in a mo Voluntà, sentu l'ecu di u mo putere, di u mo amore è di a mo santità.

In i so azzioni, sentu l'ecu di e mo azzioni.

St'anima viaghja in ogni locu : davanti à mè, daretu à mè è ancu in mè.

Induve ci hè ancu a mo Voluntà, a so.

Cume i mo Atti si multiplicanu, ancu i vostri.

 

"Solu a vulintà umana pò causà discordia trà u Creatore è a criatura.

Un attu simplice di vuluntà umana crea un disordine trà u celu è a terra è porta à a dissimilarità trà u Creatore è a criatura.

Invece, per quellu chì vive in a mo Voluntà, tuttu hè armunia: e so cose è i mei sò in sintonia.

Sò cun ella nantu à a terra, ella hè cun mè in u celu.

I nostri interessi sò una, a nostra vita hè una, a nostra vuluntà hè una.

 

Nota chì a Creazione ùn hè micca stata separata da a mo vuluntà:

i celi sò sempre turchini è pieni   di stelle,

u sole sbocca cù luce è   calore.

Tutta a creazione hè in perfetta armunia: una cosa sustene l'altru. Creazione

- ella hè sempre bella, fresca è ghjovana,

- mai invechja è

- ùn perde nunda di a so bellezza.

Ogni ghjornu pare diventà più maestosu, offre un dolce incantu à tutte e criature. L'omu saria statu tali s'ellu ùn s'era ritiratu da a mo Voluntà.

L'anime chì campanu in a mo Voluntà sò

- i novi celi,

- i soli novi,

- a nova terra in piena fioritura.

Sò varii in bellezza è incantu ".

 

Truvà in u mo statu di solitu, u mo sempre gentile Ghjesù apparsu in i mo braccia, in una attitudine di riposu.

L'aghju abbracciatu forte à u mo core, dicendu:

"U mo amore, parla cun mè. Perchè site cusì calmu?"

 

Ghjesù: "A mo figliola amata, aghju bisognu di riposu.

Dopu avè parlatu tantu, vogliu vede l'effetti di e mo parolle in tè. U travagliu, fà ciò chì t'aghju amparatu è mi riposu.

Quandu avete messu in pratica i mo insignamenti, vi parleraghju di cose ancu più alte è sublimi per truvà una megliu in voi.

Restu.

Se ùn possu riposu in l'ànime chì campanu in a mo Voluntà, in quale possu sperà riposu ?

Solu l'anime chì campanu in a mo Voluntà mi ponu riposu.

"A vita in a mo vulintà mi furnisce una stanza

L'atti fatti in a mo Voluntà mi danu un lettu.

Atti ripetuti, di ripetizione custante, sò cum'è lullabies, musica è oppiu chì mi aiutanu à dorme.

 

In ogni casu, mentre dorme, aghju cura di voi in tale manera chì

- a to vulintà ùn hè nunda chè un sboccu per a mo Voluntà,

- i vostri penseri, sfogliate per a mo intelligenza,

- e vostre parolle, un sboccu per e mo parolle,

- u vostru core, sboccu per u mo Cori.

 

Ancu s'ellu ùn mi senti micca parlà cun voi, site cusì immersa in mè chì ùn pudete micca ...

- vulete,

- nè pensu,

- nè fà nunda d'altru

chì e cose chì vogliu è ghjunghje à   mè stessu.

 

Cusì, finu à u puntu chì vive in a mo   Voluntà,

pudete esse sicuru chì tuttu ciò chì vi succede vene da mè ".

 

Eru assai arrabbiatu perchè mi era dettu ch'elli vulianu publicà tuttu ciò chì u mo dolce Ghjesù m'avia revelatu nantu à a so Santissima Volontà.

A mo ansietà era cusì grande chì eru sopraffattu.

 

U mo dolce   Ghjesù   m'hà dettu in u mo core: "Chì ne pensate?

Saria bellu chì un maestru dessi i so insignamenti à un studiente, ma nè i so insignamenti nè u bonu chì puderia vene da elli ùn si pò sparghje ? Saria assurdu è dispiacerebbe u maestru.

Inoltre  ,   ùn ci hè nunda chì ti appartene : tutti issi scritti sò i mei. Ùn erate nunda più chè una tableta chì aghju scrittu.

Ma, solu perchè hè voi chì aghju sceltu,

sepulteresti i mo insignamenti è, dunque, ancu a mo gloria ?

Tuttavia, mi sentu sempre incunificatu.

 

U mo sempre bonu   Ghjesù  , ghjuntu da ind'è mè, mi circundava u collu cù u so bracciu è l'abbracciava, mi disse :

"A mo figliola amata, calmate, calmate è fate felice u vostru Ghjesù". Aghju rispostu:

"U mo amore, u sacrifiziu hè troppu duru. Quandu pensu à tuttu ciò chì hè accadutu

trà tè è mè è quale hè da esse revelatu, mi sentu morendu ; u mo core si rompe di dolore. Se aghju scrittu, hè per ubbidienza è per paura di dispiacevi. E ora fighjate in quale l'ubbidenza di labirintu m'hà messu. Abbi pietà di mè, a mo vita, è mette nantu à mè a to manu santa ».

Ghjesù  :

"A mo figliola, s'ellu vogliu un sacrifiziu da voi, duvete esse prontu à fà è ùn mi ricusate nunda. Avete da capisce chì quandu sò ghjuntu in terra, era per revelà i mo insegnamenti celesti, per fà a mo Umanità, u mo celeste. Patria cunnisciuta, è a disciplina chì e criature devenu osservà per ghjunghje à u celu: in altre parolle, u Vangelu.

Ma in quantu à a mo Voluntà, aghju dettu pocu o nunda. L'aghju quasi ignoratu, insistendu invece chì ciò chì m'importava di più era a vuluntà di u mo Babbu.

In quantu à i meriti di a mo Voluntà, a so elevazione è a grandezza, i grandi benefici chì una criatura riceve quand'ellu campa in ella, ùn aghju dettu quasi nunda, perchè essendu cusì immatura in e cose di u celu, e criature ùn averanu capitu nunda.

"Aghju solu insignatu à pricà" a vostra Voluntà sia fatta in terra cum'è in u celu ", per ch'elli ponu esse disposti à cunnosce a mo Voluntà per amà è cumpiendula è cusì riceve i benefici chì implica.

 

Allora ciò chì aghju da fà in questi tempi, l'insignamenti ch'e aghju da offre à tutti nantu à a mo Voluntà, vi dugnu. Farli cunnisciuti hè solu cumpiendu e cose ch'e aghju avutu da furnisce mentre eru in stu mondu, cum'è un cumplimentu di u scopu di a mo venuta à a terra.

 

Ùn vulete ch'e aghju cumpiendu u scopu per quale sò vinutu ?

in u mondu ? Per quessa   , lasciate tuttu à mè, mi curaraghju è assicuraraghju di tuttu. Seguimi è stà in pace  ! "

 

Eru immersa in a Santa Voluntà di u dolce Ghjesù è aghju fattu a quistione:

"Trà u travagliu di a Creazione è quellu di a redenzione, quale hè u più grande, u più variu è u più variu?"

U mo sempre gentile Ghjesù m'hà dettu:

"A mo figliola,

u travagliu di a redenzione   hè più grande, più variata è più variata chè quella di a creazione. In fatti, u supera tantu

chì ogni attu di redenzione hè cum'è un mare immensu chì circonda a   Creazione  .

U travagliu di a Creazione ùn hè altru ch'è

picculi fiumi circundati da i vasti mari di a Redenzione.

Ma quellu chì campa in a mo vuluntà,

chì campa "Sia fattu a to vuluntà"

hè immersa in i mari immensi di a redenzione.

Si sparghje è si estende finu à sopra à u travagliu stessu di a Creazione.

 

Solu a vita in a mo Voluntà Divina pò dà un veru onore è gloria à u travagliu di a Creazione.

 

Perchè allora

u mo terzu Fiat, quellu di   a vita in a Voluntà Divina

si multiplica è si sparghje in ogni locu. Hè   illimitatu  .

 

A creazione, invece, cunnosce i limiti.

Ùn pò micca cresce più chè in u so statu attuale.

A mo figliola

u miraculu più grande chì a mo omnipotenza pò fà hè chì una anima vive in a mo Divina Voluntà.

 

Ti sona una piccula cosa?

- chì a mo santa Voluntà, immensa è eterna, scende in una criatura chì, unendu a so vulintà à a meia, s’immerge in mè ?

Allora tutte e so azzioni diventanu mè, ancu e cose più innocu. Cusì i so battiti di u core, e parolle, i pinsamenti, i muvimenti è u respiru sò quelli di Diu chì vive in ella.

Porta u celu è a terra in sè stessu.

Hè solu in l'apparenza chì pare esse una mera criatura.

Ùn pudia micca cuncede

 grazia maiò,

qualcosa di più   maravigliosa,

una santità più eroica chè a grazia di u mo terzu   Fiat.

 

U travagliu di a Creazione hè grande. Quellu di a redenzione hè più cusì.

 

Facendu a criatura vive in a mo Voluntà,

u mo terzu Fiat supera l'altri dui.

 

Per mezu di a Creazione  aghju lanciatu u mo travagliu.

Ma   ùn aghju micca   firmatu   u centru di a vita in e cose create  . Per via di a redenzione  sò diventatu   u centru di a vita di a mo propria Umanità  ,   ma   micca   u centru di a vita in i criaturi  .

È se a so vulintà ùn aderisce micca à a meia, i frutti di a redenzione sò inutili.

Invece,   à traversu   u mo terzu Fiat  , a criatura immerse a so vita in a mo Voluntà è   diventeraghju u centru di a so vita  .

Per questu, vi ripetu, serà u   mo   "Fiat Voluntas tua"   .

- a vera gloria di a Creazione e

- u cumplimentu di i frutti abbundanti di a Redenzione.

Allora capisce perchè ùn vogliu nunda di più da voi

- chì u rializazione in voi di u mo terzu Fiat.

- chì a mo Voluntà sia a to vita.

Chì ùn avete altru scopu chè a mo Voluntà. Perchè vogliu esse u centru di a vostra vita! "

 

Essendu in u mo statu di solitu, u mo sempre gentile Ghjesù hà cuntinuatu à parlà à mè di a so Santa Volontà. M'hà dettu :

"A mo figliola amata  , sì u pruduttu di a mo vuluntà

 

"Ùn vogliu micca esse   u celu stellatu  .

Mi piacerebbe vede stu travagliu di a mo Creazione.

Ma ùn saria cuntentu perchè ùn saria micca quì.

- Ùn vogliu mancu u to   sole   ,

puru siddu mi pigghiaraghju piacè è vede in ellu l'ombra di a mo luce è u mo calore.

Ùn truvendu micca a mo vita in questu, l'aghju ignoratu.

- Ancu ùn vogliu micca esse   un campu pienu di fiori  ,   piante è frutti  ,

malgradu u piacè ch'e ne derivassi. Perchè mi piacerebbe solu sapè

l'odore di u mo   prufume,

- e tracce di a mo dolcezza,

-a maestria di a mo matina creativa.

In queste cose truveraria e mo opere ma micca a mo vita.

 

Allora, mi piacerebbe lascià tuttu daretu è

Continuaraghju à circà per truvà a mo Vita.

Ma induve truveraghju a mo vita ?

U truveraghju in l'anima chì campa in a mo Voluntà. Quì perchè

-Ùn ti vogliu micca un celu stellatu, un sole o un campu pienu di fiori.

- Vogliu esse u centru di a mo Vuluntà induve truveraghju a mo Vita,

induv’aghju da fermà à campà quì per sempre.

 

Allora seraghju cuntentu.

Ùn vogliu micca riposu in l'opere di a mo Creazione, ma solu in a mo vita.

Siate cuscenti chì a vostra vita deve esse u mo terzu Fiat  . Stu Fiat vi hà purtatu à a luce.

Cum'è una regina nobile chì porta u creatore di fiat in u so ventre.

 

Duvete passà a vostra vita nantu à l'ale di stu Fiat,

- suminendu a sumente di a mo Voluntà in ogni locu

per creà parechji altri centri di a mo Vita

quì nantu à a   terra

- e poi cuntinuà in u mo Fiat in u celu.

 

Siate fideli à mè.

Cusì serà a mo Volontà

a to   vita,

una manu per   guidà ti,

Pede per u vostru   caminu,

una bocca per a to   parolla.

anzi, a mo Voluntà vi rimpiazzarà per tuttu ».

 

Esse in u mo statu di solitu,

Venne u mo sempre amabile Ghjesù, pienu di maestà è d'amore.

 

Pigliò a mo manu diritta in a soia è, avvicinendu à u mo core, mi basgiò. Allora mi tena a testa fermamente in e so mani, ripusenduli per un mumentu nantu à a mo testa.

Quale sarà capaci di dì cumu mi sentu ? Solu Ellu sà ciò chì hà infusu in mè. Allora mi disse :

"Figlia di a mo Voluntà, a mo Volontà ti riempia.

Per guardà a mo Voluntà in tè, mi facciu u so guardianu.

U rigalu chì aghju messu in voi hè cusì grande

-chì ùn vogliu micca lascià in e to mani

perchè ùn avete micca abbastanza vigilanza per salvallu.

 

Ùn vinaraghju micca solu à a vostra difesa,

ma vi aiuteraghju à radià stu rigalu per chì l'impronta di a mo Vuluntà si veda in ogni locu in tè ».

Più tardi, hà aghjustatu:

"Quellu chì vive in a mo Voluntà deve esse cum'è u centru di tuttu".

 

Fighjate à u sole : pudete vede u centru di a so luce è a so circunferenza.

Ma a luce è u calore chì irradianu da ellu ghjunghjenu è riempie tutta a terra, dendu luce è vita à tutta a natura.

 

Hè cusì chì l'ànime chì campanu in a mo Voluntà devenu campà

cum'è circundatu da a mo propria Voluntà, chì hè a vita di tutti. Queste ànime sò più cà   solu:

Sò luce, calore è fruttu per tutte e cose boni intornu à elli.

Si pò paragunà anime chì ùn campanu micca cumplettamente in a mo Voluntà

e piante chì ricevenu ancu luce, calore, fecundità è vita da u   sole

ma chì, vivendu à un livellu più bassu, sò propensi à   secca,

esposta cum'è sò à u ventu, u gelu è e   timpeste.

 

Invece, quelli chì campanu in a mo Voluntà sò cum'è u sole chì

- domina tuttu,

- trionfa nantu à tuttu,

- cunquistà tuttu.

 

Ancu s'è sti ànime toccanu tuttu è dà vita à tuttu, elli stessi fermanu intangibili : ùn ponu esse tuccati da nimu.

Perchè, campendu à un altu livellu, nimu li pò ghjunghje ".

 

Mentre era completamente immersa in a Voluntà Divina, u mo dolce   Ghjesù m'hà dettu  :

"A mo figliola, l'anime chì campanu in a mo Voluntà riflette nantu à tuttu. Cume riflettenu nantu à tuttu, tuttu riflette nantu à elli.

 

È postu chì a mo Voluntà hè a vita di tutte e cose,

agiscenu in a mo Voluntà per dà vita à tutte e cose. Riflettu nantu à tutte e cose inanimate è nantu à e piante. È questi ci riflette   .

 

Per a mo Voluntà tutta a creazione hè riflessa nantu à elli. Armonizzanu tutte e cose create.

Anu ferite à tutti.

Sò amichi è soru di l'altri è ricevenu amore è gloria da ognunu.

 

A mo Voluntà li rende inseparabili da Me. Tuttu ciò chì faccio, facenu ancu elli.

A mo Voluntà ùn sà micca fà cose chì sò diverse da mè.

U Regnu di a mo vuluntà significa regnu. È, dunque, sò tutti regine.

U veru regnu ùn esclude micca qualcosa chì aghju creatu ".

 

A mo vulintà era immersa in l'eterna Voluntà quandu, in una luce inspiegabile, m'hà aiutatu à capisce dicendumi :

"A mo figliola,

per quellu chì vive in a mo Voluntà, l'effettu immediata

hè simile à ciò chì a terra riceve quandu hè esposta à u sole.

 

U sole, u rè di a creazione, hè assai altu, sopra à tuttu.

Sembra chì tutta a natura dipende di ellu per tuttu ciò chì u cuncerna

- à a so vita,

- a so bellezza è

- a so fertilità.

 

Un fiore   tira a so bellezza da u sole.

À a fioritura si apre per riceve luce è calore

per chì u so culore è u prufume pò esse revelatu è a so vita per fiurisce.

I pianti   dipendenu da u sole per ghjunghje à maturità, dolcezza è fragranza. Tuttu dipende di u sole per a so vita.

A mo vuluntà hè più grande chè u sole.

Quandu l'ànima si espone à i so raghji di focu, riceve a so vita. Cuntinuendu à agisce in a mo vuluntà,

riceve a mo bellezza, a mo dolcezza, a mo fecundità, a mo bontà è a mo santità.

 

Ogni volta ch'ellu si espone à i raghji di a mo Voluntà, riceve più di e mo qualità divina.

Oh! Chì bellezza acquista,

tanti culori vivi è chì prufume !

Se tuttu questu puderia esse vistu da altre criaturi, seria u so celu nantu à a terra.

Questa hè a bellezza di isse ànime : sò i mo riflessi, e mo imagine autentiche  ».

 

Esse in u mo statu di solitu, mi sentu tristu è mi dissi: "Solu a to Voluntà ferma per mè. Ùn aghju nunda d'altru, tuttu hè andatu ".

È u mo dolce Ghjesù, chì si mostrava in mè, mi disse :

Figlia mia, hè a mo Voluntà chì vi deve purtà. Hè simbolizatu da l'acqua.

Ancu l'acqua hè abbundante in l'oceani, fiumi è pozzi, u restu di a terra pare senza acqua.

 

Eppuru ùn ci hè nunda in a terra chì ùn hè micca saturatu d'acqua.

Ùn ci hè micca struttura chì ùn hè micca cumpostu di acqua cum'è u primu elementu. Tuttu l'alimentu hè principalmente di acqua.

Altrimenti, sarianu cusì secchi chì l'omu ùn li pudia inghjustà. U putere di l'acqua hè tale chì s'ellu scappava da l'oceani,

u mondu sanu saria spavintatu è scunfittatu.

A mo vuluntà hè più impurtante chè l'acqua.

Hè vera chì in certi tempi è in certi circustanze a mo Voluntà mi pare piatta in i mari, fiumi è pozzi.

 

Ma, in tuttu ciò chì esiste, occupa u primu locu. Tuttavia, hè ammucciatu cum'è l'acqua in terra.

Ancu s'ellu ùn si mostra micca, l'acqua face cresce e piante dà vita à e radiche.

 

Quandu u mo amore principia l'età di a mo vulintà

 a nova era di u più grande bè per e criature, i mari è i fiumi di a mo Voluntà sboccaranu,

-liberazione di onde giganti chì spazzeranu tuttu. Ùn serà più ammucciatu.

E so ondate tronuse saranu vedute da tutti è culpiscenu tutte e persone.

Quelli chì cercanu di risistiri à u currente correranu u risicu di perde a so vita.

Quandu campate solu cù a mo Voluntà, site cum'è l'acqua

chì occupa u primu postu in tutte e cose boni.

 

Quandu a mo Voluntà scorri da i so banche,

a to vulintà, persa in a meia,

avarà a supremazia annantu à tutte e cose, in u celu è in a terra.

Chì vulete di più ? "



 

U mo dolce Ghjesù hà cuntinuatu à parlà mi di a so Santa Volontà, dicendumi:

"A mo figliola,

U sole hè u rè di l'universu  ,

A so luce   simbulizeghja   a mo maestà   è  u so calore    u mo amore è a ghjustizia  ,

 

Quandu u sole trova un terrenu improduttivu,

u rende sterile asciutendu da i so raghji ardenti.

 

L'acqua pò esse chjamata a Regina di a Terra  .

Simbulizeghja   a mo Voluntà.

 

Ùn ci hè un locu induve ùn entre micca è nisuna criatura pò esse senza ellu. Pò esse pussibule di campà senza u sole, ma nimu pò campà senza acqua. L'acqua entra in tuttu, cumpresi i vini è altre parti internu di u corpu umanu. In l'intestini di a terra seguita u so cursu ininterrottu in silenziu.

Pò esse dettu chì l'acqua ùn hè micca solu a regina di a terra, ma ancu a so ànima. Senza acqua, a terra seria cum'è un cadavere.

Questu hè a mo vuluntà

Ùn hè micca solu a regina, ma ancu più   l'anima di tutte e cose create  . Ella hè   a vita

-di ogni battutu   e

- di   ogni fibra di u core  .

 

A mo Voluntà, cum'è l'acqua, scorri in tuttu  :

- a volte silenziu è nascostu,

- à volte eloquente è visibili.

 

L'omu pò scappà a mo Luce, u mo Amore è a mo Grazia,

- ma mai à a mo Voluntà.

Saria cum'è s'ellu vulia campà senza acqua.

 

Ancu s'ellu ci era un omu abbastanza pazzu da odià l'acqua, allora, ancu s'ellu l'odiaria,

saria statu ubligatu à beie. Saria acqua o morte.

A mo Voluntà hè cusì:   hè a vita di tutti  . Ma i criaturi ponu amassi o odià.

 

Tuttavia, malgradu elli, sò custretti à lascià u flussu in elli cum'è u sangue in i so vini.

Pruvate di scappà da a mo Voluntà seria una spezia di suicidiu di l'ànima.  Ma a mo Voluntà ùn abbandunà micca e creature finu à ch'elli vincenu cù i so benefici,

li seguitava à a corte di ghjustizia.

Sì solu l'omu sapia ciò chì significa fà o micca fà a mo Voluntà,

tremaria di paura à u pensamentu stessu di ritirassi da ellu, ancu per un mumentu ".

 

Truvendu in u mo statu di solitu, di colpu mi truvò fora di u mo corpu, à mezu à un vastu mare.

Aghju vistu una vittura quì:

u so mutore era in funziunamentu è l'acqua sguassava da ellu in tutte e direzzione.

I so ghjetti d'acqua, andendu in u celu, spruzzavanu tutti i santi è tutti l'anghjuli.

Sò andati ancu à u tronu di u Signore,

sboccavanu copiosamente à i so pedi è falavanu à u mare. Eru maravigliatu di tuttu questu è aghju pensatu à mè stessu :

"Chì hè sta vittura?"

Tandu un lume chì vene da u mare m’hà dettu :

"U mare hè a mo Voluntà. A machina hè l'anima chì campa in ellu.

A forza motrice hè a vuluntà umana chì opera in a meia.

Quandu l'anima agisce in a mo Voluntà, u mutore mette a macchina in muvimentu.

 

A mo Voluntà, chì hè a vita di u Beatu, hè ancu quella di l'anima chì campa in a mo Voluntà. Ùn hè dunque micca surprisante chì l'acqua di a mo Voluntà, spinta da a machina, ghjunghje in u Celu è, irradiendu gloria è luce, irriga tuttu ciò ch'ella scontra.

à u tronu, per vultà in u mare, per u bè di tutti.

"A mo vuluntà hè in ogni locu.

L'atti fatti in a mo Voluntà goccia in ogni locu: in terra è in celu.

Goccianu in u passatu perchè a mo Voluntà hè sempre esistita; in u prisente perchè a mo Voluntà hè sempre attiva;

versu u futuru perchè a mo Voluntà esisterà per sempre. Quantu sò belli l'atti fatti in a mo Voluntà !

 

Siccomu a mo Voluntà implica sempre novi gioie, questi atti sò gioie novi per i beati.

Cumplenu l'azzioni di i santi chì ùn pudianu esse realizatu in a mo Voluntà.

Sò grazie novi per tutte e criature ».

Dopu mi sentu ansiosa perchè, durante stu insignamentu, ùn avia vistu u mo dolce Ghjesù. Avanzatu in mè, Ghjesù mi abbracciò dicendu :

"Figlia mia, perchè sì turmentata cusì? Ùn sò micca u mare?"

 

Mi sentu assai depressu è u mo gentile Ghjesù, ghjuntu à mè, mi disse :

"Curaghju, figliola! Ùn vogliu micca chì ti preoccupi.

Perchè quellu chì vive in a mo Voluntà hè unitu in tuttu u so esse da a gioia di u celu, da a felicità di i beati, da a pace di i   santi.

 

A mo Voluntà hè a sustanza di ogni gioia, a fonte di ogni felicità. Quellu chì campa in a mo Voluntà, ancu quandu   soffre,

tutti dui si sentenu pieni

- dolore è gioia,

- lacrime è felicità,

- amarezza è dolcezza.

A felicità hè inseparabile da a mo Voluntà.

Avete da capisce chì in a misura in quale agisce in a mo Voluntà, dà nascita à tanti figlioli di a mo Voluntà quanti avete.

- pinsamenti chì vi venenu in mente,

- di e parolle chì dite,

-di l'opere è l'atti d'amore chì fate.

Questi fili si multiplicanu senza fine in a mo Voluntà.

 

Passanu u celu è a terra, purtendu à u celu

- gioie novi,

-una nova gloria e

- una nova felicità è, à a terra,

- grazie novu.

Crucendu tutti i cori, sti fili li portanu

e mo opinioni, e mo lagnanze è ancu

i preghjudizii di a so "mamma"   (vale à dì l'anima da quale venenu),   chì vole a so salvezza è chì a so vita si   mantene.

 

Essendu l'opera di a mo Voluntà, sti figlioli s'assumiglianu à a so   mamma,

- chì deve mantene e so abitudini

cusì chì i so figlioli sò veramente ricunnisciuti cum'è i mo figlioli.

Se si trovanu tristi, seranu rifiutati da u Celu.

Ci sarà dettu chì ùn ci hè spaziu per a tristezza in a nostra casa.

 

Ùn puderanu micca cunvince l'altri criaturi chì,

- vede li tristi,

si dumandarà s'elli sò veri figlioli di a mo Voluntà.

 

Perchè quelli chì sò tristi ùn anu micca grazia

penetra in   l'altri,

per cunquistà li,

per dominarli.

 

Una persona triste hè incapace di l'eroisimu è di l'oblimentu di sè stessu  . Questi figlioli spessu finiscinu per avè un abortu è mori à a nascita, senza veramente entre in a Voluntà Divina.

 

Persistiu in u mo statu di privazione è in i mo dolori inesprimibili quandu u mo dolce Ghjesù hè ghjuntu. Circundendumi cù i so braccia,   mi disse  :

"Figlia di a mo Voluntà, amu tantu a persona chì vive in a mo Volontà

- ch'e aghju cura di ellu persunale è a difenda cù e mio armi. Aghju ghjilosu sicuru chì nimu di e so azzioni sò persu.

Perchè a mo vita hè implicata in tutti.

 

U mo primu Fiat hà pruduttu Creazione è hè questu stessu Fiat chì a cunserva continuamente.

S'ellu si ritirava stu Fiat, a Creazione seria ridutta à nunda. Se a creazione si mantene intacta, senza esse cambiata,

-hè solu perchè ùn hà micca lasciatu u mo Fiat. Ùn aghju micca liberatu un novu fabricatore Fiat.

Altrimenti nasceranu altri celi novi, sole è stelle,

- ognunu sfarente da l'altri.

In l'anima chì campa in a mo Voluntà, però,

- ùn ci hè micca solu una Fiat ma ripetuta Fiat.

 

Ripete u mo Fiat in quantu l'anima agisce in a mo Voluntà. Cusì nascenu novi celi, sole è stelle.

 

Siccomu l'ànima hà una intelligenza, sti celi sò novi celi

- d'amore,

- di gloria,

- luce,

- adore è

- a cunniscenza.

 

Creanu una tale bellezza multifaceta chì sò cuntentu. I santi, l'anghjuli è u celu sanu ùn ponu micca caccià l'ochji. Perchè

 mentre vedenu a varietà di i celi chì sta ànima cuntene,

nascenu altri celi novi, unu più bellu chè l'   altri.

 

Videnu   u Regnu celeste ripruduciutu in l'anima chì vive in a mo Voluntà. E cose novi appariscenu senza fine.

Cumu puderia

- ùn cuntrullà micca st'anima e

- Mostrami troppu ghjilosu di ellu,

se i so azzioni valenu più chè a creazione stessa ?

 

I celi è u sole sò privi di intelligenza,

tantu ch'elli ùn anu micca valore in   elli stessi.

Per quellu chì campa in a mo vuluntà  ,

postu ch'ellu hà   una intelligenza,

a so vulintà travaglia in a   meia.

 

U putere di u mo Fiat serve cum'è a materia prima per dà nascita à novi celi.

In quantu l'anima agisce in a mo Voluntà,

- hà u piacè di fà novi criazioni.

 

E so azzioni si sviluppanu a vita di a mo Voluntà, revelanu

- e meraviglie di a mo Vuluntà, di u mo Fiat rinnuvatu. Cumu puderia micca amà sta ànima ? "

 

Eru cumplettamente assorbutu in a Voluntà Divina quandu u mo   Ghjesù mi disse  :

"Figlia di a mo Voluntà, più ti immergi in a mo Volontà, più a vostra diventa più ferma in mè.

L'azzioni fatte in a mo Voluntà inundanu tuttu,

in u listessu modu chì a luce di u sole inunda a terra.

 

Ma cù a ripetizione di l'atti fatti in a mo Voluntà,

a forza di u sole aumenta è   l'anima acquista più luce è calore  .

 

Siccomu l'anima ripete e so opere in a mo Voluntà è si ferma attaccata à ella, face scorri à a terra i rivuluti divini, rallentendu u cursu di a Ghjustizia ».

Li dicu : « Ci sò tante calamità nant’à a terra ch’ella perde u fiatu !

 

Ghjesù continuò:

"Ah! A mo figliola! Ùn hè assolutamente nunda!

S'ellu ùn fussi per sti fiumi, s'ellu ùn ci fussi st'unione di a vulintà umana cù a Vulintà Divina, tuttu ci faria pensà chì sta terra ùn hè micca a meia.

Apriria l'abissu in ogni locu per ch'ellu sia inghiottitu. Quantu hè sgradevule sta terra per mè! "

Allora aghjunse amaramente per toccu i cori più duri :

"Ogni volta

ch'e vi parlu di a mo Voluntà   è

chì acquistenu novi   cunniscenze,

e vostre azioni sò più preziose è a ricchezza chì avete acquistatu hè più grande.

 

Hè cum'è un omu chì hà una petra preziosa in u so pussessu pensendu chì vale solu un centesimu.

Per casu, scontra un espertu chì li dice chì a so petra vale $ 1000.

Questu omu hà avà solu un centesimu, ma $ 1,000.

In seguitu, mostra a so petra à un ghjuvellu più espertu chì assicura chì a so petra vale almenu $ 20,000. Allora u nostru omu avà pussede $ 20,000.

À u puntu ch'ellu sà chì a so petra hà valore, stima è cura à a listessa misura, cuscenti ch'ella custituisce tutta a so furtuna.

 

Nanzu, hà trattatu a so petra pensendu chì era inutile. A so petra ùn era micca menu preziosa per questu.

A diferenza hè chì l'omu hà avà una cunniscenza megliu di u so propiu valore.

Cusì hè cù a mo Voluntà è cù e virtù in generale. À u puntu chì l'anima

capisce queste cose   è

acquisisce a cunniscenza currispondente,

e so azzioni acquistanu novi valori è ricchezza.

 

Oh! S'è tù sapiassi chì mare di grazia ti porghju quandu ti parlu di l'effetti di a mo Volontà, mureriate di gioia.

Puderete celebrà cum'è s'ellu avia acquistatu novi regni per guvernà ".

 

Aghju lagnatu à u mo dolce Ghjesù per questi scritti benedetti chì volenu distribuisce. Mi sentu prontu à ritirà da a so Voluntà  .

Ghjesù   m'hà dettu:

"A mo figliola, vulete veramente scappà da a mo Vulintà? Hè troppu tardu. Dopu chì avete impegnatu à a mo Voluntà,

in cambiu a mo Voluntà vi hà ligatu cù catene doppie per mantenevi salvu.

 

Avete campatu cum'è una regina in u mo Voluntà;

site abituatu à campà di cibi raffinati è nutritivi

sottu à nisuna altra autorità chè quella di quellu chì guverna tuttu, cumpresu sè stessu.

 

Sò abituati à campà cù tutte e comodità, immersi in ricchezze immense. Sè vo lascià a mo Voluntà, vi sentite subitu

una mancanza di   felicità,

friddu è perdita di   putenza.

Tutti i benefici spariranu da voi.

È, da u statutu di regina, scenderete à quellu di un servitore codardo.

Cusì tù stessu, nutendu u cuntrastu stridulu chì esiste trà campà in a mo Voluntà è ùn campà più in ella, vi immergerete più prufondamente in a mo Voluntà. Hè per quessa chì vi dicu chì hè troppu   tardi.

D’altronde mi purteresti una grande gioia.

Duvete capisce chì aghju agitu cun voi cum'è un rè chì s'innamora di un amicu chì hè assai sfarente da ellu à u livellu suciale,

ma chì l'amore per st'amicu hè tale chì decide di fà cum'è ellu. Ma u rè ùn pò micca fà tuttu in una volta.

Capisce e cose à pocu à pocu.

 

Prima, hà cumissionatu dicurazioni per abbellisce u palazzu. Allora criò un picculu esercitu per u so amicu.

È, più tardi, li dà a mità di u regnu. Allora, si pò dì:

- ciò ch'e aghju, tù propriu;

"Sò u rè, sì u rè.

 

Ma ogni volta chì u rè li dà un novu rigalu, assicura a so lealtà. Dà ellu un rigalu hè l'uppurtunità

una nova   felicità,

di più   gloria,

di u so onore è   celebrazioni.

 

S'è u rè avia vulsutu offre tuttu à u so amicu in una volta, l'avaria imbarazzatu.

Perchè l'ultime ùn averia micca seguitu una furmazione previa per guvernà. Ma, per via di a so fideltà, l'amicu hà amparatu pianu pianu è tuttu hè diventatu faciule per ellu.

Eccu cumu aghju trattatu cun voi.

Vi aghju sceltu in modu speciale per campà in l'alte di a mo Vuluntà. È, à pocu à pocu, l’aghju fattu cunnosce. Mentri tu amparai,

Aghju aumentatu e vostre cumpetenze   è

Vi aghju preparatu per una cunniscenza ancu più grande.

 

Ogni volta chì vi revelu un valore, un effettu di a mo Voluntà, mi sentu una gioia più grande è, cù u Celu, celebriu.

 

Cum'è sti Verità, chì sò meie, vi sò revelate, a mo gioia è e mo celebrazioni si multiplicanu.

 

Dunque lasciate tuttu à mè è immergetevi di più in a mo Voluntà ».

 

Essendu cumplettamente immersa in a Santa Volontà di u mo dolce Ghjesù, li dicu:

"Amore meiu,

Intru in u to Santu Volontà   e

In questu aghju trovu tutti i pinsamenti di a vostra mente è quelli di tutte e   criature.

 

Facciu una curona cù i mo pinsamenti è quelli di i mo fratelli per circundà i toi.

Aghju ligatu tutti sti pinsamenti inseme in modu chì formanu un sanu.

per rende omaggio, adorazione, gloria, amore è riparazione à a vostra intelligenza ".

Mentre stava dicendu questu, u mo   Ghjesù   intrì in u mo core. È s'arrizzò mi disse :

 

"A mo figliola, inseparabile da a mo Voluntà,

- quantu sò felice

- rivedendu tuttu ciò chì a mo Voluntà hà rializatu in a mo Umanità. I finanziu

i vostri pinsamenti in i mo   pinsamenti,

e vostre parolle in e mo   parolle,

u to battitu di core in u mo battitu di u mo core. "Dicendu questu, m'hà sbulicatu cù   basgi.

Dopu chì l'aghju dettu:

"A mo vita, perchè vi rallegrate è festighjendu tantu ogni volta chì mi palesate un altru aspettu di a vostra Voluntà?"

Ghjesù   continuò:

"Avete da capisce questu ogni volta

- chì ti revelu una nova verità nantu à a mo Voluntà,

- hè una unione più forte chì aghju stabilitu trà tè è mè, è ancu cù tutta a famiglia umana.

Hè un ligame più strettu è una nova dispusizione di u mo legatu.

 

In a revelazione di queste verità, scrivu un attu di donazione.

À a vista di i mo figlioli chì si arricchiscenu toccu u mo eredi, mi sentu una nova felicità è una nova gioia.

Chì mi succede à u babbu chì pussede parechje splutazioni chì i so figlioli ùn cunnosci micca, perchè ùn sanu micca chì u so babbu hè riccu.

Maturità i so figlioli, u babbu li dici, ghjornu dopu ghjornu, ch’ellu pussede questa o quella splutazioni.

Sentendu questu, i zitelli si rallegranu è s'attaccanu à u babbu per un ligame d'amore.

 



U babbu, videndu a gioia di i so figlioli, li prepara una sorpresa più grande

dicendu li "ssa pruvincia mi appartene" è, tandu, "ssu regnu ancu". I so figlioli sò felici.

Si rallegranu è si sentenu furtunati per avè un tali babbu.

 

Ùn solu u babbu

- informà i so figlioli di a so pruprietà,

-ma li face i so eredi.

Cusì hè cun mè.

Aghju parlatu cun voi finu à avà

-opere di a mo Umanità,

- e so virtù è

- di e so suffrenze.

 

Avà vogliu passà. Vogliu chì sapete

- ciò chì a mo Voluntà Divina hà fattu in a mo Umanità,

- i so effetti, u so valore,

per crià eredi in i novi generazioni.

 

Attenti, dunque, quandu mi ascolti.

Ùn vi scurdate nunda di l'effetti è u valore di a mo Voluntà. Riporta fedelmente i so benefici.

Siate u primu ligame di a mo Voluntà cù l'altri criaturi ».

 

Eru in u mo statu di solitu. U mo sempre bonu Ghjesù hè vinutu à mè è mi disse:

"A mo figliola, ogni volta chì un'anima agisce in a mo Voluntà, cresce in saviezza, bontà, putenza è bellezza.

Circa mè hè scrittu   in u Vangelu:

ch'e aghju cridutu in a saviezza davanti à Diu è davanti à l'omi  .

 

Cum'è Diu, ùn pudia nè cresce nè diminuisce.

A mo crescita hè stata quella di a mo Umanità   chì,

- criscinu, hà multiplicatu i so azzioni in a Vuluntà Suprema.

Ogni attu supplementu hà risultatu in un novu aumentu di a Sapienza di u mo Babbu Eternu in a mo umanità.

U mo crescita era cusì reale chì era ancu osservatu da i criaturi. Ognunu di u mo Attu era immersa in l'immensu mare di a Voluntà Divina.

 

Mentre ch'e aghju travagliatu, eru nutritu da l'alimentu celeste di sta Voluntà.

Ci vuleria troppu tempu à parlà cun voi di i mari di Sapienza, di Bontà, di Bellezza, chì a mo Umanità hà tantu annacquata.

Questu hè ciò chì succede à l'anima chì vive in a mo Voluntà.

 

Figlia mia, a santità in a mo Voluntà cresce in ogni mumentu. Nunda ùn pò impedillu di avanzà.

Nunda ùn pò impedisce à l'ànima di tuffà in u mare infinitu di a mo Voluntà.

 

Ancu e cose più ordinarie,

- cum'è u sonnu, l'alimentariu è u travagliu,

ponu entre in u mo Voluntà è piglià u so postu d'onore

- cum'è agenti di a mo vuluntà.

 

Per l'anima chì a desidera, tutte e cose, da u più grande à u più chjucu, ponu esse un'occasione per agisce in a mo Voluntà.

Questu hè micca sempre u casu cù e virtù.

Perchè, spessu, quandu vulete praticà una virtù, ùn avete micca l'uppurtunità. Se vulete praticà l'ubbidenza, avete bisognu di qualcunu chì vi dà ordini.

 

Tuttavia, qualchì volta passanu ghjorni è settimane.

senza chì qualchissia vi dà l'uppurtunità di cuntrullà a vostra capacità di ubbidì.

Ùn importa micca quantu vulete ubbidì, l'ubbidenza ùn pò esse praticata in questu casu. Cusì hè cun pacienza, umiltà è tutte e altre virtù.

Siccomu sò virtù di stu mondu bassu,

altri criaturi sò necessarii per praticà.

 

Invece, a   vita in a mo Voluntà hè una virtù di u Celu.

A mo azzione sola hè abbastanza per esse praticata in ogni mumentu. Per mè hè faciule di mantene u ghjornu è a notte ".

 

Meditava   nantu à a Passione   quandu aghju vistu u mo dolce Ghjesù   in u palazzu d'Erode  , vistutu di pazzo. M'hà dettu :

"A mo figliola,

ùn era micca solu quì ch'e aghju vistutu di pazziu è mi facia in giro.

I criaturi cuntinueghjanu à fà mi soffre cusì.

In fatti,   ogni tipu di genti cuntinueghjanu a ridere di mè. Sì una persona cunfessa   è ùn hà micca intenzione di offendemi di novu,

ella paga per a mo testa.

Sì un prete sente cunfessioni  ,  predica è amministra i sacramenti  , ma a so vita ùn currisponde micca 

- à e parolle chì dice

- ni à a dignità di i sacramenti ch'ellu amministra, accumule ridicule contru à mè.

 

Mentre   rinnovu a mo vita attraversu i sacramenti  , sò ridiculizatu è burlatu. Cù a so profanazione, mi facenu vestutu per vestimi cum’è un pazzu.

Sì i superiori   dumandanu

- sacrifici à i so subordinati o

- a pratica di virtù, preghiera, generosità,

è chì, à u cuntrariu, campanu una vita di cunfortu, viziu è egoistu, ancu quì si burlani di mè.

 

Se i dirigenti civili è ecclesiastici insistenu in l'osservanza di a lege  , mentre ch'elli a trasgredenu elli stessi, si burlani di mè.

 

-  Quante scherzi ci permettemu contru à mè.

Ci sò tanti chì sò stancu di elli.

In particulare quandu, sottu u guise di u bonu, u velenu di u male hè distillatu.

 

Paghemu a testa cum'è s'ellu fussi un divertimentu o un hobby. Ma a mo Ghjustizia, prima o poi, li ridiculerà è li punirà severamente.

chì cusì mi burlanu.

 

Duvete pricà è rimpiazzà a so burla chì mi causa tantu dolore,

- quelli scherzi chì mi impediscenu di esse ricunnisciutu per quellu chì sò ".

In seguitu, si mostra di novu à mè quandu era cumplettamente assorbitu in a Voluntà Divina  , mi disse:

"Figlia carissima di a mo vulintà,

Aspettu ansiosamente per voi per truvà in u mo Voluntà. Cum'è mè, aghju pensatu in u mo Will,

cusì aghju modellatu i vostri pinsamenti in u mo   Voluntà.

Inoltre, aghju furmatu e vostre opere in a mo Voluntà, seguitu u mo abitudine di recitazione.

 

E cose ch'e aghju fattu, ùn l'aghju micca fattu per mè stessu, postu chì ùn l'aghju micca bisognu, ma per voi è per l'altri.

 

Dunque   vi aspitteraghju in u mo Voluntà.

cusì ch'è   tù vene à occupà i lochi chì a mo Umanità hà preparatu per   voi  .

 

Segui i mo esempi.

Sò cuntentu è riceve una grande gloria quandu vi vede cumpiendu e listesse cose chì aghju ottenutu in a mo Umanità ".

 

Truvà mi in u mo statu di solitu, u mo sempre bonu Ghjesù hè vinutu à mè è disse:

"A mo figliola  , in quale statu deplorable criaturi m'anu messu!

Sò cum'è un babbu assai riccu chì ama assai i so figlioli.

 

Mentre ella vole chì i so figlioli si vestanu,

l'ultimi, estremamente ingrati, ricusanu ogni vestitu è ​​volenu stà nudu. U babbu li nutre,

ma volenu cuntinuà à digiunu.

Se manghjanu, manghjanu solu l'alimentu inadatti è vile. U babbu

-li offre ricchezza è

- li voli tene vicinu à ellu,

- dà li a so propria casa,

ma i so figlioli ùn volenu accettà nunda.

Sò cuntentati di vaghjime, senza casa è senza tuttu.

 

Poveru babbu, quantu dulore è quante lacrime si versa !

Saria più felice

- s'ellu ùn avia nunda à dà,

- piuttostu chè avè tanta ricchezza è

senza sapè chì fà cun ella mentre vede i so figlioli mori. Hè più dolore per ellu chè qualsiasi   altru.

"  Sò cum'è stu babbu: vogliu dà, ma ùn ci hè nimu à riceve.  "

Cusì i criaturi mi facenu versà lacrime amare è mi causanu dolore constante.

 

Sapete quale si secca e mo lacrime è si trasforma u mo dulore in gioia ?

 

Questu è quellu

- chì vole esse sempre cun mè,

- chì riceve a mo ricchezza cun amore è fiducia filiale,

-chì manghja à a mo tavola e

- vestite cù i stessi vestiti cum'è mè. À questu dugnu senza misura.

Hè u mo cunfidendu è l'aghju lasciatu riposu nantu à u mo pettu.

 

"A mo figliola, s'ellu ùn sò micca furmati partiti, i veri rivoluzioni ùn ponu esse fatti, soprattuttu contr'à a Chjesa.

Ma parechji membri di stu partitu, chì si chjama catòlicu, sò veri lupi in vestiti di pecuri.

Faranu un gran male à a mo Chjesa.

Parechje crede chì a religione serà difenda da stu partitu. Piuttostu, serà esattamente u cuntrariu.

I nemici prufittàranu di questu per incitarà più a religione ".

In seguitu, cum'è aghju vultatu à a meditazione, aghju trovu in u mumentu chì   u mo amatu   Ghjesù hè statu liberatu da a prigiò è purtatu davanti à   Caifa  .

 

Circava d'accumpagnallu in stu misteru. Ghjesù m'hà dettu  :

"A mo figliola, quandu mi sò statu presentatu à Caifa, era u ghjornu.

U mo amore per i criaturi era cusì grande chì, in questu ultimu ghjornu di a mo vita, mi prisintò davanti à u suvra sacerdote.

- completamente sfiguratu è feritu per riceve a sentenza di morte.

Chì dulore m'hà fattu sta credenza !

Aghju cunvertitu sti soffrenze in un ghjornu eternu sanu da quale aghju inundatu ogni criatura.

cusì chì in ellu pudete truvà a luce necessaria per a so salvezza.

 

Aghju fattu a mo sentenza di morte dispunibule per tutti per ch'elli puderanu truvà a vita quì.

 

Allora, tutti i mo dolori è tuttu u bonu chì aghju fattu.

trasfurmatu in a luce di u ghjornu per a salvezza di e mo criaturi.

 

È aghju aghjunghje

chì ùn hè micca solu u bonu chì aghju fattu per dà nascita à u   ghjornu,

- ma ancu ciò chì criaturi facenu.

 

Tuttu chistu per contru à u male, chì hè neru.

Quandu una persona tene una lampada è dece o vinti persone sò vicinu,

- ancu s'è a lampada appartene à una sola persona,

- tutti l'altri sò illuminati.

Puderanu leghje è travaglià cù a luce liberata da a lampada.

Fendu cusì, ùn dannu micca a persona chì pussede a lampada.

 

Eccu cumu funziona a struttura:

ùn hè micca solu un ghjornu per una   persona,

ma per parechji altri - quale pò dì quantu ! U bonu hè sempre   cumunicativu.

I criaturi mi mostranu u so amori pruduciendu, per via di e so opere bè, parechji fochi di luce per i so fratelli ».

 

Eru in u mo statu di solitu quandu u mo sempre amabile Ghjesù mi apparsu, assai vicinu, cù un Cori ardente.

Chaque battement de son cœur émettait de la lumière

- mi circonda cumplettamente è si estende nantu à tutta a creazione.

Eru surprised. Ghjesù m'hà dettu  :

A mo figliola,   sò a Luce Eterna.

Tuttu ciò chì esce da mè hè Luce,

dunque ùn hè micca solu u battitu di u mo Cori

- chì emettenu luce,

ma i mo pinsamenti, u mo respiru, i mo parolle, i mo passi, ogni goccia di u mo Sangue.

 

Tutti ricevenu a Luce da mè.

Stendu trà e criature, sta luce hè a Vita per ognunu. Ci vole à mischjà cù i picculi foci di luce emessi da i criaturi

- da a mo luce.

U peccatu, invece, cunverta l'azzioni di e criature in a bughjura.

A mo figliola

Amu tantu a criatura chì facciu

- a cuncepimentu di u mo respiru e

- parturi in u so ventre

per riposà nantu à u mo pettu è mantene a sicura.

 

Ma a criatura pò scappà da mè.

Quandu ùn u sentu più in u mio fiatu, nè u trovu in u mio ventre,

u mo soffiu u chjama in continuu   è

i mo ghjinochje si stancu di   aspittà.

A cercu in ogni locu per invità ella à vultà à mè.

Ah! In quale abissu d'amore i criaturi mi facenu affondà ! "

Dopu aghju intesu parlà di l'umiltà è eru cunvinta.

-chì sta virtù ùn era micca in mè è

-chì, per via, ùn aghju mai pensatu. Quandu u mo dolce Ghjesù vultò, aghju mintuatu u mo soffrenu à ellu.

M'hà dettu :

"A mo figliola, ùn àbbia paura, t'aghju criatu in u mare. Quelli chì campanu in u mare ùn cunnosci micca a terra.

Se aghju dumandatu à u pesciu   ciò chì pare a terra, chì sò i so frutti, piante, fiori,

rispundenu:

"Semu nati in u mare è campemu in u mare. L'acqua ci nutre. Ancu s'è l'altri s'anu affucatu in questu, corremu in tutte e direzzione è questu ci porta à a   vita.

Ancu s'è u sangue di l'altri criaturi si congela in i nostri cundizioni, si riscalda per noi.

U mare hè tuttu per noi : serve di stanza è ci nutemu. Semu cacciadori perchè ùn avemu micca da stanchi per truvà manghjà. E cose chì vulemu sò sempre dispunibili per noi. L'acqua sola ci hà arruvinatu ".

Sì, avà, avemu interrugatu l'acelli  , rispundenu:

"Sapemu bè i pianti, l'arburi alti, i fiori è i frutti. Ma avemu da travaglià dura per truvà.

- sementi per nutrisciaci o

- un piattu per scappà di u fretu è di a pioggia ".

L'imaghjini

- u pesciu in u mare currisponde à l'anima chì campa in a mo Voluntà.

-da l'acelli di a terra à l'anima chì seguitanu a strada di e virtù.

 

Siccomu campate in u mare di a mo Voluntà, ùn hè micca surprisante chì a mo Voluntà sola hè abbastanza per voi per tuttu  .

 

Sì l'acqua   hà datu diversi benefizii à i pesci, cum'è l'alimentariu, u calore, un lettu, una stanza è tuttu u restu, allora, in una misura più grande è in una manera più admirable, a mo Voluntà face u listessu per voi.

Infatti, in a mo Voluntà, e virtù ponu esse più eroiche è divinu. L'anima ferma immersa in a mo Voluntà.

Il se nourrit de lui et marche en lui-même, ne se connaissant que lui-même. A mo Voluntà solu basta à tuttu.

 

Si pò dì chì, trà tutti i criaturi,

l'anima chì campa in a mo Voluntà hè u solu chì hà sta pussibilità.

- ùn avè bisognu di dumandà u pane.

 

L'acqua di a mo Voluntà l'invade da sopra, da sottu, da manca è da diritta. Se l'ànima vole manghjà, manghja.

S'ellu hà bisognu di forza, a trova,

Se vulete dorme, truvate u lettu più còmode per riposu:

Tuttu hè à a vostra dispusizione ".

 

Aghju adoratu e ferite di u mo Ghjesù crucifissu   è aghju pensatu à mè stessu:

"Quantu hè u peccatu cattivu. Hà riduciutu u mo bonu più grande à un statu cusì straziante!"

 

Appoggiatu u so santu capu nantu à a mo spalla, u mo sempre gentile Ghjesù mi disse cun un suspiru :

"A mo figliola, u peccatu hè più chè bruttu, hè orribile.

 

Hè u seccamentu di l'omu.

Quand'ellu pecca, l'omu subisce una trasfurmazioni salvatica : tutte e cose belle ch'e aghju datu sò cuparti di una bruttura orribile.

Ùn sò micca solu i sensi di l'omu chì u peccatu, ma hè l'omu sanu chì hè implicatu.

 

U peccatu hè

- u so pensamentu,

- u to core,

- respirazione,

- i so muvimenti,

- i so passi.

 

A so vuluntà u porta à un puntu. Ella pruvuca in tuttu u so esse

- un eccessu di bughjura chì l'acceca,

- aria tossica chì l'avvelena.

Tuttu hè neru intornu à ellu, tuttu hè mortale.

Qualchissia chì si avvicina à ellu si mette in una situazione periculosa.

 

Terribile è spaventosa hè l'omu in un statu di peccatu ".

Eru spavintatu ! Ghjesù continuò:

"Se l'omu hè horrible in u statu di peccatu, hè assai bellu in u statu di grazia.

 

Fendu bè, ancu s'ellu hè di pocu cunsiquenza, l'effettu nantu à l'omu hè brillanti.

 

U bonu l'introduce à una trasfurmazioni celestiale, angelica è divina.

A so vuluntà di bonu porta u so tuttu in un locu, cusì chì i so pinsamenti, parolle, batti di cori, muvimenti è passi sò boni.

Tuttu ciò chì in ellu è fora di ellu hè luce. U so aria hè fragrante è rinfriscante.

Quellu chì si avvicina hè salvatu.

L'anima in grazia chì face u bè hè cusì bella, cusì graziosa, cusì attrattiva, cusì gentile, chì eiu stessu sò innamuratu!

Ogni cosa bona chì face dà

un'altra sfumatura di   bellezza,

una somiglianza più grande cù u so Creatore chè unu di i so   figlioli.

Hè un putere divinu chì sta ànima mette in circulazione.

 

Tutte e cose boni chì faci

ci sò parechje intercessioni trà a terra è u celu. Cumponenu

u serviziu postale   e

- i fili elettrici chì mantenenu a cumunicazione cù Diu ".

 

Pensu à l'Ultima Cena di Ghjesù cù i so discìpuli. In u mo core, u mo gentile Ghjesù m'hà dettu:

"A mo figliola, quandu aghju manghjatu cù i mo discìpuli à l'Ultima Cena, eru circundatu

micca solu   da elli

ma di tutta a famiglia umana. Unu dopu à l'altru,

- L'aghju avutu vicinu à mè.

I cunnisciuti tutti è li chjamava ognunu per nome. Aghju chjamatu ancu tè.

-Ti detti u locu d'onore trà mè è Ghjuvanni

- Ti aghju fattu un pocu cunfidendu di a mo Voluntà.

Spartendu l'agnellu, l'aghju datu à i mo apòstuli è ancu à tutti. Questu agnellu, arrustatu è tagliatu in pezzi, m'hà simbolizatu.

Hè rapprisintatu a mo Vita è hà dimustratu cumu aghju avutu à calà per amore

tuttu.

Vuliu offre à tutti cum'è un alimentu squisitu chì rapprisenta a mo Passione.

"Sai

* perchè u mo amore hà fattu tantu, parlatu tantu è soffre tantu,

per trasfurmà in alimentu per l'omi?

 

*  perchè l'aghju chjamatu tutti è li detti l'agnellu ?

Perchè ancu eiu vulia manghjà da elli:

Vuliu chì tuttu ciò ch'elli farianu puderia esse cibo per   mè.

Vuliu nutriscia di u so amore, di e so parolle, di u so travagliu, di   tuttu ".

Dicu à Ghjesù:

Amore mio, cumu ponu i nostri travaglii diventà alimentu per voi?"

 

Ellu rispose :

« L'omu ùn campa micca solu di pane, ma di ciò chì a mo Voluntà li dà.

Se u pane nutre l'omu, hè perchè u vogliu.

 

Tuttavia, a criatura porta a so vuluntà di fà e so azzioni.

-S'ellu vole prisentà u so travagliu cum'è alimentu per mè, mi dà da manghjà,

- s'ellu hè Amore chì mi vole offre, mi dà amore,

-s'ellu hè Riparazione, mi riparà.

-sè, in a so vulintà, mi voli offensà, face di e so azzioni un’arma per fà male è ancu tumbà mi.

"A vulintà di l'omu hè ciò chì più s'assumiglia à u so Creatore in ellu.

 

Aghju messu una parte

-di a mo immensità è

- di u mo putere

in a vulintà umana.

 

Dendu u locu d'onore, aghju fattu uni pochi

- a regina di l'omu è

- u custode di tutte e so azzioni.

Cum'è e criature anu pettu induve,

- per ragioni d'ordine è di sicurità, ponenu ciò chì li appartene,

l'anima pussede a so vulintà, tenendu è cuntrullà tuttu ciò chì pensa, dice è face.

 

Ùn manca micca un pensamentu. Cù ciò chì ùn si pò fà

--occhi o bocca, o

- per i travaglii,

pò esse realizatu da vuluntà.

In un mumentu, a vulintà pò vulè

mille cose boni   o

tanti   cattivi.

 

A forza di vuluntà face volà i pinsamenti

à u   celu,

in i lochi più remoti,   o

ancu versu l'abissu.

 

L'anima pò esse impedita di agisce, vede o parlà.

Ma pò fà tuttu cù a so vulintà.

 

Cumu pò esse implementatu!

Quante boni atti è gattivi pò cuntene ! Soprattuttu, vogliu a vuluntà di l'omu.

Perchè s'ellu l'aghju, aghju tuttu.

A so resistenza hè dunque scunfitta ! "

 

Eru depressu à u pensamentu chì aghju avutu à dì è scrive ancu e cose più chjuche chì   Ghjesù   hà dettu à mè. Venendu à mè, mi disse :

"A mo figliola, ogni volta chì vi parlu, vogliu apre una funtana in u vostru core. Per tutti, e mo parolle volenu esse funtane chì sboccanu in a vita eterna.

 

Ma per sti funtani per furmà in u vostru core, avete da fà a vostra parte, questu hè

- masticate bè e mo parolle

-per inghiottilli è apre a funtana chì hè in tè.

 

Pensendu constantemente à e parolle chì vi dicu, li masticate.

-Ripetendu à quelli chì anu autorità nantu à voi e

- assicuratu chì queste parolle sò di mè,

li divorate è apre a funtana chì hè in tè.

Quandu hè necessariu,

- beie da e grandi lampade à a fonte di a mo Verità.

Scrivendu e parolle chì vi dugnu, avete apertu canali chì saranu utili à tutti quelli chì volenu rinfriscà per ùn more di sete.

 

Ma s'è vo ùn cumunicà ste parolle, ùn vi pinsari. Ùn li masticà,

ùn puderete micca   divurà elli.

piglià u   risicu

a funtana ùn si forma in tè è l'acqua ùn sbocca.

 

Quandu senti u bisognu di l'acqua, sarete u primu à soffre di sete. Se ùn scrive micca è, per quessa, ùn apre micca canali,

"Quante cose boni privà à l'altri?"

Quandu aghju scrittu, pensava à mè stessu

"Hè passatu qualchì tempu chì u mo dolce Ghjesù m'hà parlatu di a so santa Volontà. Mi sentu più inclinu à scrive nantu à ellu.

Sentu più piacè, cum'è s'ellu era a mo esclusività. A so Voluntà mi basta per tuttu ».

Venendu à mè, u mo   sempre   teneru Ghjesù mi disse:

"A mo figliola, ùn vi maravigliate

s'è tù sì più inclinu à scrive nantu à a mo Voluntà   è

   chì ci trovi più  piacè

perchè   - ascolta, - parla o - scrive nantu à a mo Voluntà

hè a cosa più sublime chì pò esse in terra è in u celu.

 

Hè ciò chì, à u listessu tempu,

- mi glorifica di più,

- include tutte e cose bè è tutta a santità.

L'altri verità anu ancu i so lati pusitivi:

- bevemu sip after sip ;

- accede à pocu à pocu;

- si adattanu à u modu umanu.

 

In a mo Voluntà, però, l'ànima si adatta à u modu divinu.

Ùn hè più à i lampi chì si beie, ma à i   mari ;

gravita, micca à   gradi,

ma cù l'ali chì ghjunghjenu à u celu in un battitu d'ochju.

 

Oh! Volontà mo, vuluntà mo !

Basta à sente parlà mi porta tanta gioia è dolcezza !

Quandu mi sentu a mo Voluntà dimora in una di e mo criature,

chì hè un'altra di e mo   immensità,

Mi sentu tantu piacè chì mi fa scurdà di a gattivezza di l'altri criaturi.

Duvete capisce e cose grandi chì vi aghju revelatu nantu à a mo Voluntà  , ancu s'ellu ùn l'avete ancu bè.

masticatu è digeritu finu à chì tuttu u sangue di a vostra   ànima hè furmatu.

 

Quandu capisci tutta a sustanza,

Torneraghju è

Vi revelà cose ancu più sublimi nantu à   ellu.

 

Mentre aspitteraghju finu à chì l'avete digeritu bè,

Ti tenraghju occupatu cù altre verità ligati à questu. Sì certi criaturi

- ùn volenu prufittà di u mare è di u sole di a mo Voluntà per vene à mè, ponu

bevi da fontane è canali,

approfitta di altre cose chì   mi appartenenu ».

 

Truvà me in u mo statu di solitu, u mo sempre gentile   Ghjesù   m'hà fattu vede   tutte e criature emerge in a so più santa Umanità. Cù tenerezza mi disse :

"A mo figliola, fighjate à u grande prodigiu di l'Incarnazione.

-Quandu sò statu cuncipitu è ​​a mo Umanità hè stata formata,

Aghju risuscitatu tutte e criature in mè stessu,

in tale manera chì a mo Umanità percive tutte e so azzioni.

 

A mo mente   hà abbracciatu tutti i pinsamenti di e criature, boni è cattivi.

I boni   , l'aghju cunfirmatu in u bonu,

circundatu da a mo grazia è investitu di a mo luce chì,

- Mi rinnovu in a santità di u mo spiritu,

- sò prudutti degni di a mo intelligenza.

 Aghju riparatu i cattivi cù a penitenza;

Aghju multiplicatu senza fine i mo pinsamenti per dà gloria à u mo Babbu

per ogni pensamentu di   criature.

 

In i mo ochji è in i mo parolle  ,   in i mo mani è in i mo pedi   è ancu   in u mo core  ,

Aghju abbracciatu i sguardi, e parolle, l'opere, i passi è i cori di tutti i criaturi.

Tuttu hè stata immersa in a santità di a mo Umanità, tuttu hè statu riparatu.

Aghju patitu una sanzione particulare per ogni infrazione.

 

Dopu avè rinvivitu tutte e criature in mè, li aghju offrittu tutta a mo vita. E sapete   quandu l'aghju resuscitatu ?

Nantu à a croce  , in u lettu

-di i mo suffrenze crudeli è

- di a mo atroce agonia,

-in l'ultimu soffiu di a mo Vita l'aghju datu nascita.

Quandu aghju pigliatu u mo ultimu soffiu,

- hè denegatu una nova vita,

- ognunu marcatu cù u sigillo di a mo Umanità.

Ùn cuntentu di avè resuscitatu,

-Aghju datu à ognunu tuttu ciò ch'e aghju fattu

-di difende è di mantene a sicura.

 

Vede ciò chì a santità hè in l'omu ?

A santità di a mo Umanità ùn pudia mai dà nascita à i zitelli

indegne   è

- differente da mè.

 

Li amu tantu perchè sò i mo figlioli.

Ma l'omu sò cusì ingrati chì ùn ricunnosce micca quellu chì li hà datu nascita cù tantu amore è   dolore ".

Dopu à ste parolle, paria tuttu infiammatu. Ghjesù hè statu brusgiatu è cunsumatu in queste fiamme. Ùn era più visibile ; si pudia vede solu   u focu.

Allora apparsu di novu, per esse cunsumatu una volta di più. Hà aghjustatu:

"A mo figliola, aghju brusgiatu. L'amore mi cunsuma. Hè cusì forte u mo amore !

E fiamme chì mi brusgianu sò cusì ardenti chì moru d'amore per ogni criatura ! Ùn era micca solu per via di u mo soffrenu chì sò mortu.

 

I mo morti per amore sò cuntinui.

Eppuru ùn ci hè nimu chì m'offre u so amore per elevà mi ".

 

Aghju passatu un ghjornu distractatu è preoccupatu

per parechje cose ch'e aghju intesu (chì ùn deve micca esse specificatu quì). Malgradu i mo sforzi, ùn aghju micca pussutu liberà.

Durante tuttu u ghjornu ùn aghju micca vistu u mo dolce Ghjesù, a vita di a mo ànima. Era cum'è chì a preoccupazione mette un velu trà noi dui, impediscendu di vedelu. Infine, a tarda notte, a mo mente stanca si calmò.

Cum'è s'ellu m'avia aspittatu, u mo bonu   Ghjesù mi apparsu è, tristu,   mi disse :

"A mo figliola, oghje, per a vostra preoccupazione,

avete impeditu chì u sole di a mo Persona nasce in tè.

E vostre preoccupazioni creanu una nuvola trà voi è mè è impediscenu chì i raghji scendenu in voi.

Sì i raghji ùn falanu micca, cumu pudete vede u sole ?

S'è tù sapia ciò chì significa di piantà u mo sole, è chì gran dannu hè à voi è à u mondu sanu, vi saria assai attenti à ùn preoccupari di novu.

Hè sempre bughju per l'ànime preoccupate; u sole ùn nasce mai.

 

À u cuntrariu, in l'ànima pacifica, hè sempre u ghjornu; u mo sole pò alzà in ogni mumentu perchè l'ànima hè sempre pronta per riceve i benefici di a mo venuta.

"A preoccupazione ùn hè nunda di più chè una mancanza di rendizione in e mo mani. Vogliu cusì abbandunatu in i mo braccia chì nunda vi pò disturbà; aghju da piglià cura di tuttu.

Siate senza paura, u vostru Ghjesù ùn pò fà nunda, ma piglià cura di voi è prutegge da tuttu.

 

Mi costa assai.

Aghju investitu assai in voi.

Sò l'unicu chì hà diritti nantu à voi.

È s'è i dritti sò Miei,   aghju a rispunsabilità di voi  . Dunque stà in pace è ùn teme micca ».



 

Aghju meditatu   a Passione   di u mo dolce Ghjesù, ghjuntu à mè, mi disse :

"A mo figliola,

ogni volta chì l'anima pensa à a mo   passione,

- ogni volta chì vi ricurdate ciò chì aghju patitu o

Ogni volta ch'ella sente cumpassione per mè, l'applicazione di e mo suffrenze hè rinnuvata in ella.

U mo Sangue si alza per   inundà.

e mio ferite guariscenu s'ellu hè feritu o abbellite s'ellu hè sanu ;

tutti i mo meriti l'   arricchenu.

 

L'effettu chì produce a mo Passione hè sorprendente  :

Hè cum'è s'è l'ànima dipositu in u bancu tuttu ciò chì hà fattu è soffrenu per riceve u doppiu in ritornu.

Cusì, tuttu ciò chì aghju realizatu è soffrenu hè sempre riflessu nantu à l'omi, cum'è u sole offre constantemente a so luce è u so calore à a terra.

U mo modu di agisce ùn hè micca propensu à a fatigue.

Tuttu ciò chì ci vole hè chì l'anima u desideri  .

Ogni volta chì l'anima desidera, riceve i frutti di a mo Vita. Se vi ricordate a mo Passione vinti, centu o mille volte,

parechje volte si gode di i so effetti.

 

Quantu pochi ne facenu u so tesoru !

 

Malgradu tutti sti benefizii, vedemu parechje anime debuli, ceche, sorde, mute è zoppie : insomma, cadaveri viventi disgustosi. Perchè?

 

Dimentichemu a mo Passione   mentre   i mo sufrenze, e mo ferite è u mo Sangue

Offerta

- forza per vince a debulezza,

- una luce per dà a vista à i cechi,

- una lingua per scioglie e lingue di i muti è apre l'arechje di i sordi,

-una manera di guidà i debuli, a vita per risuscitarà i morti.

 

Tutti i rimedii chì l'umanità hà tantu bisognu si trovanu in a mo Vita è Passione.

Ma i criaturi disprezzanu sta medicina è ùn prufittà micca di e mo suluzione. Inoltre, malgradu a mo Redenzione, l'omu s'avvicina.

cum'è s'ellu soffre di una tuberculosi incurable.

Ciò chì mi dulore particularmente hè a vista di e persone religiose chì facenu tuttu.

- per questioni di duttrina,

- per speculazioni è storie,

ma chì ùn anu micca interessu à a mo Passione.

 

Troppu spessu a mo Passione hè pruibita da e chjese è da a bocca di i preti  . E so parolle sò senza luce è a ghjente si trova più impotente chè mai.

In seguitu mi aghju vistu di fronte à un sole chì i so raghji pinzavanu è mi penetravanu.

Mi sentu assaltatu, à u puntu di esse cumplettamente à a so misericòrdia ; a so luce luminosa ùn m'hà impeditu di fighjulà, è ogni volta chì l'aghju fighjulatu mi sentu più felicità. U mo dolce Ghjesù, vinutu da u sole, mi disse :

Figlia amata di a mo Voluntà, u sole di a mo Voluntà t’inunda maravigliosamente! Ùn site altru chè a preda, u ghjoculu è a cunsulazione di a mo Voluntà.

À u puntu ch’è tù t’immergi in ella, a mo Voluntà, cum’è a luce di u sole, sparghje nantu à tè i prufumi di a mo santità, putere, saviezza, bontà, ecc.

 

Quant'è eterna a mo Voluntà,

più pruvate à stà in ellu è fà a vostra   vita,

a vostra vuluntà assorbe a mo immutabilità è   impassibilità.

L'eternità vi immerge in tuttu, perchè participà à tuttu è nunda ùn vi lascia.

Tuttu chistu affinchì a mo Voluntà sia onorata è pienamente glurificata in tè. vogliu

- a prima figliola di a mo Voluntà ùn manca nunda,

- nunda chì mi appartene è chì u distingue in tuttu u celu

cum'è u primu custode di a santità in a mo Voluntà.

 

Allora attenti.

Ùn lasciate mai a mo Voluntà   cusì

- pudete riceve tutte e fragrances di a mo Divinità è

- chì abbandunà tuttu ciò chì hè u vostru,

pudete proclamà tuttu ciò chì hè Meiu

affinchì a mo Vuluntà sia u centru di a to vita ».



 

Mi sentu totalmente immersa in a Voluntà Divina. Venendu à mè, u mo gentile Ghjesù mi disse:

"Figlia di a mo Voluntà, osserva cumu u mare immensu di a mo Voluntà invade pacificamente u vostru core.

Ùn pensate micca chì stu mare ùn vi hè statu sottumessu solu da pocu tempu. Hè stata immersa per un bellu pezzu, perchè hè un abitudine di u mio

- agisce prima è - parla dopu.

Hè vera chì i   vostri principii sò stati marcati da u mare di a mo Passione.

Sapete chì tutta a santità passa per a porta di a mo Umanità  .

 

Ci sò santi chì stanu à a porta di a mo Umanità è altri chì avanzanu più.

 

Vi aghju invaditu cù a mo Voluntà è quandu aghju vistu

- ch'è vo site bè dispostu è chì m'hà datu a to vulintà.

 

Allora u mare di a mo Voluntà sboccava in tè cun un flussu sempre crescente.

Ogni novu attu chì avete fattu in a mo Voluntà hà purtatu una nova crescita in voi.

Ùn vi aghju micca dettu assai di questu.

I nostri brami si sò riuniti è capiti senza chì avemu da parlà d'elli. Solu vedendu, ci capiscemu. Aghju rallegratu in tè.

 

Sentu i piacè di u celu in tè,

chì ùn eranu in nunda sfarente di quelli chì anu sperimentatu da i santi. Perchè sti delizie facenu felici i santi, facenu felice ancu i mei. Immersi in a mo Voluntà, ùn ponu chè dà mi gioie è piacè.

Ma a mo gioia ùn era micca cumpleta.

Vuliu chì i mo altri figlioli facenu ancu parte di un bonu cusì grande. Inoltre, aghju cuminciatu à scumessa nantu à My Will in un modu maravigghiusu.

 

A più verità vi aghju revelatu, più canali aghju apertu da u mare.

per u benefiziu di l'   altri,

cusì chì sti canali ponu sparghje acqua abbundante in tutta a terra.

U mo modu di agisce hè cumunicativu è sempre in azzione. Ùn si ferma mai.

Ma questi canali à i mo criaturi sò spessu fangosi. L'altri diventanu petri è l'acqua circula cun difficultà.

Ùn chì u mare ùn vole dà l'   acqua,

nè chì l'acqua ùn hè micca chjaru è capaci di penetrà in ogni locu, ma perchè e criature sò opposti à un   bonu cusì grande.

 

Allora, s'elli leghjenu sti verità senza esse ben disposti,

ùn capiscenu   nunda,

sò cunfusi è cecu da a luce di sti   verità.

 

Per quelli chì sò bè ​​disposti, ci sò

-luce per illuminalli è acqua per rinfriscà

in tale manera ch'elli ùn vulianu mai chjappà di sti canali, datu u gran bonu chì ne derivanu è a nova vita chì emerge in elli.

Allora duvete esse felice

per apre questi canali per u benefiziu di i vostri fratelli,

senza deludere alcuna di e mo   verità,

tantu pocu ch'elli parenu aiutà i vostri fratelli à gode di l'acqua.

 

Allora attenti à apre questi canali

è cusì piace à u vostru Ghjesù chì hà fattu tantu per voi ».

 

Aghju dettu à u mo sempre gentile   Ghjesù:

Era tantu tempu ch'è tù mi metti in   tè.

Mi sentu più sicura è più sicura quì

Aghju participatu più in a vostra   Divinità,

cum'è s'è guasi ùn fussi più in terra è u Paradisu era a mo residenza.

 

Quante lacrime aghju versatu quandu a to Voluntà m'hà rimettitu fora ! Sentu solu l'aria di a terra era un pesu intollerabile per mè. Ma vincìu a to Voluntà è, calendu u capu, mi rassignai.

Avà ti sentu sempre in mè.

Quandu mi sentu un irresistibile bisognu di vedevi allora

movendu in u core   o

lascendu mi vede u to bracciu, mi calmi è mi rimetti in vita. Dimmi, quale hè u   mutivu ? "

Ghjesù  :

 

"A mo figliola, hè solu adattatu

- chì dopu avè purtatu in u mo Cori,

- tocca à voi di piglià mi in u vostru core.

 

Se ti aghju messu in u mo Cori, hè perchè l'aghju vulsutu

- prufuma a to ànima e

- Mettite un novu Paradisu in sè stessu

per fà una casa degna di mè in tè.

 

Hè vera chì

vi sentite più cunfidenti   è

- chì tù sì statu invaditu da più gioia.

 

Ma a terra ùn hè micca un locu di piacè.

U soffrenu hè a so eredità è a croce hè u pane di i forti.

 

Inoltre, per stabilisce a mo Voluntà in tè,

era necessariu per mè campà in tè   è

chì sò cum'è l'anima di u to   corpu.

A mo vulintà

ùn pò falà in   un'anima

chì in una manera speciale fora di l'   urdinariu.

Ùn pò micca fà questu, salvu chì l'ànima riceve privilegi assai spiciali. Cusì,   eiu, a Parola Eterna,

Ùn puderia micca scende in   a mo amata Mamma   senza i so privileghji speciali,

vale à dì, se u soffiu divinu

ùn avia micca intrutu cum'è una nova creazione, è

ùn l'avia resa maravigliosa, superiore à tutte e cose creatu.

 

Hè ciò chì hè accadutu in tè: prima a mo Umanità hà vulsutu appruntà vi fendu di voi a so residenza permanente.

Tandu, cum'è s'è l'anima di u to corpu, t'aghju datu a mo Voluntà.

Avete da capisce chì a mo Voluntà deve esse cum'è l'anima di u vostru corpu.

In fatti, stu succèri dinù à mezu à noi, i trè Persona divina. U nostru amore hè grande, infinitu è ​​eternu, ma s'ellu ùn avemu micca una Voluntà chì anima st'amore, saria inerte è senza opere. A nostra saviezza face l'incredibile.

U nostru putere pò distrughje tuttu in un istante è riparà tuttu in l'istante dopu.

 

Ma s'ellu ùn avemu micca una Voluntà per manifestà a nostra saviezza, cum'è per esempiu si manifestava in a Creazione induve avemu urdinatu è armunizatu tuttu è, cù u nostru putere, l'avemu impeditu di cambià in u minimu, allora nè a nostra saviezza nè u nostru putere. averia ottenuta qualcosa..

Questu hè u casu cù tutti i nostri altri attributi.

Cusì vogliu chì a mo Voluntà sia l'anima di l'essere umanu. Un corpu senza ànima hè senza vita.

Ancu s'ellu hà tutti i sensi, ùn vede micca, ùn parla micca, ùn sente micca è ùn agisce micca.

Questu hè innecessariu, ancu insupportable.

 

Ma s'ellu hè animatu, chì ùn pò micca fà?

Ci sò tanti chì si facenu inutili è insuppurtevuli perchè ùn sò micca animati da a mo Voluntà !

Sò cum'è

sistemi ilettricu chì ùn dà luce,   o

vitture senza mutori, purtate da a ruggine è a polvera, incapaci di spustà.

Ah! Quantu sò pietosi !

"Se una criatura ùn hè micca animata da a mo Voluntà, manca una vita di santità. Vogliu esse in voi cum'è l'anima di u vostru corpu. Ma Will purterà novi criazioni sorprendenti. Daraghju una nova vita à u mo amore, un novu capolavoru à a mo saviezza., un novu muvimentu in u mo putere.

 

Dunque siate attenti è lasciami tuttu per chì u mo grande prughjettu si rializeghja in tè, vale à dì chì sì veramente animatu da a mo Voluntà ».

 

Aghju passatu a notte à fighjulà.

Spessu i mo pinsamenti volanu à u mo   Ghjesù liatu in prigiò.

Ci vulia à basgià i so ghjinochje chì tremavanu da a pusizioni crudele in quale l’avianu ligatu i so nemichi.

Vuliu pulizziari l'sputum da quale era bruttu.

Mentre pensava à questu, u mo Ghjesù, a mo Vita, mi apparve in una bughjura prufonda, in quale ùn pudia micca distingue a so Persona adorable.

 

Singhiottendu, mi disse :

"Ragazza, i mo nemichi m'hà lasciatu solu in prigiò,

- orribilmente ligatu è in u bughju.

Intornu, ci era solu una bughjura prufonda. Oh! Cumu sta bughjura m'hà afflittu !

I mo vestiti   sò stati imbulighjati in l'acqua brutta di u flussu.

Sentu l’odore di a prigiò è di u sputatu chì m’avia impurtatu.

I mo capelli   eranu disordinati è ùn ci era nimu abbastanza cumpassione per caccià da i mo ochji è a bocca.

E mo mani   eranu ligate cù catene è a bughjura densa m'impedì di vede a mo cundizione cusì pietosa è   umiliante.

Oh! Quante cose riflettevanu a mo triste cundizione in questa prigione ! Sò stati in questu statu per trè   ore.

Vuliu   restituà e trè lege di u mondu  :

a lege di a   natura,

a lege scritta   e

a lege di   grazia.

 

vulia

- liberà tutti l'esseri umani,

-di riunite è dà à i mo figlioli a libertà chì hè a soia.

 

Stà quì per trè ore,

Vuliu ancu   restituverà e trè tappe di a vita terrena  :

-  a zitiddina,

- età adulta e

- età vechja.

 

Inoltre,   aghju vulsutu   restaurà l'omu quandu pecca

- per passione,

- per vuluntà è

- per l'ostinazione.

Oh! Cumu a pesante bughjura ch'e aghju patitu m'hà fattu sentu tutta a bughjura chì u peccatu hà pruduttu in l'omu ! Oh! Mentre pienghjendu per ellu, dicendu:

O omu, questi sò i to piccati

- chì m'hà cacciatu in sta bughjura bughjura

-induve soffre per dà vi luce. Sò e vostre iniquità chì m'hà impurtatu,

-iniquità chì a bughjura ùn mi permette mancu di vede.

 

Fighjate à mè: Sò l'imaghjini di i to piccati. Se li vulete vede, fighjateli in mè ! "

Duranti l'ultima ora in questa prigiò, però, l'alba hè ghjunta è uni pochi di scintille di luce si filtravanu da e fessure.

Oh! Cume u mo Cori era alleviatu per vede a mo cundizione pietosa!

 

Questa luce simbulizeghja ciò chì succede

quandu l'omu s'hè stancu di a notte di u peccatu è, cum'è l'alba, a gràzia l'avvede,

- mandendulu lampi di luce per rinvià lu. Allora u mo Cori fece un suspiru di sollievu.

In st'alba t'aghju vistu, a mo prigiunera amata,

-tu chì u mo amore hà attaccatu in a vostra cundizione di recluse

è chì ùn mi lasciassi solu in a bughjura di sta prigiò.

 

Aspittendu l'alba à i mo pedi è seguitendu i mo lamenti, chianciri cun mè durante a notte di l'omu.

Questu m'hà cunsulatu è offre a mo prigionia per dà a grazia di seguità mi.

"  A prigiò è a bughjura anu ancu un altru significatu  :

-a mo longa prigiò in i tabernaculi

- è a sulitudine in quale sò stati,

spessu senza chì nimu mi parla o mi manda un sguardu d'amore.

 

È qualchì volta, in l'Ostia Sacra, mi sentu

- cuntattu cù lingue indegne,

-a puzza di mani avvelenate è currutte e

- l'assenza di mani puri chì mi tocanu è mi prufumanu cù u so amore.

Quante volte l'ingratitudine umana mi lascia in u bughju,

senza mancu a luce fioca di una   lampadina !

Cusì, a mo cattività cuntinueghja è cuntinueghja per un bellu pezzu.

 

Semu tramindui prigiuneri

tu, prigiuneru in u to lettu, solu per u mo   amore;

Eiu, prigiuneru per voi, per ligà tutte e criature cù u mo   amore,

aduprendu e catene chì mi tenevanu prigiuneru.

Facemu cumpagnia è m'aiuterete à avè e catene chì saranu aduprate per ligà tutti i cori à u mo amore ".

Dopu aghju dettu à mè stessu:

"Quantu sapemu pocu di Ghjesù, quandu hà fattu tantu!

Perchè hè statu cusì pocu dettu di tuttu ciò chì Ghjesù hà fattu è hà patitu? "Ghjesù, vultendu di novu, aghjunse:

A mo figliola, sò tutte ragazze cun mè, ancu i boni. Quantu sò avara !

quante restrizioni per mè,

quante cose li dicu è mi capiscenu, ma ùn rivelanu !

E quante volte, sè stessu, ùn site micca esigenti cun mè ? Quante volte? O ùn scrivite micca ciò chì vi dicu, o ùn u palesate micca.

 

Hè un attu di avarizia versu mè.

Perchè ogni nova cunniscenza chì avemu da mè

hè una gloria extra è un amore extra chì aghju ricevutu da e criature. Siate più generosu cun mè è seraghju più generoso cun voi! "

 

Mi sentu in piena unione cù u mo dolce Ghjesù, quand'ellu hè ghjuntu à mè, mi ghjittau in i so bracce,

- abbandunà mi sanu sanu à ellu cum'è in u mo centru

- è sintendu un irresistibile bisognu di esse in i so braccia.

 

È u mo dolce   Ghjesù m'hà dettu:

Figlia mia, ciò chì si sente hè u stintu di a criatura chì cerca u pettu di u so Criaturi è vole riposu in i so braccia.

 

Hè u vostru duvere

- per vene in i mo braccia, eiu u vostru Creatore, è

- riposu in u mo ventre, d'induve vene.

 

Duvete capisce chì e diverse fili di cumunicazione è unione emananu da mè.

cunnetta à mè, u vostru Creatore,   è

ti rende quasi inseparabile da   mè,

a condizione, però, chì ùn ti alluntanassi micca da a mo Voluntà.

 

Una tale separazione significaria

- tagliate i cavi di cumunicazione,

- rompe l'unione.

A Vita di u Creatore, più di l'electricità, scorri in a criatura.

A mo vita hè stata dipositata in a criatura.

Creendulu,   aghju ligatu a mo Sapienza à a so intelligenza  ,

cusì chì a so intelligenza hè un riflessu di a mo.

Se l'omu riesce tantu cù a so scienza chì ne trae cose incredibili, hè perchè   a mo propria Intelligenza si riflette in a so  .

 

Sì   i so ochji   sò attivati ​​da a luce,

- hè chì a mo luce eterna hè riflessa in ellu.

 

Noi, e persone divine,

Ùn avemu micca bisognu di parlà per capiscenu.

 

Ma in a Creazione vulia aduprà parolle.

Aghju dettu "Fiat"   è e cose di a Creazione anu trovu esistenza.

Per mezu di questu Fiat aghju cuncessu a lingua à i criaturi

cusì ch'elli ponu ancu cumunicà cù l'altri è capiscenu.

 

E voci umane sò cunnesse cum'è per fili elettrici   à a mo prima parolla  , da quale tutti l'altri derivanu.

"  Quandu aghju creatu l'omu, aghju mandatu u mo soffiu nantu à ellu, dendu a Vita.   Aghju messu a mo Vita in ellu, finu à chì a capacità umana puderia cuntene. Aghju messu tuttu in ellu.

Ùn ci hè nunda in mè chì ùn aghju micca statu una parte.

 

Allora   ancu u soffiu di l'omu hè l'eco di u mio  ,

- u soffiu cù quale li dugnu a vita in continuu.

U so respiru hè riflessu in u mio, chì mi sentu constantemente in mè.

 

Avete vistu e parechje relazioni chì esistenu trà mè è e criature? Li amu assai, perchè li cunsidereghja a mo discendenza.

Sò solu i mio.

E quantu aghju nobilitatu a vulintà   di l'omu !

Aghju ligatu a so vulintà à a meia, cuncedendu tutti i mo privileghji. L'aghju fattu liberu cum'è a mo   vuluntà.

Invece

Aghju dotatu u corpu umanu cù   ochji chjuchi  , limitati è stretti  , chì emananu da a mo  luce eterna,

-  a so vulintà face tutti l'ochji  .

Tant’è chì, in quantu a vulintà umana agisce, si pò dì ch’ellu hà parechji ochji.

Fighjate a manca è a diritta, avanti è avanti.

Se l'omu ùn hè micca animatu da a so vulintà, ùn faci nunda di bonu  .

 

In a creazione di l'umanità, aghju dettu:

"Serete a mo surella nantu à a terra. Da u celu, a mo Vuluntà animarà a vostra. Serete in una riverberazione cuntinua.

Ciò ch'aghju da fà, fate ancu voi :

I, per   natura,

Tu, per grazia di i mo   custanti riverberazioni.

Ti seguiraghju cum'è un'ombra è ùn ti lasciaraghju mai ".

In purtendu a criatura à a vita, u mo solu scopu era   ch'ella compie a mo Voluntà in tuttu.

Mi vulia dà una prole. Vuliu fà un maravigliu prodigiu,

-degnu di mè è totalmente cum'è   mè.

 

Ma hé,   a vulintà umana hà sceltu di oppone à a meia !

 

Vede, nunda ùn pò esse realizatu in isolamentu:

Avete l'ochji  , ma s'ellu ùn avete micca a luce esterna per illuminà vi,

ùn si vede nunda,

Avete e mani  , ma s'ellu ùn avete micca ciò chì ci vole à travaglià,

- ùn pudete fà nunda. eccetera.

Vogliu a santità

- in a criatura, - trà ella è mè, - trà noi:

I, da una banda, è a criatura, da l'altru;

-I, cumunicà a mo Vita è Santità cum'è un cumpagnu fidu e

- a criatura chì riceve sti benefizii cum'è un cumpagnu fidu è inseparabile.

 

Cusì,   a criatura seranu l'ochji chì vedenu  .

È seraghju u Sole chì li darà luce  . Ella serà a bocca è eiu a Parola;

Sarà e so mani   è  eiu serà quellu chì li darà l'opere da fà;   Ella serà i pedi è eiu i passi.

Ella serà u core è eiu i battiti.

 

Ma sapete quale forma sta santità ?

A mo Voluntà sola mantene intactu u scopu di a Creazione.

A santità in a mo vuluntà hè ciò chì mantene l'equilibriu perfettu trà a criatura è u Creatore.

Dunque, ci sò veri imagine di mè stessu ".

 

Eru in u mo statu di solitu.

U mo sempre gentile   Ghjesù   m'hà permessu di vede ch'ellu hà pigliatu una luce da mè è l'hà pigliatu.

Aghju gridatu: "Ghjesù, chì faci? Vulete lascià mi in u bughju?"

Mi disse dolcemente : « Figlia mia, ùn abbi paura, ti pigliu a to lumera è ti lassu a meia.

 

Sta vostra luce ùn hè altru chè a vostra vulintà chì,

- mettendusi in presenza di a mo Voluntà,

- hè diventatu un riflessu di questu.

Hè per quessa chì hè diventatu luce.

 

Pigliu per mustrà in ogni locu.

A purteraghju in u celu cum'è a cosa più rara è bella.

Hè ciò chì hè a vulintà umana

quandu hè diventatu un riflessu di a Vulintà di u Creatore.

 

A mustraraghju à u Populu Divinu

per ch'elli ponu riceve l'omaggiu è l'adorazione di a so   maghjina,

l'unicu degnu   di elli.

 

Allora  l'aghju mostratu à tutti i santi   per chì ancu elli,

riceve a gloria di sta riflessione di a Voluntà Divina in a vulintà umana.

 

À a fine

U purteraghju in tutta a terra per chì tutti ponu participà à un bonu cusì grande ».

Aghju aghjustatu subitu:

"U mo amore, perdonami. Pensu chì mi vulia lascià in u bughju.

Hè per quessa ch'e aghju dettu: "Chì faci?"

Ma, quandu si tratta di a mo vulintà, allora, per tutti i mezi, pigliatelu è fate ciò chì vulete cun ellu ".

Mentre chì Ghjesù portava sta piccula luce di a mo vulintà in e so mani,

Ùn sò micca sapè cumu spiegà ciò chì hè accadutu perchè ùn aghju micca parolle. Mi ricordu solu

- chì li mette u picculu lume davanti à ellu è

-chì aghju ricivutu tutti i so raghji, in tale manera di ripruduce à Ghjesù.

Ogni volta chì a mo vulintà hà fattu opere, un altru Ghjesù hè statu furmatu.

 

Allora   Ghjesù m'hà dettu  :

"Vidite ciò chì significa campà in u mo Voluntà?

 

Questu significa:

multiplicà a mo Vita quante volte vulete ripruduce tuttu u bonu chì cuntene a mo Vita ".

Dopu chì aghju dettu à u mo Ghjesù:

"A mo vita, intrutu in u vostru Voluntà

per pudè ghjunghje à tutti è tuttu,

- da u primu à l'ultimu pensamentu,

- da a prima à l'ultima parolla,

- da a prima à l'ultima azione,

- u passu chì hè statu fattu è ciò chì serà.

 

Vogliu sigilà tuttu cù a vostra Voluntà

affinchì da tuttu vi riceve   gloria

di a vostra   santità,

di u to   amore,

di u vostru   putere,

è chì tuttu ciò chì hè umanu ferma cupertu, ammucciatu è stampatu da   a vostra Voluntà.

affinchì nunda di umanu resta chì ùn vi dà gloria ».

Mentre stava dicendu questu, u mo dolce Ghjesù hè ghjuntu.

Era esultante è accumpagnatu da un gran numaru di santi. M’hà dettu : « Tutta a creazione mi dice : « Gloria, gloria !

È tutti i santi risposenu :

"Vede, o Signore, cumu ti damu a gloria divina in tutte e cose".

 

Hà avutu un ecu chì venia da tutte e direzzione, chì si ripete

"In tuttu, vi restituitemu l'amore è a gloria divina".

Ghjesù aghjunse  :

"Benedettu sì!

Tutte e generazioni diceranu benedettu sì!

U mo bracciu farà opere putenti in tè.

Serete a riverberazione divina. Pienu tutta a terra.

Mi darete, di generazione in generazione, a gloria ch'elli m'anu rinnegata ».

Sò diventatu cunfusu è assai preoccupatu à sente tuttu questu. È ùn vulia micca scrive nantu à questu.

 

Accarezzandumi   , Ghjesù mi disse  :

" Innò, nò ! Vulete, perchè vogliu !

E cose ch'e vi aghju dettu farà l'onore di a mo Voluntà. Eiu stessu vulia rende un tributu ghjustu à a mo vuluntà.

In fatti, ùn aghju micca dettu nunda paragunatu à ciò chì puderia avè dettu ".

 

Scrivu solu per ubbidenza.

Altrimenti, ùn puderaghju micca scrive una sola parolla.

Hè solu a paura di intristà u mo dolce Ghjesù, s'ellu ùn fate micca ciò chì mi dumanda, chì mi dà l'energia è a forza per scrive.

Ghjesù cuntinueghja à parlà mi di a so Santissima Volontà.

"A mo figliola, a santità in a mo Voluntà ùn hè ancu cunnisciuta. Da quì u maravigliu chì suscita.

Perchè, quandu sapete qualcosa, a sorpresa ferma.

 

Forme di santità   ponu esse simbolizzate da diverse cose   di a Creazione  .

Cume chì

- una forma di santità puderia esse simbolizzata da e muntagne,

- un altru da l'arburi,

- un altru da e piante,

- l'altru da un picculu fiore,

- un altru da e stelle, etc.

Queste forme di santità pussede a so propria bellezza individuale limitata. Hanu u so principiu è a so fine.

È ùn ponu micca abbraccià tuttu o fà tutti bè, cum'è per un arbre o un fiore.

In quantu à a   santità in a mo Voluntà  , hè simbolizatu da u sole

Hè sempre statu è sempre serà.

U sole hà avutu un principiu, hè veru, durante l'illuminazione di u mondu.

 

Ma cumu vene da a mo luce eterna,

si pò dì in questu sensu chì ùn hà micca principiatu.

 

U sole

- benefiziu à tutti,

- unisce tutti cù a so luce è

- ùn discrimina micca.

 

Cù a so maestà è supremazia,

esercite u so duminatu nantu à tuttu   e

dà vita à tuttu, ancu u più chjucu   fiore.

Ma opera in silenziu, in modu quasi inapertutu.

Oh! se una pianta puderia riesce qualcosa in quantu à ciò chì face u sole, ancu minuscule,

- per esempiu dendu calore à una altra pianta, - a ghjente gridava per un miraculu

Tutti li vulerianu veda è ne parlarianu cù stupore. Eppuru nimu parla di u sole, ellu

- chì dà vita è calore à tuttu,

-chì faci stu miraculu continuamente.

 

Ùn solu nimu ùn ne parla.

Ma ùn simu micca sorpresu da a so prisenza.

 

Sta attitudine hè spiegata da u fattu chì

mantene i vostri ochji fissi nantu à e cose di a terra piuttostu chè quelli di u celu.

Santità in a mo Voluntà, simbulizata da u sole,

hè esercitatu da a mo santità eterna.

 

L'anime chì campanu in a mo Voluntà eranu cun mè in u bonu chì aghju realizatu. Ùn ùn anu mai lasciatu u raghju cù quale l'aghju chjamatu.

Siccomu ùn lascianu mai a mo vuluntà,

Sò cuntentu cun elli è cuntinueghjanu à piacè. A mo unione cun elli hè permanente.

 

I fighjulu chì fluttuanu sopra tuttu. Per elli ùn ci hè micca sustegnu umanu  , cum'è u sole

- chì ùn si basa in alcun sustegnu,

-ma ferma altu in u celu, cum'è isolatu. Tuttavia, cù a so luce, brilla nantu à tuttu.

 

Eccu ciò chì parenu sti   anime   :

- campà altu   ma

- a so luce ghjunghje sin'à i lochi più bassi è ghjunghje à tutti.

 

Mi sentu cum'è li scamming

-sè ùn li aghju micca messi da parte e

- s'ellu ùn li lasciassi fà cum'è mè. Ùn ci hè micca bè chì ùn discenda micca da queste ànime.

In a so santità, vecu e mo imagine

mosca - tutta a terra, - in l'aria è - in u celu.

 

Allora, amu è continueraghju à amassi u mondu. Sentu l'ecu di a mo santità in terra.

È vecu chì i mo raghji appariscenu quì,

- dà ancu a gloria cumpleta

l'amore chì l'altri   ùn m'anu micca datu.

In ogni casu, cum'è u sole,   sti anime sò i menu osservati, se micca ignorati.

S'elli anu sceltu di guardà intornu, a mo ghjilosia seria cum'è a so

- correre u risicu di esse cecu, e

- saria custrettu à guardà falà per ritruvà a vista.

 

Vede quant'è bella a santità in a mo Voluntà ?

Hè a santità chì vene più vicinu à quella di u Creatore.

Mantene a primazia annantu à tutte e altre forme di santità, cumpresi tutti. Hè a so vita.

Chì grazia per voi

- per sapè questu è

-esse u primu à splende cum'è un raghju di sole chì emana da u centru di a mo santità, senza mai staccassi   da ellu !

 

Ùn pudia micca

riempitevi di più grazia,   

per fà un   miraculu più prodigioso in tè.

 

Attenti, figliola, à u mo raghju  !

Ogni volta

- ch'è tù entre in a mo Voluntà è

- chì tu agissi,

u risultatu hè simile à quellu di u sole osando u vetru :

ci sò furmati parechji soli  .

 

Allora,   quante volte avete spargugliatu a mo Vita,

- multiplicà è

"Date una nova vita à u mo amore".

Dopu aghju pensatu:

"In questa Santa Volontà ùn si vede nè miraculi nè cose straordinarie,

- chì criaturi sò sempre à circà e

- cusì sò pronti à viaghjà nantu à a terra.

 

Tuttu succede trà l'ànima è Diu  .

Sì i criaturi ricevenu benefici, ùn sanu micca da induve venenu. Da veru, hè cum'è u sole chì dà vita à tuttu : nimu ùn si ferma quì ".

Mentre pensava à questu,

u mo   Ghjesù   hà tornatu è aghjunse i seguenti cun un aspettu impressiunanti:

« Chì miraculu, chì miraculu !

Ùn hè micca u più grande miraculu di fà a mo Voluntà ?

 

A mo Voluntà hè eterna è eterna miraculu. Ogni volta chì l'omu vole

- mantene in cuntattu constante cù a Voluntà Divina, hè un miraculu.

 

Resuscitarà i morti, restituverà a vista à i cechi è simili ùn sò micca cose eterne : anu una fine !

 

Veramente, mera ombra, e cose effimeri ùn ponu esse chjamati miraculi, in paragone cù u grande miraculu permanente di a vita in a mo Voluntà.

 

Allora ùn importa micca questi miraculi.

Ma sò quandu sò utili è necessarii ".



 

Sta mane, u mo sempre gentile Ghjesù si mostra tuttu ligatu : mani, pedi è vita.

Una catena di ferru pendu da u so collu.

Era cusì strettu ligatu chì a so persona divina ùn pudia micca move.

Chì pusizioni dulurosa, abbastanza per strapà lacrime da una petra ! È   Ghjesù, u mo bonu più altu, m'hà dettu  :

"A mo figliola, in u cursu di a mo Passione,

-tutti i suffrimenti ch'e aghju patitu cumpetenu l'un l'altru

-ma, almenu, anu purtatu cambiamenti : unu suppia à l'altru.

 

eranu cum'è sentinelle,

assicurendu chì aghju continuamente aumentà u mo   dolore,

cum'è s'è ognunu vulia vantà d'esse peghju chè l'altri. Ma i ligami ùn sò mai stati cacciati da   mè.

Sò statu purtatu à u Monte Calvariu sempre cù i mo ligami.

 

In fatti, ùn anu micca cessatu di aghjunghje fili è catene

- a paura di scappà e

- ancu per ridiculi di mè più.

 

Questi ligami sò stati aghjuntu

- à u mo dolore,

- à a mo cunfusione,

- cù a mo umiliazione   è

- ancu à e mo   cascate.

Nota, però, chì sti ligami sò oculati

un gran misteru   e

una grande   espiazione.

 

omu,

- cascà in u peccatu,

ferma attaccatu à i ligami di u so peccatu.

-Se u peccatu hè murtale, i ligami sò di ferru.

-S'ellu hè veniale, i ligami sò in corda.

 

Ogni volta ch'ellu hà da fà bè,

- senza interferenza da e cunnessione è

- vi sentite incapaci di agisce. Questa interferenza hè sentita

- l'infastidisce,

- debilita è

- u porta à novi cascate.

S'ellu agisce, si sente interferenza in e so mani, cum'è s'ellu ùn hà micca mani per fà u bè.

E so passioni, videndulu cusì attaccatu, si rallegranu è dicenu : a vittoria hè nostra.

Cum'è rè chì hè, u facenu un schiavu di e so dumande brutali. Quantu hè abominable l'omu in u statu di peccatu !

 

Per libarlu da e so catene, aghju sceltu di esse ligatu. Ùn aghju mai vulutu esse senza catene

- per chì questi canali sò sempre dispunibili

- per rompe quelli di l'omu.

 

È quandu i colpi è i colpi mi facianu falà,

Aghju allungatu e mani per staccà l'omu è liberallu di novu ".

Quandu Ghjesù stava dicendu questu, aghju vistu quasi tutti l'esseri umani ligati cù catene. Eranu pietosi di vede.

Aghju pricatu chì Ghjesù hà toccu e so catene cù i so per chì quelli di e criature seranu rottu.

 

Aghju fattu cumpagnia cù   Ghjesù chì era murendu in u giardinu di Getsemani.

Quantu possu,

-Aghju simpatizzatu cun ellu è

-L’aghju pressatu contr’à u mo core, circandu d’asciugà u   sudore di sangue.

 

U mo bonu   Ghjesù, cù una voce debule è affucata, mi disse :

"A mo figliola, a mo agonia in u giardinu era dulurosa, forse più chè a mo morte in croce.

 

Se a Croce era cumpiimentu è triunfu annantu à tuttu, era quì, in u giardinu, chì tuttu principia.

I mali sò più dolorosi à u principiu chè à a   fine.

 

In questa agonia, a soffrenza più cruenta hè accaduta quandu tutti i peccati di l'omi sò vinuti davanti à mè, unu dopu l'altru. A mo Umanità li hà presu in tutta a so   grandezza.

Ogni offense

- portava l'impronta di a morte di un Diu è

- era armatu cù una spada per tumbà mi.

Da u puntu di vista di a mo Divinità, u peccatu mi apparve

- estremamente orribile è orribile,

- ancu di più cà a morte stessa.

 

À u pensamentu stessu di ciò chì significa u peccatu,

- Mi sentu more, è

"Sò veramente mortu.

 

Aghju gridatu à u mo Babbu, ma era implacable.

Nisuna persona m'hà aiutatu à impedisce di more.

 

Aghju gridatu à tutti i criaturi ch'elli avianu pietà di mè, ma in vanu ! A mo Umanità languiva è stava per riceve u colpu fatale di a morte.

 

Sapete quale l'hà

- esecuzione interrotta e

-Hè cunservatu a mo Umanità da a morte in questu tempu?

A prima persona era a mo Mamma inseparabile.  Aghju gridatu per aiutu, ella corse versu mè è m'hà sustinutu. Aghju messu u bracciu drittu nantu à ella.

L'aghju guardatu à l'orlu di a mo morte è l'aghju trovu

- in l'immensità di a mo Voluntà e

- in mancanza di divergenza trà a mo Voluntà è a so.

 

A mo vuluntà hè a vita !

Da

A vulintà di u mo Babbu era inflexibule, è   cusì

a mo morte hè stata causata da creature,

era una criatura abitata da a vita in a mo Voluntà chì m'hà datu a vita.

 

Era a mo Mamma, ella chì, in u miraculu di a mo Voluntà,

m'avia cuncepitu   è

m'avia datu nascita à u tempu, chì, in quellu   mumentu,

- m'hà datu a vita per una seconda

-per permette di fà u travagliu di Redemption.

Allora, fighjendu à manca, aghju vistu a figliola di a mo Voluntà.

Vi aghju vistu prima,   seguitu da altri figlioli di a mo Voluntà.

 

Vuliu a mo Mamma cum'è u primu custode di a mo Misericordia.

À traversu ci duvemu avè apertu e porte à tutte e criature. Allora, vulia ch'ella sia à a mo diritta per pudè appughjà nantu à ella.

 

Vuliu  chì voi, voi, u primu dipositariu di a mo Ghjustizia  , per impedisce chì sta Ghjustizia sia esercitata nantu à e criature.

comu si meritanu.

Ti vulia à a mo manca, accantu à mè.

 

Cù sti dui supporti, mi sentu una nova Vita in mè.

 

Cum'è ùn aghju micca patitu nunda,

Aghju caminatu cù un passu fermu per scuntrà i mo nemici.

 

Di tutte e soffrenze ch'e aghju patitu durante a mo Passione, parechji sò stati capaci di tumbà mi.

Issi dui supporti ùn mi anu mai lasciatu.

Quandu mi anu vistu per more allora

cù a mo vulintà chì era in   elli,

mi sustenevanu   è

m'anu datu una nova   vita.

 

Oh! I miraculi di a mo Voluntà !

Qui pourrait les compter et juger leur valeur ?

"Per questu amu tantu e persone chì campanu in a mo Voluntà.

Ricunnoscu a mo maghjina in elli, i mo nobili caratteristiche. Sentu a mo propria respirazione è a mo propria voce in elli.

 

Se ùn aghju micca amatu queste persone, aghju sbagliatu. Saria cum'è un rè

- senza eredi,

-senza a continuazione nobile di a so corte,

-senza a corona di i so figlioli.

 

È s'ellu ùn avia micca eredi, tribunale o figlioli, cumu puderia cunsiderà mè rè ?

U mo Regnu hè custituitu da quelli chì campanu in a mo Voluntà.

Per stu Regnu aghju sceltu una mamma, una regina, ministri, un esercitu è ​​​​un populu.

Sò tutti elli è sò tutti i Miei ".

Pensendu à ciò chì Ghjesù avia dettu à mè, aghju pensatu à mè stessu:

"Cumu si pò mette in pratica?"

 

Ghjesù, vultendu, aghjunse:

"A mo figliola, per sapè queste verità hè necessariu ch'elle esistanu

- desideriu   e

-   a vulintà

per cunnosce elli.

 

Imagine una stanza cù persiane chjuse:

ùn importa quantu intensu u sole hè fora, a stanza ferma sempre scura.

 

L'attu di apre u persiane indica chì vulete lumera.

Ma ancu questu hè insufficiente s'ellu ùn sfruttemu micca sta luce.

per andà à u   travagliu,

per mette in ordine a stanza,

a   polvera,

per ùn perde sta lumera chì si riceve è, cusì, cunfessà ingrata.

Ùn basta à   avè a vuluntà di cunnosce a verità.

Avete ancu à circà

per superà e so debule   è

per purtà l'ordine in a so vita à a Luce di sta   Verità.

 

Avete da mette à u travagliu

cusì chì a luce di a verità assorbita brilla

a so bocca,

e so mani   è

u so   cumpurtamentu.

 

Altrimenti

-Saria cum'è tumbà sta   Verità

- ùn mette in   pratica.

Saria campà in disordine in piena luce.

Sì una stanza hè piena di luce è, à u stessu tempu,

- in disordine cumpletu, e

chì a persona chì ci campa ùn si preoccupa micca di curregà a situazione,

- Ùn hè micca una vista pietosa ?

 

Questu hè u casu cù a persona chì cunnosce e Verità ma ùn li mette in pratica.

"Siate cuscenti, però, chì in tutta a Verità,

a simplicità hè u primu elementu.

 

Se una verità ùn hè micca simplice,

ùn hè micca Luce   è

ùn pò micca penetrà a mente umana per   illuminallu.

 

Induve ùn ci hè micca luce, l'uggetti ùn ponu esse discernenti.

 

A simplicità ùn hè micca solu luce,

- hè l'aria   chì  , ancu s'ellu hè invisibile,   permette di respira  .

 

Senza l'aria, a terra è tutti quelli chì l'abitanu sarianu senza vita. Di listessa manera

- se e virtù è e verità ùn sò micca sottu à u segnu di a simplicità, sò cum'è senza aria è senza luce ».

 

Essendu in u mo statu abituale, aghju stesu svegliu a maiò parte di a notte.

 

I mo pinsamenti volanu spessu à u mo   prigiuneru Ghjesù  . Mi pareva in una densa bughjura.

Sentu a so prisenza è a so respirazione dulurosa, ma ùn l’aghju micca vistu. Aghju pruvatu à unisce mi à a so santa Volontà,

ripetendu i mo atti abituali di simpatia è di riparazione.

Un fasciu di luce più luminosa surse da mè è si riflette nantu à a so faccia.

 

S'illuminò u so Santissimo Faccia.

Cusì, a bughjura si dissipava è aghju pussutu basgià i so ghjinochji. M'hà dettu :

"A mo figliola, l'atti fatti in a mo Voluntà sò per mè cum'è u ghjornu. Cù i so piccati l'omu mi circunda di bughjura.

Ancu più di i raghji di u sole, l'atti fatti in a mo Voluntà

prutegge mi da a bughjura   è

circondami di luce, aiutendu à ricunnosce mi stessu attraversu e criature.

 

Per questu amu tantu a ghjente chì campa in a mo Voluntà. Puderanu

dammi tuttu   è

mi difende da tutti. Mi sentu   vuluntà

-à tout leur accorder et

-à les combler de toutes les bonnes sceglie chì je prévoyais offrirà aux autres.

"Suppositori

-que le soleil soit doué de raison,

-qu'il en soit ainsi pour les plantes et

-que, sciemment, celles-ci rejettent sa lumière et sa chaleur, ne désirant ni croître ni produire des fruits.

 

Invece, supponi una sola   pianta

- Riceve delicatamente a luce di u   sole

-voli prisentà lu cù tutti i frutti chì altri pianti ùn vulianu pruduce.

 

Ùn saria micca ghjustu chì,

caccià a so luce da altre   piante,

U sole sparghje tutta a so luce è u calore nantu à sta   pianta?

 

Bene!

-Chì ùn pò accade à u sole perchè ùn hè micca ghjustu,

- pò accade trà una anima è mè stessu ".

Dopu avè dettu questu, hè sparitu. Più tardi, tornò è aghjunse:

"A mo figliola,

u dulore chì u più afflittu durante a mo passione era l'ipocrisia di i Farisei.

 

Facenu finta di ghjustizia quandu eranu i più inghjusti. Simulanu a santità, a ghjustizia è l'ordine,

mentre ch'elli eranu i più perversi, fora di tutte e regule è in u disordine tutale.

Mentre fecenu finta di onore à Diu,

- sò onorati,

- curanu i so interessi, u so benessiri.

 

A luce ùn pudia entre elli, perchè a so ipocrisia avia chjusu tutte e porte. A so vanità

-era a chjave chì, cù una doppia volta, li chjusu in a so morte è

- ferma ancu ogni luce fioca.

 

Ancu l'idolatru Pilatu truvò più luce chè i Farisei. Perchè tuttu ciò chì hà fattu è dettu hè surtitu

- senza lagnanza,

- ma a paura.

mi sentu

- più attrattu da u peccatore, ancu u più perversu, s'ellu ùn hè micca ingannatu,

-chì da quelli chì sò megliu ma ipocriti.

 

Oh! Cumu quellu chì mi disgusta

chì hè bonu nantu à   a superficia,

finge di esse   bè,

prega, ma

in quale l'interessu male è egoista sò mascherati Mentre e so labbra preganu, u so core hè luntanu da   mè.

 

U mumentu ch'ellu face bè, pensa à suddisfà e so passioni brutali. Malgradu

- u bè chì face in apparenza è

-e parolle ch'ellu dice, l'omu ghjustu

- ùn pò purtà a luce à l'altri perchè hà chjusu e porte.

Agisce cum'è un demoniu incarnatu chì,

sottu u preghjudiziu di a   pruprietà,

tenta i   criaturi.

 

Videndu qualcosa di bonu, l'omu hè attrattu. Ma

-quandu hè in u puntu più bellu di a strada,

- si vede trascinatu in i peccati più gravi.

 

Oh! I tentazioni chì venenu in a forma di u peccatu sò menu periculosi

di quelli chì si prisentanu in l'apparenza di bè !

Hè menu periculosu

- trattà cù e persone perverse

-chì cù quelli chì parenu bè ma sò ipocriti.

 

Quanti veleni piattanu ! Quante anime ùn anu micca avvelenatu ?

 

S'ellu ùn era per sti simulazioni è

se tutti mi sapianu per ciò chì sò,

e radiche di u male seranu cacciate da a faccia di a   terra

è tutti seranu   ingannati ".

 

Pensava à ciò chì Ghjesù m'avia dettu uni pochi di ghjorni prima (  u 19 di nuvembre  ). Aghju pensatu:

"Cumu hè pussibule chì dopu à a mo Mamma celeste, sò u sicondu sustegnu di Ghjesù!"

M'attirandu à ellu in una grande luce, Ghjesù m'hà dettu:

- A mo figliola, perchè dubite ? Aghju rispostu : « A mo grande miseria !

Ghjesù   continuò:

"Scurdate di questu.

In ogni casu, s'ellu ùn t'avia elettu,

Aghju avutu elettu qualcunu altru da a famiglia umana. Avè ribellu contr'à a mo Voluntà, l'esseri umani anu   fattu un disordine

- u tributu di gloria è onore

-chì a Creazione avia da restitumi.

 

Qualchissia altru da a famiglia umana

qualcunu continuamente unitu à a mo   Voluntà,

campà di più cù a mo Voluntà chè cù a so e

per abbraccià tuttu in u mo Voluntà, duveria esse alzatu sopra à   tuttu

per mette à u pede di u mo tronu

gloria,

onore è

amore

chì altri ùn m'anu micca prupostu.

"U scopu di a Creazione era

- chì tutti l'omi portanu a mo Voluntà è

- micca ch'ellu faci grandi cose.

 

In verità, cunsideraghju tali cose cum'è banalità, salvu ch'elli sò u fruttu di a mo Voluntà.

 

Tanti travaglii vanu à a ruina in u mumentu cruciale, perchè a vita di a mo Voluntà ùn hè micca in elli.

Dopu avè separatu a so vulintà da a meia,

l'omi anu distruttu ciò chì era più bellu in i mo ochji:

- u scopu per quale l'avia creatu.

 

Si anu arruvinatu cumplettamente è m'hà rifiutatu

gloria   è

amore

ch'elli avissiru da mè cum'è u so Creatore.

"Ma e mo opere portanu u segnu di u Signore. A mo saviezza infinita è amore eternu

- ùn pudia lascià u travagliu di a Creazione

-senza i risultati destinati à a mo   gloria.

 

Cunsiderate, per esempiu, u   riscattu  :

Vuliu spiià i peccati di l'omi cù assai soffrenu,

mai fà a mo   vuluntà,

ma sempre quellu di u mo   Babbu,

- ancu in e cose più insignificanti, cum'è respira, guardà, parlà,   etc.

 

A mo umanità

- ùn pudia move

- nè a vita

s'ellu ùn hè mossa da a vulintà di u mo Babbu.

 

Avaria preferitu more mille volte invece di respira una volta da a so vuluntà.

 

Allora,

Aghju aghjustatu dinò a vulintà umana à a Voluntà Divina.

È postu chì sò veru omu è veru Diu,

Aghju restituitu à u mo Babbu tutta a gloria è i diritti dovuti à ellu.

Eppuru u mo Voluntà è u mo amore ùn vulianu stà solu in i mo opere. Ci vulianu l'imaghjini di mè à fiancu.

 

A mo Umanità avia restauratu a Creazione secondu i disinni di u Creatore. Ma u scopu di a redenzione era in periculu.

per l'ingratitudine di   l'omi,

assai di quali eranu in   perdizione.

 

Ancu

per assicurà chì a Redenzione mi porta gloria cumpleta   è

per ristabilisce tutti i diritti dovuti à mè,

Aghju sceltu una altra criatura in a famiglia umana:

A mo mamma

- risposta fedele di mè stessu,

-chì a vulintà era cumplettamente immersa in u mo e

-in quale aghju cuncentratu tutti i frutti di a Redenzione.

 

È ancu

s'è nisuna altra criatura avia benefiziu da a   Redenzione,

a mo mamma mi   vuleria sola

cuncede tuttu ciò chì e creature mi ricusanu.

Vengu à tè avà.

Eru veru Diu è veru omu è a mo cara Mamma era innocente è santa  .

 

U nostru amore ci hà purtatu più luntanu:

vulemu un'altra criatura chì,

cuncipitu cum'è tutti l'altri criaturi umani,

pò piglià u terzu postu à   fiancu.

 

Ùn era micca cuntentu

solu a mo Mamma è eiu ponu esse integrati in a Voluntà Divina. Vulemu altri figlioli chì,

-in nome di tutti i criaturi e

- campà in piena accordu cù a nostra Voluntà,

dacci a gloria è l'amore divinu in nome di tutti. Allora, quandu ùn ci era ancu nunda in terra, ti chjamava.

Cum'è cun piacè cuntemplà   a mo caru Mamma   è

- Mi rallegra in ella,

-L'aghju carezzata è versatu tutti i rigali di a Divinità in ella in torrenti,

 

t'aghju guardatu   cun piacè,

Ti accarezzai è i fiumi chì si vanu nantu à a mo Mamma

ancu versatu nantu à   voi   , finu à u puntu chì pudete riceve.

 

Questi torrenti

t'aghju preparatu, - ti precedutu,

vi abbellìu è - vi detti   grazia

Chì a mo Voluntà - è micca a vostra - sia integrata in a vostra in modu chì animà ancu i vostri atti più chjuchi.

 

In ognuna di e vostre azzioni hà fluitu

- a mo Vita, - a mo Voluntà è - tuttu u mo Amore.

Quantu sò felice ! Chì gioia mi dà questu !

Hè per quessa ch'e vi chjamu u sicondu sustegnu dopu à a mo Mamma.

Ùn aghju micca appughjatu à tè perchè ùn erate nunda è ùn pudia micca.

Invece mi sò affidatu à a mo Voluntà in tè  .

 

 

A mo vuluntà hè a vita.

Quellu chì a pussede hà a Vita è pò purtà l'autore di a Vita.

 

 

Cum'è aghju culpitu

u scopu di a creazione in mè stessu   e

i frutti di a redenzione in a mo Mamma, aghju centratu u scopu di a mo Gloria in tè  , cum'è se a mo Voluntà era integrata in   tuttu.

 

I squadroni di criaturi chì campanu in a mo Voluntà devenu vene per voi. E generazioni ùn passeranu micca senza ch'e aghju rializatu stu scopu ".

Stunatu, dicu : " Amore, hè pussibule ?

- chì a to Voluntà sia integrale in mè è

-chì in tutta a mo vita ùn ci era mancu una siparazione trà a to Vulintà è a meia ? Sembra chì ti scherzi di mè ".

È, in un tonu ancu più dolce,   Ghjesù rispose  :

" Innò, ùn ti scherzu micca, hè veramente veru chì ùn ci hè micca stata una pausa cusì. A più, qualchì volta ti faci male.

Ma u mo amore, cum'è un cimentu assai forte, guarì queste ferite è hà fattu ancu più forte l'integrità di a mo Voluntà in tè.

Aghju osservatu ogni u vostru attu.

È aghju fattu a mo Voluntà scorri quì cum'è in un locu d'onore.

Sapia quante grazie avete bisognu

per ch'e possu fà in tè u più grande miraculu chì esiste in u mondu,

-  quellu di campà cuntinuu in a mo Voluntà  .

L'anima deve

assimilate tuttu ciò chì vene à ellu da Diu,   in tale manera

per rinvià à ellu cum'ellu l'hà assimilatu,   è

poi à assimilà   dinò.

Questu supera ancu u miraculu di l'Eucaristia!

L'accidenti di u pane è u vinu ùn anu micca ragiò, nè vulintà, nè brami chì li mette in cuntrastu cù a mo vita sacramentale.

 

L'invitatu ùn faci nunda da ellu stessu; tuttu hè u mo travagliu. Se vogliu, mi capiscu.

 

Mentre chì per u miraculu di campà in a mo Voluntà aghju da incita

una vuluntà umana,

una   ragione,

un desideriu   è

un   amore,

tuttu completamente gratis.

Quante cose ci vole !

 

Parechje anime vanu à a cumunione è participanu à u miraculu di l'Eucaristia. Ma assai pochi di elli sò disposti à vede u miraculu di a mo Voluntà realizatu in elli, postu chì per questu   duveranu sacrificà più  ".

 

Essendu in u mo statu di solitu, aghju trovu in un immensu mare di luce

Era impussibile di discutiri u principiu o a fine. C'era una piccula barca, ancu fatta di   luce :

U so fondu era di luce è e so vele listessi. In corta, tutta a barca era di luce.

 

E so diverse parti eranu distinti da diffirenzii in l'intensità di a luce. Sta piccula barca attraversava u mare di luce à una velocità incredibile.

Eru particularmente maravigliatu quandu, à un certu mumentu, l'aghju vistu sparisce in u mare è po riapparisce,

- immerse in un altru locu è poi rinasce in u stessu locu duv'è tù immersi.

U mo sempre gentile Ghjesù hà pigliatu un grande piacè di guardà sta piccula barca.

 

Chjamendu mi, mi disse :

"A mo figliola, u mare chì vede hè a mo Voluntà.

Hè lumera è nimu pò attraversà stu mare s’ellu ùn vole campà in a luce.

A barca assai graziosa chì osservate navigendu nantu à u mare hè l'anima chì vive in a mo Voluntà.

 

Vivendu continuamente in a mo Voluntà, respira l'aria di a mo Voluntà.

In cambiu a mo Voluntà a sviuta

- u so legnu, e so vele, l'ancora è u so mastru, per trasfurmallu cumplettamente in luce.

 

Cusì l'anima chì agisce in a mo Voluntà

sviuta è si riempie di luce.

Sò u capitanu di sta barca

U guidu in a so corsa è l'immergu in u mare

- per dà ellu una pausa è

- avè u tempu d'affidà à ellu i sicreti di a mo Voluntà.

 

Nimu altru puderia guidà.

Perchè, senza sapè u mare, l'altri ùn pudianu guidà. D'altronde, ùn aghju micca fiducia in nimu.

 

À u più aghju sceltu qualchissia chì ascolta è osserva e meraviglie chì a mo Voluntà travaglia. Inoltre, quale puderia stabilisce i modi in a mo Voluntà? Per fà un viaghju chì possu fà ellu in un mumentu,

un'altra guida duverà un seculu ".

Hà aghjustatu: "Vidite quantu hè bella?

A barca naviga, si tuffa è si ritrova à u puntu di partenza : hè a sfera di l’Eternità chì l’intorna, sempre centrata in un puntu unicu.

Hè a sfera di a mo Voluntà immutable chì guida u so cursu acceleratu, a mo Voluntà chì ùn hà nè principiu nè fine.

 

In u so cursu, a barca hè in u puntu fissu di a mo immutabilità. Fighjate u sole : hè fissu è ùn si move micca.

Eppuru a so luce attraversa a terra in un mumentu.

Cusì hè per a barca : hè immutable cun Me. Ùn lascia micca u puntu induve a mo Voluntà l’abbandunò.

 

A mo Voluntà l'hà lasciatu in un puntu eternu è hè quì, sempre : s'ellu pare chì si move, sò e so opere.

- quellu muvimentu è,

-chì, cum'è u sole, irradia in ogni locu.

Questa hè a maraviglia: move è stà fermu à u stessu tempu.

Eccu cumu sò, è cusì rende quellu chì vive in a mo Voluntà.

 

Mettendu e so azzioni in a mo Voluntà, l'anima

cuntinueghja a so corsa veloce   è

 dà l'uppurtunità à a mo vuluntà

per piglià da ella assai altri atti vitali di grazia, amore è gloria. Eiu, u so capitanu, dirige a so azzione è l'accumpagna in a so corsa per ch'ella sia una azzione

- chì ùn manca nunda e

-chì pò esse degne di a mo Voluntà. In tuttu questu, sò assai felice.

Vecu u zitellu di a mo Voluntà chì corre cun mè sempre.

Ùn hà micca pedi, ma cammina per tutti l'altri.

Ùn hà micca mani, ma hè u mutore di tutti i travagli.

Ùn hà micca ochji, ma à a luce di a mo Voluntà hè ochji è luce di tutti.

Oh! Quantu bè u Creatore imita ! Cumu mi piace !

 

Solu in a mo Voluntà pò esse una vera imitazione.

Allora, sentu a mo voce creativa è dolce chì sona in l'arechje:

"  Femu l'omu à a nostra maghjina è somiglianza".

Allora, cun gioia infinita, dicu :

"Contemplate e mo imagine.

I diritti di a creazione sò stati restaurati è u scopu per quale aghju creatu l'omu hè statu cumpiitu. Quantu sò felice ! Invitu tuttu u celu à celebrà ".

 

Mi sentu dubbitu è ​​cumplettamente persu per tuttu ciò chì Ghjesù dice nantu à a so Divina Voluntà, è aghju pensatu:

"Hè pussibule chì tanti seculi sò passati prima di revelà u miraculu di a so Divina Voluntà?

Hè pussibule ch'ellu ùn hà micca elettu unu di parechji santi per intruduce sta santità divina ? Ci era l'apòstuli è tutti l'altri grandi santi   chì maravigliavanu u mondu sanu ».

 

Mentre pensava à questu, Ghjesù hè ghjuntu è, interrompendu u cursu di i mo pinsamenti, mi disse :

"U zitellu di u mo Voluntà ùn hè micca cunvince? Perchè dubite?"

 

Aghju rispostu : "Perchè mi vecu cusì male è più parli, più mi sentu annihilatu".

Ghjesù rispose:

"  Vogliu questu annihilazione di u vostru.

Quantu più vi parlu di a mo Voluntà,

è postu chì e mo parolle sò creativi, più u mo Voluntà hè creatu in u   vostru.

 

È a to vulintà, faccia à faccia cù a meia, si senti annientata è persa.

Capite chì a vostra vuluntà deve fusione cumplettamente cù a mo, cum'è a neve si scioglie sottu à i raggi di u sole.

Avete bisognu di sapè chì u più travagliu chì vogliu fà, più preparazione sò necessarii.

Tanti seculi, tanti profezie, chì preparazione hà precedutu

a mo redenzione  !

Quanti simboli anu anticipatu   u cuncepimentu di a mo Mamma celeste!

 

Dopu à a fine di a Redemption, aghju avutu à cunfirmà l'omu in i rigali di sta Redemption.

Aghju sceltu l'apòstuli cum'è ministri di i frutti di a Redenzione. Cù l'aiutu di i sacramenti, anu avutu

- Cerca l'omu cadutu è portalu torna in salvezza.

U scopu di a Redenzione era di salvà l'omu da a ruina  .

Cume vi aghju digià dettu:

l'azzione di l'anima chì vive in a mo Voluntà hè ancu più grande di a Redemption stessu.

Per esse salvatu, hè abbastanza per campà una vita di cumprumissu

Cascà per un mumentu è ripiglià u prossimu ùn hè micca cusì difficiule.

A mo Redemption hà ottinutu questu perchè vulia salvà l'omu à tutti i costi. Aghju affidatu à l'apòstuli a rispunsabilità di i custodi di i frutti di a Redenzione.

 

Allora duvia esse cuntentu di u minimu, ancu s'ellu significava riservà per un'altra volta u cumpiimentu di i mo altri scopi.

Vive in a mo Voluntà ùn dà micca solu salvezza, ma ancu santità

-chì supera ogni altra forma di santità   e

- chì porta u sigillo di a   santità di u Creatore.

 

E forme minori di santità sò cum'è precursori è pionieri di sta santità completamente divina.

Cum'è, in a Redenzione, aghju sceltu a mo Mamma incomparable cum'è un intermediariu trà l'omi è mè stessu per chì i frutti di questu puderia esse appiicati. Cume ti aghju sceltu cum'è intermediari

- per chì a santità di campà in a mo Voluntà pò principià, purtendu cusì a gloria piena à u Creatore,

- veru mutivu di a creazione di l'omu.

Allora perchè a vostra sorpresa?

Queste cose sò state stabilite da tutta l'eternità è nimu pò cambià. Perchè questu hè qualcosa di grande

u stabilimentu di u mo Regnu in l'ànima è in a terra, aghju agitu cum'è un rè chì deve piglià pussessu di un   regnu.

 

À u principiu ùn ci và micca ellu stessu.

Ma, prima, avia preparatu u palazzu reale.

Allora manda i so suldati per preparà u regnu è sottumette u populu à a so autorità. Dopu venenu e guardie d'onore è i ministri.

Finalmente u rè ghjunghje.

Questu hè ciò chì hè adattatu per un rè è ciò chì aghju realizatu: aghju avutu u mo palazzu reale preparatu chì hè a Chjesa.

I santi eranu i suldati chì m'hà presentatu à u populu. Allora vinianu i santi chì facianu miraculi, cum'è u più intimu di i mo ministri.

Avà vene à guvernà mè stessu  .

 

Dunque, aghju da sceglie un'anima induve possu

stabilisce a mo prima casa   e

per fundà stu regnu di a mo   Vulintà.

Allora lasciami regnà è dà mi piena libertà ! "

 

Dopu avè scrittu e parolle di u testu precedente, mi sentu cumplettamente sopraffattu è più umiliatu chè mai.

Aghju cuminciatu à pricà è u mo gentile Ghjesù hè ghjuntu, pressu u mo core,   mi disse  :

«  Figlia di a mo vulintà,

perchè ùn accettate micca i rigali chì u vostru Ghjesù vole à offre ? Rifiutà li hè una ingratitudine suprema.

 

Imagine un rè circundatu da i so ministri fideli è un poviru zitellu vestitu di stracci chì vole vede u rè.

Entra in u palazzu è, rendendusi chjucu, osservà u rè chì si ferma daretu à i ministri. Si china per paura di esse scupertu.

 

U rè diventa cuscenza di a so prisenza. Mentre u zitellu hè accucciatu daretu à i ministri, a chjama è a separa.

U picculu trema è arrossisce, teme a punizioni. Ma u rè pressu u so core è dice : « Ùn àbbia paura, t’aghju messu da parte per dì ch’e ti vogliu elevà sopra à tutti l’altri.

 

Vogliu chì ricevi rigali più grande di quelli chì aghju datu à i mo ministri. Vogliu chì ùn lasci micca mai u mo palazzu ".

Se u zitellu hè bonu, accetterà cù amore a pruposta di u rè è dicerà à tutti quant'ellu hè magnanimu u rè.

Dirà à i ministri, dumandenduli di ringrazià u rè per ellu.

 

Sì, à u cuntrariu, hè ingrata, ricuserà a pruposta, dicendu:

"Chì voli da mè?" Sò un poviru chjucu, scalzu è vistutu di stracci. sti rigali ùn sò micca per mè ".

 

È mantene u sicretu di a so ingratitudine in u so core.

Ùn hè micca una terribile ingratitudine ? È chì sarà di stu zitellu ? Cusì hè per voi: perchè vi vedete indegnu,

Vulete rinunzià i mo rigali ? "

Li dicu : « Amore, ai ragiò, ma ciò chì mi colpisce di più hè ch’è tù voli sempre parlà di mè ».

Ghjesù continuò:

"Hè ghjustu è necessariu chì parlu di voi.

Saria accettatu per un fidanzatu, chì deve marità cù a so sposa, per avè da negocià cù l'altri invece di cun ella?

À u cuntrariu, hè necessariu

- ch'elli cunfidanu i so sicreti l'un à l'altru,

- chì unu sà ciò chì l'altru hà,

- chì i genitori furniscenu una dote à a coppia, es

- chì ognunu s'abitua à i modi di l'altru in anticipu. "

Allora aghju dettu à Ghjesù: "Dì mi, a mo vita,

- Quale hè a mo famiglia ?

"Chì hè a mo dote è a toia?"

Sorridendu, Ghjesù cuntinuò:

"  A vostra famiglia hè a Trinità  . Ùn vi ricurdate micca

-chì in i primi anni quand'è tù era cunfinatu à u lettu, t'aghju purtatu in Paradisu è

-chì avemu fattu a nostra unione davanti à a Santissima Trinità ?

 

A Trinità vi hà dotatu di tali rigali

chì tù stessu ùn l'avete ancu cunnisciutu.

È quandu vi parlu di a mo Voluntà, di i so effetti è di u so valore, scopre i rigali chì avete ricevutu.

Ùn parlu micca di u mo rigalu, perchè ciò chì hè u vostru hè u mo.

 

Allora, dopu à uni pochi di ghjorni, avemu falatu da u celu. Noi, e trè Persone Divine,

Avemu pigliatu pussessu di u vostru core è ne facemu a nostra casa perpetua.

Avemu pigliatu i redini di a vostra intelligenza, u vostru core è tuttu u vostru esse. Tutte e vostre azioni emananu da a nostra Voluntà Creativa in voi.

U travagliu hè digià fattu.

Ùn ci hè nunda da fà, ma chì tutti sapianu cusì chì,

micca solu   tù,

ma ancu l'   altri

sparte in tutti questi grandi rigali.

Questu hè ciò chì facciu, chjamu

- qualchì volta unu di i mo ministri,

- qualchì volta un altru,

- ancu i ministri di lochi remoti,

per informà li di sti grandi verità.

 

Stu prughjettu hè u mo, micca u vostru ! Allora lasciate à mè !

 

 

È duvete capisce chì,

ogni volta chì vi insegnu un novu valore di a mo Voluntà,

- Mi sentu tantu felice è

- Ti amu ancu di più.

Mi rossu per e mo difficultà, li aghju dettu :

"U mo più grande è solu bonu, fighjate cumu aghju peghju chè prima:

prima ùn aghju micca dubbitu nantu à ciò chì   mi dici.

Avà ùn hè più vera : solu dubbii, solu difficultà. Ùn sò micca cumu   tuttu questu vene in mente ".

Ghjesù:

"Ùn fate micca male per questu.

Spessu, aghju causatu sti difficultà in a mo preoccupazione

-poi risponde à e vostre dumande è

-per cunfirmà e verità chì vi revelu, e

- ancu per risponde à tutti quelli chì, leghjendu sti verità, puderanu avè dubbi è difficultà.

 

Rispondi à elli in particulare, per ch'elli ponu

truvà a luce   è

liberate a so mente da e so   difficultà.

 

In fatti, ci saranu recensioni ! Tuttu hè necessariu ".

 

Truvà mi in u mo statu di solitu, u mo sempre gentile Ghjesù hè vinutu è mi disse:

"A mo figliola, quantu sò grandi l'opere realizate in u mo Voluntà!

Sè avete dumandatu à u sole: "Quante sumente avete fattu pruduttivu oghje? Quantu avete multiplicatu?"

Di sicuru, nè u sole nè alcuna criatura, quantunque bè a cunnosci, ùn pudianu risponde à sta quistione.

Tuttavia, un attu realizatu in a mo Voluntà ottene assai di più cà u sole multiplicendu i sementi divini à l'infinitu.

Una novità tandu accade in u mondu spirituale, una nova musica piace à tutti.

 

Sentendu sta musica, l'ànima più vuluntaria diventanu focu è innumerevoli ricadute nascenu cum'è tante sumente.

Un attu realizatu in a mo Voluntà porta in sè un grande putere di creazione chì rende i sementi incredibilmente produttivi.

Crea e sementi è multiplicate indefinitu.

Mi dà l'uppurtunità di novi creazioni, mettendu u mo putere in azzione. Hè u portatore di a vita divina ».

 

 

Truvendu in u mo statu di solitu, u mo sempre bonu Ghjesù hè vinutu è mi disse:

"A mo figliola,   cuncentrate nantu à mè  .

Pudete fà questu   fusionendu sè stessu sanu in My Will  .

Ancu   u to respiru, u to battitu di u core è l'aria chì respiri

deve esse unitu in a mo vuluntà.

 

Cusì l'ordine hè restauratu trà u Creatore è a criatura:

a criatura torna à l'origine.

 

In questu ordine novu, tutte e cose sò perfetti è piglianu orgogliu. L'atti fatti in a mo Voluntà tornanu à u so statu originale,

- quellu in quale l'ànima hè stata creata.

Diventanu a vita in a sfera di l'eternità,

- per rinvià à u so Creatore tutta a gloria chì li appartene per questi rigali.

 

Quandu i disinni originali di e cose sò abbandunati, tuttu diventa

- disordine, disonore è imperfezione. L'atti restanu inferiori.

Tutti aspittendu l'ultima ora di vita

- per offre u so ghjudiziu è a punizione chì si merita.

Perchè ùn ci hè micca attu fattu fora di a mo Voluntà, ancu una bona,

- chì pò esse qualificatu cum'è pura.

 

Ùn mira à a mo vuluntà hè

- gettà fangu nant'à e più belle opere e

-separate da u scopu primariu di e cose hè di guadagnà punizioni.

A creazione hè stata fatta nantu à l'ale di a mo Voluntà. Nantu à sti stessi ali, hà da vultà à mè.

Tuttavia, hè in vain chì aspittà chì questu sia u casu. È, dunque, tuttu hè disordine è cunfusione.

 

Tu, immergiti in a mo Voluntà.

È, in nome di tutti, dami riparazioni per stu grande disordine.

 

Mi sentu assai depressu è ansiosa per l'absenza di u mo dolce Ghjesù.Dopu un ghjornu sanu di soffrenu, tardu a sera, hè vinutu.

Avvintendu i so braccia intornu à u mo collu, mi disse :

"A mo figliola, chì hè sbagliatu?

Vecu in tè una dispusizione, un ombra

-chì ti face sfarente da mè è

-chì rompe u currente di felicità chì hè quasi sempre esistita trà voi è mè.

 

Tuttu hè pace in Me. Per quessa, ùn possu micca tollerà una ombra in voi chì pò disturbà a vostra ànima.

 

A pace hè a fonte di l'anima.

In pace, e virtù fiuriscenu, crescenu è si rallegranu

cum'è e piante è fiori sottu à u calore di i raghji di primavera di u sole, dispunendu a natura per pruduce i so frutti.

 

S'ellu ùn era a primavera chì, cù i so sorrisi incantu,

- sveglia i pianti da u torpore di l'inguernu e

- veste a terra cun un mantellu di fiori,

a terra seria horrible è e piante solu inspiranu a fatigue.

 

Cù u so incantu dolce, a primavera invita a cuntemplazione.

Cum'è a primavera,   a Pace hè u surrisu divinu chì porta l'anima da u so torpore  . Cum'è in una primavera celeste, libera l'anima

- a friddizza di passioni, debule, inconsistenzi, etc. Face sboccia tutti i fiori è cresce tutte e piante,

- furmendu cusì un giardinu verde

induve u Babbu celeste si rallegra di caminari è di cugliera i frutti ch'ellu manghja.

L'anima in pace hè per mè un giardinu in quale mi piace à ricreà è divertevi.

A pace hè luce, irradia tuttu ciò chì l'anima pensa, dice è face.

U nimicu ùn pò avvicinà l'anima in pace perchè si sente attaccatu da a so luce. Feritu è ​​stunatu, hè custrettu à fughje per evità a cecità.

A pace hè duminazione, micca solu nantu à sè stessu, ma nantu à l'altri  . In presenza di una anima pacifica, altri sò

- o cunquistata

- o cunfusu è umiliatu.

O si lascianu duminà, fermendu l'amici di l'anima chì hà a pace, o si ne vanu, cunfusi, incapaci à suportà a dignità, a calma è a dolcezza di st'anima.

 

Ancu i più perversi sentenu u putere di un'anima in pace.

Sò assai fieru di esse chjamatu u Diu di a Pace è u Prìncipe di a Pace.

Ùn ci hè pace senza Me. Sò l'unicu chì hà a pace.

È l'aghju datu à i mo figlioli, i mo figlioli legittimi chì fermanu liati à mè cum'è eredi di e mo benedizioni.

U mondu è i so seguitori ùn anu micca quella pace. È ciò chì ùn avemu micca, ùn pudemu micca dà.

 

In u megliu, ponu prutege una pace apparente chì li tortura internamente. Hè una falsa pace chì cuntene in sè una goccia di velenu.

Stu velenu sguassate u pentimentu di a cuscenza è porta u regnu di u viziu.

Sò vera pace.

Vogliu piattà in a mo pace

cusì ch'è tù ùn sia mai arrabbiatu e

chì, cum'è una luce abbagliante, l'ombra di a mo pace ti guarda

- di tuttu è di tutti quelli chì volenu oscura a vostra pace ".

 

Aghju cuntinuatu in u mo statu di solitu è ​​u mo sempre bonu Ghjesù si palesa in una luce brillanti.

Dispersendu cum'è una piovana di luce, i so gocce di luce cascanu nantu à ellu

ànime. Parechje ànime ùn anu micca ricivutu u currente di a luce, restanu cum'è chjusu.

Stu currenti circulava induve ellu hà trovu anime disposti à ricevelu.

 

Allora u mo dolce Ghjesù m'hà dettu:

"A mo figliola,   u currente di a mo grazia entra in l'ànime chì agiscenu per amore puru.

U so desideriu d'amà mi li mantene disposti à riceve u flussu di tutte e mo grazia. Sò amatu è sò amati.

 

Sò continuamente inseriti in mè è eiu in elli.

 

À u cuntrariu, l'anime chì agiscenu per ragioni umani sò chjusu per mè. Solu accettanu è ricevenu u putere da ciò chì hè umanu.

Quelli chì agiscenu cù l'intenzione di piccatu ricevenu un flussu di culpabilità.

Quelli chì agiscenu per un scopu male, ricevenu a corrente di l'infernu.

"L'intenzione chì motiva l'azzioni di l'omu u trasforma

in bellezza o   bruttura,

in a luce o  in u  bughju,

in a santità o in u   peccatu.

I mutivi di l'azzioni di l'omu affettanu ellu stessu.

 

U mo currente ùn entra in tuttu.

Siccomu hè rifiutatu da quelli chì m'anu chjusu,

dispensa ancu di più forza è abbundanza nantu à l'ànime aperte ".

Dopu avè dettu questu, hè sparitu. Riturnò dopu è aghjunse:

"Pudete spiegà mi perchè u sole illumina a terra sana ?

 

Siccomu hè assai più grande di a terra,

hà a capacità di abbraccià a terra sana cù a so luce.

S'ellu era più chjucu, ne illuminava solu una parte.

postu chì e cose più chjuche sò duminate da e più grande.

 

A mo vuluntà hè a più grande di tutte e virtù  . In u risultatu, tutti l'altri si perdenu davanti à ella.

Infatti,   davanti à a santità di a mo Voluntà, l'altri virtù tremanu di reverenza.

Se,   in mancanza di a mo vuluntà  ,

e virtù crede chì anu ottenutu qualcosa di grande, dunque,

Dopu avè stabilitu u cuntattu cù a santità è u putere di a mo Voluntà,

vedenu chì ùn anu ottinutu nunda.

 

Per dà li u statutu di virtù,

I devi immergelli in u mare immensu di a mo Voluntà chì,

- ùn solu eccelle in tuttu,

- ma dà e cose e so diverse sfumature di bellezza è

-creà i sfarenti culori, pitture celesti è a so luce luminosa. S'elli ùn sò micca cuparti da a mo Voluntà, e virtù, anchi boni,

ùn anu micca quella forma di bellezza chì incanta, incanta è incanta u celu è a terra ".

Allora u mo Ghjesù m'hà tiratu fora di u mo corpu è m'hà dimustratu, sottu à u mare, canali chì, purtendu l'acque sottu terra, inundavanu i fundamenti di e cità.

 

L'edifizii s'hè sfondatu è i canali di sti acque li fece spariscia. Sti acque prufonde s'aprevanu è s'ingognavanu l'edificazioni sotterranee.

Ghjesù, tuttu afflittu, m'hà dettu :

L'omu ùn vole micca fà ammenda; a mo ghjustizia hè custretta à chjappà lu.

Ci sò parechje cità chì saranu distrutte da l'acqua, u focu è i terrimoti ".

Aghju rispostu : " Amore, chì dici ? Ùn farai micca ... !" Vuliu pricà à ellu, ma hè sparitu.

 

Mi sentu cumplettamente immersa in a Voluntà Divina. U mo dolce Ghjesù, ghjuntu à mè, mi disse :

"Figlia di a mo Voluntà, chì vive è agisce in a mo Voluntà, fate novi atti,

mi dà l'oppurtunità

- novi impieghi,

- un novu amore è

- un novu putere.

 

Quantu sò felice quandu a criatura mi dà a libertà di agisce in questu. D'altronde, quellu chì ùn campa micca in a mo Voluntà, ligami e mio mani è rende a mo Voluntà inutile per ella.

Da a forza irresistibile di u mo amore, sò purtatu à u muvimentu, à l'azzione. Solu l'anima chì vive in a mo Voluntà mi dà a libertà di agisce in ella.

Allora animaraghju i so atti più chjuchi.

Ùn nigu ancu e cose più simplici l'impronta di a mo virtù divina. Amu tantu a persona chì campa in a mo Voluntà, chì cun grande dignità è decoru circundà ognuna di i so atti cù una multitùdine di grazie. Perchè vogliu per ella l'onore è a gloria assuciata à u mo modu divinu di agisce.

 

Dunque,   attenti è pensate bè.

Perchè se tuttu ciò chì fate hè fora di a mo Voluntà, ùn avete micca fattu nunda d'utile per u vostru Ghjesù.

Ah! Si sapia quanta indolenza mi pesa, mi dispiace ! Saresti più attentu ".

Più tardi, quandu stava per chjude l'ochji per dorme, aghju pensatu à mè :

"Ghjesù, chì u mo sonnu sia ancu in a vostra Voluntà, chì u mo soffiu sia trasfurmatu in u vostru,

allora ciò chì avete fattu quandu avete durmitu, aghju fattu ancu.

 

Ma u mo Ghjesù era veramente dorme? "Ghjesù tornò à mè è aghjunse:

"A mo figliola, u mo sonnu era assai cortu, ma dorme.

È ùn aghju micca dormitu per mè stessu, ma per i criaturi  . Essendu u capu di u corpu misticu,

-Aghju rapprisintatu tutta a famiglia umana è

-Aghju allargatu a mo Umanità nantu à tutti per dà li riposu.

 

Aghju vistu tutte e criature cuperte cù un mantellu

- preoccupazioni, cunflitti è disordine. Puderaghju vede

- quelli chì sò cascati in u peccatu e

- quelli chì eranu tristi.

- quelli chì sò stati duminati da a tirania di e so passioni è chì sò stati scunfitti da ella

- quelli chì vulianu fà u bè è chì si battevanu per fà.

 

In una parolla, ùn ci era micca pace perchè a vera pace hè ottenuta solu quandu a vulintà di a criatura torna à a so fonte:

a vuluntà di u so Creatore.

Fora di u so centru, a so origine, a criatura ùn cunnosci micca a pace  . Durante u sonnu, a mo Umanità

- estendu nantu à tuttu,

- impacchenduli cum'è un mantellu,

cum'è una ghjallina chì tene i so pulcini sottu à l'ale di a mamma per fà dorme.

 

Cusì, estendendu nantu à tuttu, aghju datu

- à qualchì pirdunu per i so piccati,

-à l'altri a vittoria nantu à e so passioni e

à altri forza in cunflitti. Aghju datu pace è riposu à tutti.

 

À

- dà li curaggiu e

-per libarà da a paura, l’aghju fattu mentre dorme.

Quale pò teme una persona chì dorme?

U mondu ùn hè micca cambiatu. Infatti, più chè mai hè in un statu di cunflittu.

Dunque vogliu chì riposi in a mo Voluntà

per ch'ellu possa prufittà di l'effetti di u sonnu di a mo Umanità ». Allora, in un tonu preoccupatu, aghjunse :

"E induve sò i mo altri figlioli?

Perchè ùn venenu micca à mè per riposu è pace ?

Chjamateli à mè, chjamate tutti à mè ! "

 

Paria chì Ghjesù li chjamava tutti, unu dopu à l'altru. Ma quelli chì vinianu eranu pochi.

 

Truvà in u mo statu di solitu, u mo dolce Ghjesù mi apparve cum'è un zitellu tuttu numb da u friddu. Si gettò in braccia, mi disse :

"Chì friddu, chì fretu! Per pietà, scaldatemi. Ùn mi fate più freme.

L'aghju pressatu à u mo core, dicendu:

"Aghju a to Vulintà in u mo core;

U so calore hè più cà abbastanza per mantene u calore ".

Pienu di gioia,   Ghjesù m'hà dettu:

"A mo figliola, a mo Voluntà cuntene tuttu è quellu chì pussede mi pò dà tuttu.

 

A mo Voluntà era tuttu per mè : m’hà cuncipitu, m’hà furmatu, m’hà parturitu è ​​m’hà fattu cresce.

Se a mo Mamma hà cuntribuitu dandumi u sangue, puderia fà perchè era a mo Voluntà chì vive in ella chì hà agitu.

 

Era a mo Voluntà immediata è a mo Voluntà immersa in ella chì m'hà datu a vita. L'omu ùn hà micca putere di cuncede nunda.

Solu a Voluntà Divina m'hà nutritu è ​​m'hà datu nascita cù u so fiatu.

"Ma pensate chì era u fretu di l'aria chì m'hà fattu tremulu ? Oh nò ! Era u fretu di i cori chì m'hà inturniatu, hè a so ingratitudine chì m'hà fattu pienghje amaramente da u mumentu chì sò natu.

 

A mo Mamma amata calmava e mo lacrime, ancu s'ella piangeva; e nostre lacrime si mischiavanu è, scambiendu i nostri primi basgi, sguassemu i nostri cori d’amore.

Ma a nostra vita deve esse fatta di dulore è di lacrime.

Mi hà messu in una manghjatu induve aghju cuminciatu à pienghje di novu, chjamendu i mo figlioli cù i mo lamenti è e lacrime.

 

Ci vulia tantu muvimenti cù u mo pienghje, vulia tantu ch’elli mi sentenu.

« Ma sapete quale, dopu à a mo Mamma, fù u primu ch’aghju chjamatu vicinu à mè cù e mo lacrime, ind’è a listessa manghjatu, per sparghje u mo core pienu d’amore ?

Era u zitellu di a mo vuluntà.

 

Eri tantu chjuca ch'e possu tene vi vicinu à mè in a manghjatu è versà e mo lacrime in u vostru core ; ste lacrime sigillate a mo Voluntà in tè è facenu di tè una figliola legittima di a mo Volontà.

 

U mo Cori si rallegra in questu sensu quandu aghju vistu chì per a mo Voluntà in tè, tuttu ciò chì a mo Voluntà avia purtatu in a Creazione era tuttu cuncentratu in tè. Era qualcosa di impurtante è indispensabile per mè.

 

Da u mumentu di a mo nascita in stu mondu, aghju avutu à cunsulidà i fundamenti di a Creazione è riceve a so gloria, cum'è s'è tutti i criaturi ùn avianu mai lasciatu a mo Voluntà.

È dopu vi sò stati cuncessi u primu basgiu è i primi benefici di a mo zitiddina.

Aghju rispostu : " Amore mio, cumu era pussibule postu chì, à quellu tempu, ùn esiste micca ?

Ghjesù rispose  :

"In u mo Voluntà tuttu esisteva, tutte e cose eranu cuncentrate per mè in un puntu.

Ti aghju vistu cum'è ti vecu sempre è tutte e grazie ch'e aghju datu ùn sò nunda ma una cunferma di quelli

chì vi hè stata cuncessa da tutta l'eternità.

 

È vi aghju vistu, micca solu:

Aghju vistu in tè a mo piccula famiglia di quelli chì avarianu campatu in u mo Voluntà. Quantu eru cuntentu di tuttu questu !

Mi calmeste u mo pienghje è m’hà datu calore. Avete creatu un cerculu intornu à mè

Mi difendevi da l'inganni di l'altri criaturi ".

 

Sò rimasta penseru è dubbitu. Ghjesù continuò  :

"Perchè dubitate?

Ùn vi aghju micca dettu nunda di a relazione trà mè è l'anima chì vive in a mo Voluntà.

 

Per avà vi dicu chì a mo Umanità campava sottu à l'azzione cuntinuu di a mo Voluntà.

S'ellu avia pigliatu ancu una sola respirazione chì ùn era micca animata da a Voluntà Divina, mi averia degradatu.

 

L'anima chì vive in a mo Voluntà hè più vicinu à mè.

Di tuttu ciò chì a mo Umanità hà rializatu è soffre, hè u primu trà   tutti l'altri criaturi à riceve i so frutti è   effetti ".

 

Eru in u mo statu di solitu è ​​u mo dolce Ghjesù m'hà dettu:

"A mo figliola, quandu una ànima entra in a mo Voluntà, cumencia à specchiu in u specchiu di a Divinità. Cusì si attacca à a Divinità è riceve e so caratteristiche.

 

Truvà a so propria similitudine in l'ànima, a Divinità a ricunnosce cum'è un membru di a so famiglia, induve ella hè cuncessa un locu; cù quale sparte i so sicreti

l'anima. Ricunnisciutu a so Voluntà in l'ànima cum'è in u so centru di a vita, l'admette à u puntu eternu è l'arricchisce cù tuttu ciò chì cuntene l'Eternità.

"Oh! Quantu hè bellu di vede sta piccula maghjina di noi piena di tuttu ciò chì cuntene l'Etemaité! Perchè hè chjuca, l'ànima si senti persa è annegata, incapace di cuntene l'Eternità.

 

Ma u dispiegamentu di a nostra Vulintà in ella la spinge à mette in noi ; e nostre onde eterne si sparghjenu per ella cum'è s'eranu da una macchina chì u mutore ùn si ferma mai.

Oh! Chì tempu fantasticu!

"Questu era u scopu principale di a creazione di l'omu:

- unitu à noi è

- ci unemu à ellu,

affinchì avemu trovu u nostru piacè in ellu è ch'ellu sia felice in tuttu.

 

Quandu sta unione di vuluntà hè stata rotta da l'omu,

- cuminciò i nostri peni è disgrazia umani è, cusì,

- u scopu di a Creazione abortita.

«  Quale cumpensu per stu fallimentu è assicura i benefici di a nostra Creazione ?

 

Hè l'anima chì campa in a nostra Voluntà.

Dimenticate tutte e altre generazioni daretu à ellu,

cum'è s'ellu era u primu à esse creatu da noi.

Ritorna à u primu ordine, secondu u scopu per quale avemu creatu. A nostra Voluntà è l'anima diventanu una  .

E nostre benedizioni divine si versanu in a vulintà umana. Cusì hè cumpletu u scopu di a Creazione.

"Siccomu a nostra Voluntà hà modi infiniti,

s'ella trova un'anima chì li permette   di agisce,

cumpensà subitu u fallimentu di tutti l'altri vuluntà umani.

Hè per quessa chì u nostru amore per questa anima

supera u nostru amore per tutti l'altri criaturi pigliati inseme. Siccomu a nostra Voluntà hè stata burlata è disprezzata da altre creature,

st'anima ristabilisce u prestigiu, l'onore, a gloria, l'autorità è a vita di a nostra Voluntà.

Cumu ùn pudemu micca dà tuttu ? "

Allora, cum'è s'ellu ùn pudia più cuntene u so amore,

Ghjesù   mi pressò à u so Cori è aghjunse:

"Daghju tuttu à a zitella di u mo Voluntà. Seraghju in cuntattu cuntinuu cun voi.

I vostri pinsamenti seranu un pin di a mo saviezza.

u to sguardu serà un puntu di a mo   luce.

u to   respiru,

a vostra freccia cardiaca   e

e vostre   azioni

serà precedutu prima da i mo cuntatti è, cusì, anu a vita.

 

Siate attenti è, in tuttu ciò chì fate,

Siate cuscenti chì Ghjesù hè in cuntattu constante cun voi ».

 

A causa di certe cose chì ùn sò micca esse citati quì, mi sentu turmentatu.

A mo depressione m'hà fattu sentu chì andava à more. Allora u mo dolce Ghjesù hè ghjuntu è mi pigliò in braccia cum'è per sustene mi è dà forza.

Pienu di dolcezza è di bontà, mi disse :

"A mo figliola, chì hè male, chì hè sbagliatu? Sò troppu depressu è ùn vogliu micca."

Aghju rispostu:

"Gesù mio, aiutami, ùn m'abbanduneghja micca in tanta amarezza. Ciò chì mi deprime più,

-hè quandu mi sentu una vuluntà suscita in mè è

- chì aghju u piacè di dì vi :

"Questa volta farai a mo vulintà è micca l'inversu.

U pensamentu stessu mi ammazza. Oh! Quantu hè vera chì a vostra Voluntà hè a vita ! Ma ahimè, e circustanze mi pressanu. Aiuta mi!"

È scoppiau in lacrime. Ghjesù

- lascendu e mo lacrime scorri in e so mani è

- pressendumi più forte contru à ellu, mi disse :

"A mo figliola, pigliate curagiu è ùn teme micca, perchè sò cumplettamente cun voi.

Ùn vedi micca quantu sò belle e mo mani chì portanu e lacrime d’una persona chì teme di ùn cumpiendu a mo Voluntà ?

Mancu una di quelle lacrime ùn cascò in terra !

 

Ascolta avà è calmu. Faraghju ciò chì vulete,

- ma micca perchè vulete,

-ma cum'è s'ellu ci vulia à mè stessu. ti rende felice?

"Ma hè necessariu chì a vostra situazione durà un pocu di più. Ùn aghju nimu à cunfidassi, nimu chì hè capace.

I so cori sò cuparti di armatura d'acciaio. E mo parolle ùn sò nè intesu nè   capitu.

I peccati sò spaventosi è i sacrilegi enormi.

 

I punizioni sò digià à e porte di a cità. Ci sarà parechje morti.

 

Dunque, a vostra situazione attuale deve esse prolongata un pocu. Perchè ferma u cursu di a mo ghjustizia. Mi darete u tempu di vene. Ritirannu senza lasciassi lascià a mo Voluntà, vi daraghju ciò chì avete bisognu ».

Eru più amaru chè mai per e parechje altre cose chì Ghjesù m'hà dettu di i nostri tempi difficiuli.

Tuttavia, eru calmu perchè m'avia assicuratu ch'ellu ùn mi lasciaria micca lascià a so Voluntà.

 

U ghjornu dopu   hè ghjunta a mo Regina Mamma  .

Purtendu u zitellu Ghjesù à mè, u pusò in i mo braccia è mi disse :

"A mo figliola, tene lu strettu, ùn lascià micca. S'ellu sapia ciò ch'ellu vole fà !

Prega, prega, preghera in a so Voluntà li ralleghja è incanta. Cusì, almenu in parte, scapparanu di punizioni ".

Dopu à ste parolle, Maria sparì.

Aghju vultatu à u dubbitu tragicu chì avia incitatu à Ghjesù à fà a mo vulintà.

 

Eru in u mo statu di solitu.

Venendu à mè, u mo sempre gentile   Ghjesù   m'hà dettu:

"Figlia di a mo vuluntà, venite in a mo vulintà

cusì ch'e possu presentà à e rilazioni chì esistenu trà

- a Voluntà Divina   e

- vuluntà umana,

rilazioni chì e criature anu rottu da u Garden of Eden.

 

L'anima

chì ùn cunnosci altra vita chè a vita in u mo   Voluntà

ricustruisce sti rilazioni è li rinnuvà.

 

Sti rilazioni eranu ligami d'unione trà u Creatore è a criatura: relazioni di:

-simile,

- santità,

- a cunniscenza,

- di putenza.

Questa ànima rinnuva ancu e rilazioni trà

omu è

tutte e cose creatu nantu à quale l'aghju datu a   supremazia.

"Per   u fattu ch'ellu si ritirò da a mo   vulintà,

- l'omu hà rottu tutte queste   rilazioni,

- apre e so porte à u peccatu,

à e so passioni è

à u so nemicu più feroce.

 

Ma l'anima   chì campa in a mo Voluntà

- hè altu si altu

- chì lascia tutte l'altri criaturi daretu. Hè riportatu à i so origini.

Cusì ella ristabilisce u primu ordine trà mè è ella.

"Tutte cose creatu

- mettevi à u serviziu di st’anima e

- accettà sta anima cum'è a so surella legittima.

- si senti onoratu d'esse sottu à a so autorità.

Allora, u scopu per quale sò stati creati - chì

esse sottu à l'autorità di l'anima umana   e

per ubbidì à e so richieste più chjuche - hè   ottenuta.

 

Cose create

- venere una tale anima e

- rallegrate di vede u so Diu riceve a so gloria da elli,

secondu u scopu per quale l’avia criati : serve à l’omu.

 

L'anima

- avè l'autorità nantu à u focu, a luce, l'acqua è u friddu e

-sti elementi li ubbidiranu fedelmente.

 

Descendant du ciel e

- assumendu a cundizione di l'omu,

u mo amore preparatu subitu

- u rimediu per a salvezza di l'omu.

 

Essendu tornatu à e so origini eterne,

- l'anima chì campa in a mo Voluntà

hà digià abbracciatu è aduratu u mo Sangue è e mo ferite, ancu prima chì a mo Umanità era   furmata.

Adorava i mo passi è e mo opere, stabilendu una corte degna di a mo Umanità.

O anima chì campa in a mo Voluntà, sì

a gloria di a   creazione,

a nubiltà è l'onore di e mo   opere,

u cumpletu di a mo Redenzione. Aghju tuttu centratu in   tè.

Tutte e rilazioni cù u Creatore sò state restaurate in voi.

 

Se, per debule,

ùn sarete à a nubiltà è l'onore di a mo   Voluntà,

Ti compensaraghju in tutte   e cose.

 

Dunque siate attenti è cuncede sta felicità suprema à u vostru Ghjesù ».

 

Mi sentu assai tristu.

U mo dolce Ghjesù, ghjuntu à mè è abbracciandumi, mi disse :

 

"A mo figliola, a to afflizione pesa nantu à u mo core più chè s'ellu fussi u meiu. Ùn possu suppurtà chì site cusì tristu.

À tutti i costi, vogliu vedete felice

Vogliu vede torna nantu à e to labbre u surrisu chì riflette a felicità di a mo Voluntà.

 

Dimmi chì vulete truvà a felicità ?

Hè pussibule chì, dopu à un bellu pezzu in u quale ùn m'avete ricusatu nunda, ùn vi dà micca ciò chì dumandate per fà piacè ?

Aghju rispostu:

"U mo amore, ciò chì vogliu,

hè chì mi dete a grazia di rializà sempre a to Vuluntà : basta à mè. Ùn saria micca a più grande disgrazia per mè di ùn fà a vostra Voluntà,

ancu in e cose più chjuche?

Eppuru e vostre pruposte è a vostra preoccupazione mi portanu quì perchè vecu chì ùn hè micca a vostra Voluntà.

 

Vulete fà mi felicità è viotà u mo core di a tristezza ch’ellu hà penetratu è vulete fà a mo vulintà.

Ah! Ghjesù ! Ghjesù ! Ùn permettenu micca! Sè vo vulete fà mi felicità, u vostru putere ùn hà micca mancanza di altre manere di liberà mi da a mo afflizione ".

Ghjesù cuntinua:

"A mo figliola, a mo figliola, figliola di a mo Voluntà, nò, ùn teme micca.

Questu ùn sarà mai accadutu, nè i nostri desideri seranu dannuti. Se un miraculu hè necessariu, u faraghju.

Ma i nostri vulintà ùn saranu mai separati. Allora, calmate è esse cunfidendu.

 

Ascolta: u mo Essere hè animatu da una forza irresistibile per cumunicà à a criatura.

Aghju tante altre cose da dì à voi, tante altre verità chì ùn cunnosci micca.

In proporzione à u numeru di verità chì cunnosce, l'ànima acquista novi tipi di felicità.

"Sò cum'è un babbu

-chì pussede a pienezza di ogni tipu di felicità è

-chì vole fà felici tutti i so figlioli.

 

S'ellu vede unu di i so figlioli

-chì l'ama veramente è

- quale hè tristu è preoccupatu,

ella vole à tutti i costi à fà lu cuntentu è libarà da e so preoccupazioni.

 

Se u babbu sà chì a tristezza di u so figliolu hè duvuta à l'amore chì stu zitellu hà per ellu, allura u babbu ùn hà micca riposu.

Aduprà tutti i mezi è ùn lascia micca petra senza vultà per fà felice u so figliolu.

 

Eccu cumu sò. Sò chì u vostru dulore hè in relazione cù u vostru interessu per mè.

Seraghju infelice finu à ricuperà a mo felicità ".

 

Truvà in u mo statu di solitu, pensava à a Voluntà Santa è Divina. Aghju pensatu:

"Tutti i figlioli di a Chjesa sò membri di u Corpu Misticu di quale Ghjesù hè u Capu. Chì postu occupanu l'ànima chì pussede a Volontà di Diu in u Corpu Misticu?"

U mo sempre affabile   Ghjesù  , ghjuntu à mè, mi disse:

«A mo figliola, a Chjesa hè u mo Corpu misticu è aghju a gloria di esse u so Capu. Per entra in i membri deve cresce à un livellu adattatu, altrimenti distorte u mo corpu.

Ahimè, ci sò parechji chì,

- ùn solu ùn anu micca a statura desiderata,

-ma sò putriti è purulenti,

tantu chì mi disgustanu è membra sani.

 

L'anime chì campanu in a mo Voluntà seranu,

- per u corpu di a mo Chiesa,

- cum'è a pelle.

U corpu hà a pelle interna è a pelle estrema.

 

In a pelle, u sangue circula è dà vita à tuttu u corpu.

Grazie à sta circulazione, i membri di u corpu righjunghjenu a so dimensione normale. S'ellu ùn era micca per a pelle, nè per a circulazione di u sanquinu, u corpu umanu seria terribili per vede chì i so membri ùn crescenu à a so altezza normale.

Cusì vedi chì l'anime chì campanu in a mo Voluntà sò necessarii per mè. Sò

-esse cum'è a pelle di u corpu di a mo Chjesa e

- per furnisce a circulazione di a vita per tutti i membri.

 

Iddi

- per assicurà a crescita desiderata per i membri chì ùn anu micca prugressu, e

- guarisce quelli chì sò feriti.

 

Viveranu continuamente in a mo Voluntà.

Cusì restitueranu a freschezza, a bellezza è a splendore di tuttu u corpu misticu.

Li renderanu simili à u mo Capu chì si ferma cun grande maestà sopra tutti i membri.

A fine di u mondu ùn pò micca vene finu à avè quelli ànime chì campanu persu in a mo Voluntà.

Aghju cura di elli più di nimu.

Senza elli, chì seria u corpu misticu in a Ghjerusalemme celeste ? Mi importa di questu più di ogni altra cosa.

Di listessa manera, se mi amate, duvete sentu preoccupatu.

Da avà, tutti i vostri atti cumpleti in a mo Voluntà circularanu a vita in tuttu u corpu misticu di a Chjesa.

 

U sangue chì circula in u corpu umanu.

Cusì tutti i vostri atti amplificati da l'immensità di a mo Voluntà seranu uniti à tutti i membri.

Li copreranu tutti, cum'è una pelle

è dà li una crescita adatta. Allora sia attentu è fideli ".

Allora, completamente abbandunatu in a Volontà di Ghjesù, aghju pricatu. Quasi senza pinsà ci, li dissi :

"U mo amore, unitu cù tuttu ciò chì site, aghju postu tuttu in a vostra Voluntà:

- i mo picculi suffrenze,

- e mo preghiere,

- u mo battitu di core,

- tuttu ciò chì sò è tuttu ciò chì possu fà

per dà a crescita desiderata à i membri di u Corpu Misticu ». Sentendu,   Ghjesù   mi apparsu di novu è, surridendu di piacè, aghjunse :

"Quantu hè bellu di vede e mo verità in u vostru core cum'è in una fonte di vita chì cunnosci immediatamente

sviluppu   e

l'effettu per quale sò stati   cumunicati!

 

Mantene à currisponde à questu è saraghju onoratu.

Appena vecu chì una verità s'hè sviluppata, suscitemu un'altra ".

 

Aghju trovu fora di u mo corpu.

Aghju vistu u celu apertu, investitu cù una luce inaccessibile à qualsiasi criatura.

 

I raghji scendenu da sta luce è avvede tutte e criature.

-celeste è

-terrestri, oltri

- quelli in purgatoriu.

 

* Certi di sti raghji eranu cusì abbaglianti chì,

- ancu s'ellu si pudia esse invaditu, rallegratu è resu felice,

- ùn si pò dì nunda di u so cuntenutu.

 

* Per altri raghji menu luminosi,

era pussibule di discrive a so bellezza, a so felicità è e verità chì implicavanu.

A forza di a luce era cusì grande chì ùn era micca sicuru di pudè scappà cù copre a mo piccula mente.

Sì u mo Ghjesù ùn m'avia svegliatu cù e so parolle,

- a mo forza umana ùn saria capaci

- per scappà di sta luce per rinvià mi à a vita. Ma hé, ùn sò ancu degnu di a mo patria celestiale.

Questa umiliazione m'obbliga à vagaghjà torna in esiliu ! Dopu à quessa, Ghjesù m'hà dettu:

"A mo figliola, vultemu inseme à u to lettu. Ciò chì avete vistu hè   a Santissima Trinità. 

 

Tene   tutte e criature in manu.

Cù u so soffiu simplice dà vita, cunserva, purifica è rende felice.

 

Ùn ci hè micca criatura chì ùn dipende micca. A so luce hè inaccessibile à a mente creata.

S'ellu ci vulia à entre in ella, ciò chì l'averia accadutu saria statu simile.

- ciò chì succede à una persona chì vole entre in un grande focu:

ùn pussede abbastanza forza è vivacità, saria stata cunsumata da stu focu. Ùn avè più esistenza,

- ùn pudia micca ricurdà a quantità o a qualità di u calore da u focu.

I raghji sò e virtù divine  .

* Alcune di   queste virtù sò menu adattate à a mente umana  . Quì perchè

li pudete vede è gode di elli,

ma ùn dì nunda di elli

* Altri,   chì sò più adattati à a mente umana,

- si pò parlà,

- ma balbettendu.

Perchè nimu pò parlà ne in una manera ghjustu è degna.

 

Queste virtù sò:

- amore, - misericordia, - gentilezza,

-bellezza, -ghjustizia è -cunniscenza.

 

Cun mè è in nome di tutti,

tributi à a Trinità per

à ringrazià ti,

affittu lu   e

benedicala

di tanta benevolenza versu tutte e so criature ».

Dopu avè pricatu cù Ghjesù, aghju vultatu à u mo corpu.

 

Eiu seguitu   a Passione   di u mo dolce Ghjesù.

In un mumentu, aghju trovu fora di u mo corpu.

Aghju vistu u mo sempre gentile   Ghjesù trascinatu per e strade, calpestatu è battutu  , ancu più chè in a Passione stessa.

Hè statu trattatu in modu cusì barbaru chì era disgustu di vede.

Mi avvicinu à ellu per strappallu da e mani di i so nemichi chì parevanu tanti dimònii chì ùn venenu micca.

Si ghjittò in i mio braccia, cum'è s'aspittava ch'e mi difendassi. L'aghju purtatu à u mo lettu.

Dopu qualchì minutu di silenziu, cum'è s'ellu vulia riposà, mi disse :

"A mo figliola, avete vistu cumu, in stu mumentu tristu,

- i vici è e passioni triunfavanu,

- marchjavanu vittoriosamente per tutte e strade è

-Chì hè bonu chì pò esse calpestatu, battutu è distruttu ?

 

Sò u Bonu  .

Ùn ci hè nunda di bonu chì a criatura pò rializà senza a mo participazione.

Tuttu ciò chì a criatura face bè custituisce un pezzu di vita per a so ànima. tantu chì,

- in una manera chì hè direttamente proporzionale à u nùmeru di boni atti chì eseguisce, - cresce è diventa più forte è più disposti à fà altre   boni atti.

Tuttavia

- per chì e so azzioni sò libere di qualsiasi sustanza avvelenata,

-  deve esse puri, senza intenzione umana, solu per piacè.

 

Altrimenti, ancu in l'azzioni chì parenu u più bellu è santu,

vilenu pò esse trovu.

 

Essendu u Bonu in tutta a so purezza  ,

Fughje da queste azioni contaminate è ùn li cumunicà micca a vita. Allora, ancu s'è l'ànima pare fà bè,

- hè anemica e

- alimenta un alimentu chì dà a so morte.

 

Bad

- spoglia l'anima di u vestitu di grazia,

- si deforma e

-a forza di inghiottirà un velenu capace di fà a so morte.

Poveri criaturi, creati per a vita, a felicità è a bellezza ! Pietà

dà à l'ànima gocce di morte, di disgrazia è di   bruttezza,

privarlu di e so funzioni vitali   e

facendu cum'è legnu seccu, capace di brusgià intensamente in l'infernu   "

 

Eru veramente preoccupatu.

A mo preoccupazione hè stata amplificata da u fattu chì mi vidia assai male. Solu Ghjesù puderia cunnosce a cundizione miserable di a mo ànima!

U mo dolce Ghjesù, tutte e bontà, hè vinutu è mi disse :

"A mo figliola, perchè site depressu?

In u mo Voluntà, sapete ciò chì parenu e cose peculiari di una criatura ? Queste cose sò

- poveri stracci,

- stracci

causannu più disonore à l'anima chè onore ricurdendu lu

- qui était pauvre,

- chì ùn avia mancu un bellu vestitu.

Quandu vogliu chjamà un'anima in a mo Voluntà, per fà dimora,

Mi cumportu cum'è un signore chì vole accoglie unu di i so sughjetti più poveri in u so palazzu invitendulu.

- caccià i so povari panni e

- portà vestiti cum'è a toia,

- campà cun ellu,

per ch'ellu possi tandu l'informà di tutte e so cose boni.

Cusì, stu signore cammina tutte e strade di a cità.

È quand'ellu ritrova unu di i so sughjetti più poveri, senza casa, senza lettu, vistutu solu di stracci sporchi,

- si piglia è

u porta à u so palazzu, in un gestu triunfante di a so   carità.

 

Tuttavia, ci vole

- caccià i so stracci,

- pulisce e

-vestite cù i più belli panni.

Per sguassà a memoria di a so miseria, brusgia i so stracci perchè,

- esse estremamente riccu,

- ùn tollerà nunda di poviru in a so casa.

 

Sì, invece, i poveri guardanu in daretu cun dispiacere

-pensendu à i so stracci è

- da desolatu perchè ùn hà nunda chì li appartene,

ùn offenderia micca a bontà è a magnanimità di stu signore ?

"Eccu cusì sò.

Mentre stu signore viaghja per a cità,

Viaghjà intornu à u mondu   e

ancu attraversu e generazioni.

 

Quandu trovu u più chjucu è u più miserable,

pigliu   è

U postu in l'eterna sfera di a mo Voluntà è   li dicu :

 

"Travaglia cun mè in a mo vulintà.

- Ciò chì hè u mio hè u vostru.

-S'è vo avete qualcosa chì appartene à voi, lasciate.

 

Perchè

-in santità e

- in l'immensa ricchezza di a mo Voluntà,

sti cosi ùn sò chè stracci miserabili.

Quelli chì volenu mantene i so meriti volenu mantene ciò chì li appartene

-a servi è

- schiavi,

- micca à i fili.

 

Ciò chì appartene à u Babbu hè di i so figlioli  . Chì sò tutti i meriti chì pudete acquistà in paragone cù un attu unicu in u mo Voluntà?

 

Tutti i meriti anu u so picculu valore, pesu è grandezza.

Ma quale puderia valutà un attu unicu in a mo Voluntà? Nimu, nimu !

 

Ascolta,   figliola mia, vogliu chì lascià tuttu fora. A vostra missione hè assai grande.

Più cà parolle  , aspittemu risultati da voi.

Vogliu chì tutti voi esse un attu cuntinuu in a mo Voluntà. Vogliu chì i vostri pinsamenti piglianu u so cursu in My Will

chì vaga sopra tutte l'intelligenza umana per sparghje u so mantellu nantu à tutti i spiriti creati   -

u vogliu  ,

- ascendendu à u tronu di u Signore,

ponu offre tutti i pinsamenti umani à Diu

marcatu da l'onore è a gloria di a mo Voluntà.

Spargi u mantellu di a mo Voluntà

à tutti l'ochji umani,

sopra tutte e so   parolle,

pusendu i vostri ochji è e vostre parolle nantu à i so, sigilenduli in a mo Voluntà

per

alzendu davanti à a Suprema Maestà, è

rende   omaggio a lui,

cum'è s'è ognunu avia usatu i so ochji è e parolle in a mo Voluntà.

A vostra strada hè assai longa  :   hè tutta l'eternità chì avete da passà.

S'è tù sapia tuttu, si perde quandu si ferma.

Allora ùn mi private micca di un onore umanu, ma di un onore divinu !

 

Quessi sò i meriti chì duvete teme di perde, micca i vostri stracci è miserie. Allora assicuratevi di scuntrà in My Will ".

 

Eru in u mo statu di solitu. Venendu à mè, u mo bonu   Ghjesù   mi disse:

"A mo figliola,

- più verità ti revelu,

-Inoltri, vi dugnu u rigalu di e Beatitudini.

 

Ogni verità cuntene in sè stessu una felicità distinta   di felicità, gioia è bellezza  ,

Cusì chì ogni nova verità chì amparate vi porta una nova felicità di   felicità, gioia è bellezza  .

Quessi sò sementi divini chì l'ànima riceve. S'ella li rivela à l'altri,

li comunica dinù sti sumenti chì arricchisce quelli chì li ricevenu.

 

Sò sementi divini. Cusì fiuriscenu in beatitudini alegre, ecc. Queste verità, cunnisciute nantu à a terra, seranu, quandu l'anima hè in u celu,

fili di cumunicazione.

A Divinità farà sbuccà da u so ventre tante beatitudini quant'è verità cunnisciute. Oh! Cumu seremu inondati da elli cum'è da tanti mari immensi !

Quandu avete a semente,

- avete ancu u spaziu dispunibule

- capaci di riceve sti mari immensi di felicità, gioia è bellezza.

 

Chì

- chì ùn pussede sti graneddi, è

-chì ùn hà micca cunnisciutu sti verità nantu à a terra

ùn hà micca spaziu dispunibule per riceve e beatitudini currispundenti.

 

Hè cum'è un zitellu chì ùn avissi vulutu amparà tutte e lingue. Diventate un adultu è ascolta queste lingue parlate

- chì ùn vulia ancu amparà

- ch'ellu ùn hè statu dumandatu à studià, ùn capirà nunda perchè,

- per mancanza di travagliu,

- a so intelligenza ferma chjusa.

 

Ùn hà fattu sforzu per fà spaziu in a so intelligenza à queste lingue. À u più,

-sarà abbagliatu è

- si rallegrarà in a felicità di l'altri,

-ma ellu stessu ùn pussede sta felicità è

- ùn sapi micca cumu fà a felicità di l'altri.

In questu modu si capisce e cunsequenze di sapè una verità.

in più   o

menu.

 

È s'è no aviamu saputu chì grandi rigali perdiamu per via di a nostra negligenza, avariamu superatu per acquistà quant'è verità pussibule.

E verità sò u pegnu di e mo beatitudini.

È, salvu chì ùn li revelate, i so sicreti ùn ponu esse revelati.

E verità riposanu in a mo Divinità,

- aspittendu u so turnu

- per fà li agenti divini

-per fà cunnosce quante altre beatitudini aghju.

 

- Più longu sò i Verità ammucciate in mè,

-più u so prufume è a so maestà ponu inundà e criature è revelà a mo gloria.

Pensez-vous que le Ciel est complètement inondé de mes cadeaux?

Pas du tout  ! Oh!

Quantu di i mo rigali ci fermanu, aspittendu d’incantu l’eletti, mentre chì oghje ùn incantanu nimu.

 

Ogni anima chì entra in u celu è hà cunnisciutu una verità

- più cà l'altri,

- una verità sconosciuta finu à quì,

porta cun ellu a sumente da mette in avanti

- Felicitazioni novi,

-gioie novi e

- bellezze novi.

 

Queste ànime seranu cum'è un repository da quale tutti l'altri ponu piglià.

A fine di u tempu ùn vene micca senza ch'e aghju trovu ànime disposte

-per revelà tutte e mo verità e

- per fà risuonà a Ghjerusalemme celestiale cù a mo gloria piena è, cusì, chì tutti i benedetti participanu à e mo beatitudini.

 

Ci sò quelli chì sò a causa diretta di novi beatitudini, avè cunnisciutu e mo Verità  .

Ci sò ancu quelli chì sò causi indiretti,

passava à traversu a ghjente chì sapia a   verità.

Avà, a mo figliola, vogliu dì qualcosa chì hè bè

- cunsulati è

- vi portanu à prestu attenzione è à sente e mo verità  .

 

E verità chì più mi glorificanu sò quelle chì riguardanu a mo Voluntà  .

 

U primu mutivu chì aghju creatu l'umanità era questu

 a vulintà di l'omu hè una cù quella di u so Creatore.

 

Ma

partì da a mo   vulintà,

l'omu s'hè fattu indegnu di cunnosce u valore è l'effetti di e mo   verità.

 

Avete quì u mutivu di tutte l'attinzioni chì vi dugnu : vale à dì chì a to vulintà è a meia

travaglià inseme,

stà in perfettu accordu   e

chì e vostre ànime sò disposte à apre e so porte à e Verità riguardanti a Mo Voluntà.

U primu passu da fà hè   di vulè campà   in a mo Voluntà,

u sicondu,   vulè cunnosce   è, u terzu,   vulè apprezzà  .

 

Aghju apertu e porte di a mo Voluntà à voi per chì pudete cunnosce i so sicreti è u so valore.

 

Quante più verità sapete nantu à a mo Voluntà,

- più sementi avete e

-  più prutettori ci sò intornu à voi  .

 

Oh! Cumu si rallegranu in a vostra cumpagnia,

anu trovu à qualcunu à confià i so   sicreti !

Si rallegraranu ancu di più quandu vi portanu in Paradisu. Quandu, à u mumentu di a vostra entrata,

a Divinità prupone diverse beatitudini di gioia, felicità è bellezza

- chì vi inundarà, micca solu sè stessu,

-ma tutti i beati chì participeranu ancu à tuttu questu.

 

Oh! Mentre u celu aspetta a vostra venuta

per avè u piacè di sti novi gioie ! "

 

Eru in preghiera. U mo dolce Ghjesù, trascinendumi à ellu, mi trasformò cumplettamente in sè stessu è mi disse : "A mo figliola, prighemu inseme per pudè piglià u cuntrollu di u celu è impedisce a terra di cascà in u flussu di u male".

Dopu avè pricatu inseme, aghjunse:

"Quandu a mo Umanità era nantu à a terra, era assai vicinu à a Divinità. Siccomu era inseparabile da ella, ùn aghju fattu nunda, ma entre in

l'immensità di l'eterna Voluntà è di apre parechji reservoirs per u benefiziu di e criature.

 

Aghju datu à a famiglia umana u dirittu di avvicinà questi reservoirs chì era statu apertu da un Diu-Omu è di piglià ciò chì vulianu.

Cusì aghju furmatu e riserve di l'amore, a preghiera, a riparazione, u pirdunu, u mo Sangue è a mo gloria.

Avà, vulete sapè quale hè a preparazione di sti reservoirs per fà li risaltà è sbocca è cusì inundà a terra sana ?

Hè l'anima chì entra in a mo Voluntà.

 

Quandu entra in a mo vulintà,



s'ellu vole amà, tira l'amore da u reservoir   d'amore;

amare, o intende di amare, scuzzulate stu   reservoir.

L'acqui, quandu sò agitati, s'arrizzanu, sopra è si stende in tutta a terra. Calchì volta l'agitazione hè cusì intensa è l'onda si stende cusì altu chì tocca u celu è si sparghje à a patria celeste.

 

Se sta anima vole

pricà

fà riparazioni,

dumandà u pirdunu per i peccatori,   o

dammi   gloria,

fermenta i tanki

- preghiera,

- riparazione,

- perde, o

- gloria.

 

Issi reservoirs s'arrizzanu, si sparghjenu è si sparghjenu trà tutte l'ànime.

"Quanti benefici hà imploratu a mo Umanità per l'omi? Aghju lasciatu e porte aperte per ch'elli entrenu cum'è volenu.

Tuttavia, pochi ne prufittanu ! "

 

Truvà in u mo statu di solitu, u mo adorable Ghjesù hè vinutu à mè.

Videndu mi riluttante à palesà in i mo scritti e cose ch’ellu mi dicia, mi parlava cù una maestà chì mi fece trema :

"A mo figliola, a mo parolla hè creativa.

Quandu lascio à un'anima cunnosce una di e mo verità,

ùn hè nunda di menu chè una creazione chì facciu in st'anima.

 

Quandu aghju creatu u firmamentu per mezu di un Fiat, l'aghju dispostu è l'aghju spruzzatu cù milioni di stelle,

cusì chì si pò vede da ogni locu di a terra.

 

(  s'ellu ci era un locu da quale ùn puderebbe vede,

seria una lacuna in u mo putere criativu

È si pudia dì chì stu putere ùn era abbastanza putente per agisce in ogni locu).

E mo verità sò più chè u firmamentu è vogliu chì, cù a bocca,

- si sparghjenu da una punta à l'altru di a terra,

- cusì chì a terra hè tutta adornata cun ella.

 

Se una criatura s'oppone à a rivelazione di e mo Verità, saria cum'è s'ellu vulia frustà i mo scopi,

-Eiu chì criatu u celu è a terra.

 

Cù a so vuluntà di ammuccià una di e mo verità, mi avissi disonoratu. Saria cum'è chì qualchissia vulia impedisce à l'altri di circà

- u firmamentu,

- u sole è

- tutte e cose chì aghju creatu,

per impediscemi di esse cunnisciutu.

"Ah! Figlia mia, a verità hè lumera è a luce si sparghje per sè stessu.

 

Per una verità per sparghje fora, - deve esse cunnisciutu. Dopu questu, face u restu da ellu stessu.

 

Altrimenti, hè impeditu d'illuminà u so circondu è di seguità u so cursu.

Allora attenti è ùn mi impedisce micca di sparghje a luce di e mo verità.

 

Sta mane hè vinutu u mo sempre bonu Ghjesù, tuttu boni è dolcezza. Hà avutu

- una corda intornu à u collu è,

-in e so mani un strumentu, cum'è s'ellu vulia fà qualcosa.

 

Allora pigliò a corda da u so collu è a mette in a meia. Allora hà ligatu u strumentu à u centru di a mo persona.

Era un strumentu di misurazione operatu da una piccula rota in u centru.

Hà misuratu a mo persona sana per vede s'ellu, in mè, tutte e parte eranu uguali. Pigliò assai pena per verificà s'ellu l'instrumentu da misurare, vultendu, palesava in mè una perfetta ugualità. Dopu avè scupertu chì era cusì, hà dimustratu una grande gioia è mi disse:

"Se ùn aghju micca rilevatu l'ugualità, ùn saria micca pussutu ottene ciò chì vogliu.

Sò decisu, à tutti i costi, à fà di voi un prodigiu di ringraziu ».

A piccula rota chì era in u centru pareva una rota di u sole.

Ghjesù diventerà in ella, cum'è s'ellu vulia verificà se a so Persona adorable apparsu in a so tutalità in ella. Quandu a so persona apparsu in sta piccula rota di u sole, Ghjesù era assai cuntentu è paria chì pricava.

À quellu mumentu, una altra piccula rota di luce, simile à quella in u centru di a mo persona, hè falata da u celu, ma ùn hà micca staccatu i so raghji da u celu.

I dui roti s'uniscenu è Ghjesù li pusò nantu à mè cù e so sante mani.

 

M'hà dettu :

"Per avà, aghju fattu una incisione è i sigillati. In seguitu, pruvaraghju di seguità ciò chì aghju fattu".

Allora hè sparitu. Eru maravigliatu, ma ùn sapia micca u significatu di tuttu questu. Aghju capitu solu chì Ghjesù,

- travaglià in noi,

- voli a massima ugualità in tutte e cose. Altrimenti, Ellu travaglia in un certu puntu di a nostra ànima, mentri noi distrughjemu in un altru puntu.

 

E cose ineguali sò sempre fastidiose è mancanti. Se vulemu appughjà qualcosa nantu à elli,

ci hè u periculu chì a inuguaglianza di i partiti purterà tuttu in terra.

 

Un'anima chì ùn hè micca sempre uguali à ellu stessu

voli fà u bonu un ghjornu fendu finta di piglià tuttu;

un altru ghjornu ùn hè più ricunnoscevule : hè indifferente è   impaciente, tantu ch’ellu ùn si pò fidà di ella.

Dopu à quessa, u mo Ghjesù vultò.

M'hà purtatu in a so Voluntà, mi disse :

"A mo figliola, a terra spunta è multiplica i graneddi chì sò stati dipositati quì. A mo vuluntà hè più prolificu chè a   terra.

A so sumente, chì si sparghje   in l'anima,

- vene à a germinazione e

-sviluppà parechje imagine di mè stessu. A mo Voluntà face spuntà è multiplica i mo figlioli.

L'atti fatti in a mo Voluntà sò cum'è u sole:

ognunu riceve luce, calore è tuttu ciò chì hè bonu.

 

Nimu pò impedisce à nimu di gode di i benefici di u sole. A menu chì ùn ingannà, ognunu gode di i so benefici.

Tuttu u mondu hè debitu à ellu.

Ognunu pò dì "u sole hè mio".

Più chè per u sole,

l'atti fatti in a mo Voluntà sò desiderati è dumandati da tutti:

- i generazioni passate l'aspettanu

per riceve a luce brillanti di a mo Voluntà nantu à tuttu ciò ch'elli anu ottenutu.

- i generazioni attuali l'aspettanu

per diventà fertili è esse coperto da questa luce

- E generazioni future l'aspettanu,

cum'è u cumpiimentu di u bè ch'elli farà.

 

L'atti fatti in a mo Voluntà seranu sempre

in a rota infinita di l'   eternità

per dà vita, luce è calore à   tutti ».

 

Eru in u mo statu di solitu. U mo dolce   Ghjesù  , ghjuntu à mè, mi disse:

"A mo figliola, sò l'anime chì campanu in a mo Voluntà

petite   roti

spinning in a rota   di l'Eternità.

 

A mo vuluntà hè u muvimentu è a vita di a rota di l'Eternità.

Quandu l'ànime entranu in a mo Voluntà per pricà, amare, travaglià, etc., a rota di l'Eternità li fa girari in a so circunferenza infinita.

 

In sta rota si trovanu

- tuttu ciò chì hè statu fattu o deve esse fattu,

- tuttu ciò chì duvia esse fattu è ùn era micca.

 

Quandu si giranu, emettenu luce è pruducenu onde divine nantu à tuttu ciò chì hè statu fattu o deve esse fattu,

offre un onore divinu à u   Creatore in nome di tutti,

rifacendu tuttu ciò chì e criature ùn anu micca   ottenutu.

Oh! Quantu hè bellu di vede un'anima entra in u mo Voluntà ! Quand'ella entra, a rota di l'eternità li dà una corda per spinghjala in a so vasta struttura.

È a so piccula rota s'impegna in trucchi eterni.

A corda di a rota di Ferris si mette in cumunicazione cù tutti i cordi divini.

Girandu, a rota faci tuttu ciò chì u Creatore intraprende. Hè cum'è a prima cosa chì aghju creatu.

Perchè, quandu si gira, hè à u principiu, à mezu è à a fine.

 

Cusì hè

corona di tutta a famiglia umana,

gloria, onore è supplementu di   tutte e cose.

 

Ritorna tutte e cose chì hà creatu à Diu.

Chì e vostre rivoluzioni esse cuntinue in a mo Voluntà

Vi darà a corda è sarete prontu à riceve, nò ?

Dopu aghjunse: "Ùn avete micca specificatu tutti i trucchi chì a piccula rota di a vostra vuluntà realiza in a Great Wheel of Eternity".

Aghju dettu: "Cumu li possu sbulicà, postu chì ùn sò micca sapè?"

 

Allora Ghjesù cuntinuò:

"Quandu l'anima entra in a mo Voluntà,

-ancu per l'accettazione simplice o per u so abbandunamentu, li dugnu una corda per girà a rota.

 

E sapete quante torri di toume ? Tume quante   volte

- chì i spiriti   pensanu,

-chì i criaturi lancianu un sguardu, parlanu parolle, facenu passi, facenu travagli.

Hè ancu un tomu

- cù ogni attu divinu, cù ogni muvimentu,

- à ogni grazia chì scende da u celu.

In altri palori, si gira in unione cù tuttu ciò chì hè fattu in u celu è in a terra. I turni di sti roti chjuchi sò forti è veloci.

 

In cunseguenza, ùn ponu micca esse calculati da l'anima. Ma li cuntu tutti :

- nanzu ch'elli tragghianu a gloria è l'amore eternu ch'elli m'offrenu

- dopu, unisce tutti i benefici eterni inseme per dà

a capacità di superà tuttu,

u putere di abbraccià tuttu è esse a corona di   tutti ".

http://casimir.kuczaj.free.fr/Orange/korsykanski.html