U libru di u celu

 http://casimir.kuczaj.free.fr/Orange/korsykanski.html

Volume 19 

 

Ghjesù, u mo amore è a mo vita,

- aiutami à superà a mo debulezza è a riluttanza di scrive,

lasciate chì a vostra Voluntà scrive per   

perchè ùn ci hè nunda di mè ma solu ciò chì vulete. E tu, a mo Mamma Celestiale è Mamma di a Divina Volontà,

- venite è tene a mo manu mentre scrivu,

- dammi e parolle,

-permettenu à capisce facilmente i cuncetti chì Ghjesù mi trasmette cusì chì

Puderaghju degnamente discrive a Santissima Volontà   e

 u mo Ghjesù sia piacè.

 

Aghju pensatu:

Perchè tantu spessu u beatu Ghjesù mi chjama u picculu novu di a so Voluntà ?

Forse hè perchè sò sempre male è, ùn avè fattu un passu versu a so Voluntà, mi chjama cusì bè. "

 

Mentre pensava à stu adorable Ghjesù mio,

Circundendumi cù i so braccia, mi abbracciò assai forte contru à u so core, dicendu :

 

"Ùn vogliu micca nigà nunda à u picculu novu di a mo Voluntà. Vulete sapè perchè ti chjamu cusì ?

 

Newborn significa   esse natu  . Da

micca solu duvete rinasce in ognuna di e vostre azioni in a mo   Voluntà, ma,

a mo   vuluntà,

per rifarsi di tutte l'opposizioni di a vuluntà umana,

vole rinasce parechje   volte

chì a vulintà umana s'hè opposta à a so.

Allora   deve esse sempre un novu natu.

 

Hè faciule

per rinvivisce qualcunu quant'è vo vulete   è

cunservallu senza a crescita di a vulintà umana.

Ma, cum'è l'anima cresce, diventa più difficiuli di mantene senza l'esistenza di u so ego.

 

È ùn hè micca tuttu.

Hè benefica, necessariu è adattatu

- per ella,

- in quantu à a mo vuluntà,

fate u mo novu natu cù l'attu di Ghjehova.

 

Ùn hè micca bisognu di una successione di atti. Siccomu   stu attu unicu   cunferisce à l'Essere Divinu

- a grandezza,

- splendore,

- l'immensità,

- l'eternità,

- putere. Infine, mantene   tuttu.

Questu li permette di esce da questu unicu attu ciò chì ellu vole.

 

Cusì, u nostru nascitu di a nostra Voluntà,

- unisce à l'unicu attu di u Signore,

- hè necessariu di fà solu questu unicu attu:

vale à dì per esse sempre in un statu di rinascita fendu a nostra sola Voluntà.

 

È in questu un attu rinasce continuamente, ma   à chì   rinasce?

 

Hà un novu

- bellezza,

- santità,

- luce,

à una nova somiglianza à u so Creatore,

 

Per a vostra rinascita in a nostra Voluntà  , a Divinità

-hè, in fattu, pagatu in ritornu, postu chì tù sì u fruttu di a Creazione, è

- sente l'alegria è a felicità chì a criatura deve vultà à ella.

 

Ti stringhje nant'à u so pettu divinu.

Ti riempie di gioia è di grazie infinite

purtendu più cunniscenze di a nostra Voluntà   è,

- rivivendu sè stessu à a nostra Voluntà.

 

Inoltre,   sti nascita ripetuta   causanu a morte

- à a vostra cunvenzione,

- à e vostre debule,

- miseria,

à tuttu ciò chì ùn hè micca a nostra   Voluntà.

 

Quantu hè bellu u destinu di u mo zitellu, ùn site micca cuntentu ?

 

Vede, anch'eo sò natu una volta.

È sta nascita m'hà permessu di rinasce continuamente,

-in ogni ostia cunsacrata e

- ogni volta chì a criatura torna à a mo grazia.

 

U mo primu nascita significava chì puderia rinasce per sempre. I travaglii divini sò cusì.

Una volta hè abbastanza per chì l'attu si ripete indefinitu.

 

È serà u listessu per u mo zitellu in u mo Voluntà. Una volta natu, u certificatu di nascita cuntinueghja.

Quì perchè

- Fighjulu cusì chì a to vulintà ùn vi entre micca e

-Ti circundà cù a mo grazia cusì chì

sì sempre natu in a mo Voluntà   è

U mio hè sempre natu in   tè ".

 

Esse in i mo paure di solitu,

u mo sempre gentile Ghjesù chì si mostra in tutta a so bontà. M'hà dettu :

 

"A mo figliola, ùn perde micca u tempu.

Perchè ogni volta chì vi pigliate cura di voi perde un attu in u mo Voluntà. Sapete ciò chì significa?

Perdi un attu divinu, chì abbraccia tuttu è tuttu, chì cuntene tutti i beni di u celu è di a terra;

 

Hè assai più cà a mo Voluntà postu chì hè un attu ininterruttu,

- chì ùn interrompe mai u so cursu

nè ùn pudete aspittà quandu i vostri paure   vi congelanu.

 

Tocca à voi à seguità lu (Vuntà) in u so cursu cuntinuu

Ùn hè micca per ella à aspittà quandu site per seguità.

 

Ùn solu perdi u tempu.

Ma circandu di calmà e vostre preoccupazioni per ritruvà nantu à a strada di a mo Voluntà,

mi forzate à trattà cù e cose chì ùn cuncernanu micca a   Voluntà Divina.

- Ti privà u vostru anghjulu chì hè vicinu à voi,

Siccomu, ogni attu fattu in voi seguitu u so cursu, hè:

una felicità più furtunata chì Ellu gode à u vostru   latu,

un paradisu duppiatu di   gioia,

quantu cuntentu chì u so destinu t'hà sottu à a so   prutezzione.

 

Siccomu i gioia di u celu sò cumuni, u vostru anghjulu prupone

- a felicità inespettata, ricevutu da voi, e

- u so doppiu paradisu

à tutta a Corte Celestiale

cum'è un fruttu di a Voluntà Divina di u so prutettu. Tutti facenu festa, si diverte è elogianu

putenza,

santità,

l'immensità di a mo   Voluntà.

 

Dunque,   esse vigilante.

In u mo Voluntà ùn si pò perde u tempu. Ci sò troppu cose da fà.

Hè sàviu chì seguite l'attu di un Diu, mai interrottu ".

 

(3) Dopu hè sparitu lascendu mi maravigliatu. Videndu u male ch'e aghju fattu, aghju dettu à mè stessu :

"Comu hè pussibule chì,

- campà in a Voluntà Divina,

- scurdendu tuttu u restu cum'è s'ellu ùn ci era nunda altru ch'è l'eterna Voluntà per mè,

Participeraghju à tuttu ciò chì riguarda stu tipu Volontà? "Allora   Ghjesù  , vultendu,   aghjunse  :

(4) "A mo figliola, pensu solu   chì,

-  quellu chì hè natu in u mo   Voluntà,

- amparà i so sicreti

Inoltre, hè assai simplice è praticamente innate.

 

Supponemu chì andemu à campà in una casa,

per qualchì tempu   o

per sempre,

induve a musica armoniosa è l'aria fragrante ti respira una nova vita.

 

Ebbè, ùn li avete micca purtati. Ma, campendu in sta casa,

prufittà di a so musica è di u so    aria  profumata

cusì rigenerate a vostra forza per una nova   vita.

 

Diciamu chì sta casa cuntene

- dipinti magnifichi,

- cose captivanti,

-giardinu chì ùn avete mai vistu in ogni locu cù tanti arburi è fiori diversi chì hè impussibile di listinu tutti,

- piatti squisiti chì ùn avete mai tastatu

Oh! quantu ti ricreate, piacè è gode di grazia

à tante   cose belle,

à sti   piatti gustosi.

Eppuru nunda ùn vene da voi, ma vi prufittà   solu di campà in questa casa  .

 

OR,

se questu succede   in l'ordine naturali,

- in u soprannaturale di a mo Voluntà hè ancu più faciule da rializà.

 

L'anima chì ci entre (Volontà),

forma un attu unicu cù a Voluntà Divina   è,

essendu di listessa natura, participa

i so azzioni, e

à ciò chì   pussede

 

Vive in a mo vulintà,

-Hè prima spogliata di i panni di u vechju Adamu, u culpèvule, perchè

-poi mette nantu à a robba di u novu Adam santificatu.

 

Questa robba rapprisenta a Luce di a Vuluntà Suprema stessu. Hè per ellu chì sò trasmessi à l'anima:

putenzi

Divinu

nobili

per cumunicà à tutti.

 

Questa luce

- caccià tuttu ciò chì hè umanu

-riturnendu à ellu a fisionomia di u so Criaturi.

 

Ùn hè micca maravigliu ?

per ch'ellu pò sparte tuttu ciò chì   a Voluntà Divina pussede,

esse Vita è   Voluntà inseme ?

 

Dunque sia vigilante. Attenti è esse fideli. U vostru Ghjesù

s'impegna à fà vi campà sempre in a so   Voluntà,

guardà cusì ùn pudete   mai esce.

 

Mi sentu sopraffattu è assai riluttante à apre a mo ànima per manifestà ciò chì Ghjesù mi diceva. Allora ci vulia à stà zittu per sempre per ùn   esse scupertu nunda.

Aghju lagnatu à u mo dolce Ghjesù è li dissi:

"M'avaristi liberatu d'un pesu tamantu, dumandendumi di ùn revelà più nunda di ciò chì succede trà tè è mè. Saria piacè ! Ùn si vede micca a mo ripugnanza, u sforzu chì   mi costa ?

À u listessu tempu, u mo sempre gentile Ghjesù chì si move in mè m'hà dettu:

 

"   A mo figliola,

Vulete sepultà a luce, a gràzia, a verità, preparendu cusì a tomba per u vostru Ghjesù?

U silenziu chì circundava a verità sepulta a verità, mentri a parolla

- risuscitate,

- riporta luce, grazia, bontà è più.

Perchè a parolla di a verità vene da u Fiat Supremu.

A parolla avia u so campu divinu in u mumentu quandu,

- pronuncendu a parolla Fiat,

-Aghju fattu cumparisce a creazione.

 

Puderia fà ancu s'e mi fossi tace. Ma vulia aduprà a parolla "  Fiat"

-  cusì chì a parolla hè ancu di origine divina e

- cusì chì, pussede u putere criativu,

quellu chì l'utilizaria,

-manifestendu ciò chì mi appartene,

- pò avè u putere di cumunicà sti verità à quelli chì anu l'uppurtunità di sente (a parolla).

 

Per voi hè ancu più impurtante.

Perchè, tuttu ciò chì vi dicu, hè a maiò parte di a parolla originale. Hè precisamente stu Fiat chì torna cum'è à u mumentu di a Creazione,

Ellu vole divulgà i beni immensi di a mo Voluntà

dispensandu da ella stu grande putere nantu à tuttu ciò chì ti manifestu   ,

per pudè trasmette a nova Creazione di a mo   Vuluntà in l'ànima.

 

Hè cusì chì mi ami, scavà a to fossa per a mo Voluntà cù u to silenziu ?

Eru ancu più scantatu è angustiatu   chè prima.

Aghju cuminciatu à pricà à Ghjesù chì mi dà a grazia per cumpiendu a so Voluntà. U mo Amatu, cum'è s'ellu mi vulia allevà, hè surtitu da mè è, tenendu mi assai strettu à u so core santu, m'hà datu di novu forza.

 

À quellu mumentu precisu, u celu s'hè apertu è li aghju intesu tutti dì in coru :

"Gloria à u Patre, u Figliolu è u Spìritu Santu".

 

È ùn sò micca cumu, ma aghju rispostu: "  Comu era in u principiu, avà è sempre è sempre è sempre.

Chì era ?

 

 * U putere criativu hè statu vistu in a parolla   "Patre" 

gocce   in tuttu u locu,

tuttu cunservendu   e

dà vita à tuttu.

U so fiatu era abbastanza per mantene ciò chì hà creatu intactu, bellu è sempre novu.

 

* In a parolla   "Figliu"   avemu vistu tutte l'opere di a Parola

- rinnuvatu,

- urdinatu,

- pronta à riempia u celu è a terra e

dà per u bè di e criature.

 

* A parolla   "Spiritu Santu  " hà investitu tuttu cù amore

- eloquente,

- travagliu è

- tonificante.

Ma cumu dì tuttu?

U mo poveru spiritu era immersa in e beatitudini eterne. U mo adorabile Ghjesù chì mi ricurdava di mè stessu m'hà dettu:

 

 

"  A mo figliola, sapete perchè vi hè stata data a seconda parte di   Gloria?

 

A mo Voluntà essendu in tè, era à voi di piglià a terra in u celu per dà,   in nome di tutti, cù a Corte Celestiale, quella gloria chì ferma eterna per   sempre.

 

E cose eterne, chì dunque ùn anu mai fine, esistenu solu in a mo Voluntà.

Quellu chì u pussede cumunicà cù u Celu participendu à ciò chì hè fattu in e regioni celesti, cum'è in azzione cù i duminii di u Celu ".

 

 

Truvandumi in u mo statu di solitu, u mo sempre amabile Ghjesù hè ghjuntu à   mè è, pigliendumi per a manu, m'hà attiratu à ellu in l'altu, trà u celu è a terra. Paura, mi saria contru à Ghjesù, appiccicatu à a so manu santa è, dandu rigalu à u mo gravi dulore, li dicia :

 

"Gesù, u mo amore, a mo   vita,

Qualchì tempu fà mi vulia fà una copia fedele di a mo Mamma celeste.

Tuttavia

- Ùn avemu micca amparatu assai da ella

- nè di e gràzie immense chì l'avete fattu à ogni mumentu.

 

Ùn ne hà dettu à nimu, tenendu tuttu per ellu stessu O u Vangelu ùn hà micca divulgatu nunda. Sapemu solu

- ch'ella hè a to mamma,

- chì t'hà datu nascita, Parola Eterna

Ma ùn sapemu nunda di e grazie è di i favori trà ella è tè.

 

Per d 'altra banda, in quantu à mè, vulete

-ch'aghju manifestatu e vostre parolle è

- chì ciò chì si passa trà tè è mè ùn hè micca un sicretu.

 

Scusate ma chì hè a somiglianza trà mè è a mo mamma ? "

È u mo dolce   Ghjesù,   pressu à u so core cù piena tenerezza, mi disse :

 

"A mo figliola, curagiu, ùn àbbia   paura

Riguardu à a mo Mamma  ,   sapemu solu ciò chì era necessariu di sapè:

-chì eru u so Figliolu chì hè vinutu, grazia à ella, per liberà e generazioni è

- ch'ella era a prima induve,

in a so ànima aghju avutu u mo primu campu di azzione divina. Tuttu u restu: favuri, distese di grazia ricivutu da voi, sò stati cunfinati in u santuariu di i secreti divini.

 

Per d 'altra banda sapemu, è questu hè a cosa più impurtante, più grande, più santa, chì   u Figliolu di Diu era u so Figliolu.

 

Questu era, à i so ochji, un immensu onore chì l'elevava sopra à tutte e criature.

Allora, essendu cuscenti di u "più" di a mo Mamma,

u "minus" ùn era micca necessariu. U listessu accadrà per a mo figliola

 

Sapemu

- chì a mo Voluntà hà avutu u so primu campu divinu in a to ànima, è

- tuttu ciò chì hè impurtante per a mo Voluntà per esse ricunnisciuta è cumu

 

Ci vole à fà tuttu

cusì chì a criatura torna à a so   origine,

l'aspittava in braccia cù impazienza

affinchì nunda   ci separa più.

 

S'ellu ùn era micca divulgatu, cumu si puderemu sperà per questu grande bè? Cumu pudemu preparà per una grazia cusì grande?

Sì a mo Mamma ùn avia micca vulsutu revelà chì eru a Parola Eterna è u so Figliolu, chì benefiziu averia purtatu a Redenzione ?

U bonu pocu cunnisciutu, malgradu esse grande,

ùn permette micca di trasmette u bè chì pussede.

 

A mo mamma ùn s'hè opposta, dunque a mo figliola deve accettà a mo vuluntà. Tutti l'altri sicreti,

i voli chì fate in u mo   Voluntà,

i beni chì   pigliate,

e cose intime trà tè è   mè,

ferma in u Santuariu di i Secreti Divini.

 

Ùn àbbia paura, u vostru Ghjesù hà da sapè cumu suddisfà in tuttu ».

 

 

A mo povera anima chì nuota in u mare infinitu di a   Voluntà Divina, u mo sempre amabile Ghjesù hà mostratu tutta a Creazione in azione:

- quale ordine,

- chì armunia,

- quante bellezze diverse.

Tuttu avia u sigillo di un amore increatu chì corre versu i criaturi. qui, descendant (les choses) au fond des cœurs, criaient dans leur langue muette :

"Amate, amate quelli chì amanu tantu".

 

Eru in un dolce incantu fighjendu a Creazione.

U so amori silenziu ferisce u mo poveru core ancu più chè una voce putente, finu à u puntu di fallu.

 

U mo dolce Ghjesù, tenendumi in braccia, mi disse :

"Figlia mia, tutta a creazione   grida:

"Gloria è adorazione per u nostru Creatore, amore per e criature".

 

Dunque   a Creazione hè una gloria, una adorazione silenziosa per Noi.  A vittura ùn avia micca scelta, nè à cresce nè à sminuisce ;

L'avemu pigliatu da Noi

- tenendula in Noi, vale à dì in a nostra Voluntà,

- esaltà, ancu sùbitu, u nostru putere, bellezza, magnificenza è gloria tantu chì noi stessi ci vantamu

u nostru putere, a nostra gloria, u nostru amore infinitu, fattu di bontà, armunia è   bellezza.

 

A creazione ùn ci porta nunda cum'è ella stessu.

Ancu s'ellu hè u pinnacle di u Nostru Essere Divinu, agisce cum'è un specchiu per l'omu

mustràlu cumu vede è ricunnosce u so   Creatore,

dendulu sublimi lezioni di ordine, armunia, santità è   Amu.

 

On pourrait presque dire que le Créateur lui-même, prenant l'air de Maître Divin, donne autant de leçons qu'il y a d'œuvres créées,

da e so mani creatrici, da u più grande à u più chjucu. Questu ùn era micca u casu   cù a creazione di l'omu.

U nostru amore per ellu era tale chì superò tuttu l'amore chì avemu messu in a Creazione.

Per questu l'avemu dotatu di ragiò, memoria è vuluntà,

- Metti a Nostra Volontà nantu à a tavula

picchì tu multiplici, multiplici lu centu volte,

-micca per Noi, chì ùn ne hà micca bisognu, ma per u so bè

 

per ch'ellu ùn resta

-mutu è sempre in u listessu statu cum'è altre cose creatu, ma cresce ancu di più

- in gloria, - in ricchezza, - in amore è - in simili à u so Creatore;

 

Per pudè avè tuttu l'aiutu pussibule è imaginable, avemu messu a nostra Voluntà à a so dispusizione

- per ch'ella possa rializà, cù u nostru putere,

u bonu, a crescita, a somiglianza cù u so Creatore chì ellu vulia.

 

U nostru amore, in a creazione di l'omu, hà ghjucatu un ghjocu risicatu à mette e nostre cose in u circondu strettu di a vulintà umana, cum'è nantu à a tavula:

a nostra bellezza, saviezza, santità, amore etc.  È

a nostra Voluntà chì avia da esse a guida è l'attrice di e so   azzioni

cusì

micca solu l'aiuta à cresce in a nostra   sumiglia

ma ancu li dà a forma di un pocu   Diu.

 

Videndu sti grandi beni rifiutati da a criatura, u nostru dulore era immensu. U nostru "ghjocu risicatu" à quellu tempu, hà fiascatu ma ancu s'ellu ùn hè micca successu.

Era sempre un ghjocu divinu chì puderia è deve rimbursà da u so fallimentu.

 

Tandu, dopu à tanti anni, u mo amore hà vulsutu ripetiri dinò stu « ghjocu risicatu » è era cù a mo Mamma Immaculata.

In Ella, u nostru "ghjocu" ùn hà micca fiascatu, Ellu riesce cumplettamente

Dunque l'avemu datu è l'avemu affidata cù tutte e cose megliu, cumpetizione: avemu da dà, è ella   riceve.

 

Avà vi tocca à sapè chì u Nostru amore vole à ghjucà stu "ghjocu risicatu" cun voi, cusì chì, cù a Mamma Celestial, ci farà   vince.

Averemu cusì a nostra vendetta per u fallimentu furnitu da u primu omu, Adam.

Allora a nostra Voluntà rifà i so guadagni, pò di novu disposti di i so bè è i distribuisce cù amore à i so criaturi.

Siccomu sò vincitore in u mo "ghjocu",

Puderaghju alzà u Sole di a Redenzione per salvà l'umanità persa, grazia à a   Beata   Vergine  .

 

Cusì, grazia à tè, faraghju riapparirà u Sole di a mo Voluntà per ch’ellu traccia u so percorsu in i criaturi.

 

Pour in sè stessu

-ti ringraziu assai,

- tantu cunniscenza di a mo Voluntà

ùn hè nunda, ma u mo "ghjocu risicatu" chì aghju ghjucatu in tè.

Allora sia vigilante chì ùn aghju micca à sente u più grande soffrenu in a storia di u mondu.

soffre u fallimentu di u mo secondu ghjocu.

 

Ùn mi farai micca questu !

U mo amore esce vittorioso è u mo Voluntà serà cumpiitu.

Dopu avè sparitu Ghjesù, ciò ch'ellu m'avia dettu appena m'hà fattu sognu ancu s'ellu era completamente abbandunatu à a so   Voluntà Suprema.

 

In quantu à ciò chì scrivu, solu Ghjesù cunnosci u turmentu di a mo ànima è a mo grande riluttanza à mette in carta isse cose ch’avaria vulsutu intarrà.

Vuliu luttà contru à a listessa ubbidenza.

Ma u FIAT di Ghjesù hà vintu è continuu à scrive ciò chì ùn vogliu micca. U mo dolce Ghjesù, vultendu, videndumi preoccupatu, mi disse :

"A mo figliola, perchè avete a paura? Ùn vogliu micca chì mi ghjucassi cun   voi?

Ùn averete nunda di fà, ma accende a piccula fiamma di a vostra vuluntà ricevutu da mè durante a vostra creazione. Questu significa chì u risicu di a mo pruprietà serà per mè.

Ùn vulete esse cum'è a mo mamma ?

 

Per questu, vene cun mè davanti à u tronu divinu.

Truverete a fiamma di a vulintà di a Regina di u Celu à i pedi di a Suprema Maestà. L'hà datu à u ghjocu divinu. Perchè, per ghjucà, avemu sempre à scumessa qualcosa chì ci appartene. Altrimenti u vincitore ùn averà nunda è u perdente ùn lascià nunda.

 

Sò surtitu vincitore di u ghjocu cù a mo mamma.

Hà persu a piccula fiamma di a so vulintà. Questa era una perdita felice. L'hà lasciatu cum'è un tributu permanente à i pedi di u so Creatore.

Hà furmatu a so vita in u grande focu divinu chì cresce nantu à u mare di i beni divini. Questu hà permessu di ottene u Redentore desideratu.

 

Avà tocca à voi à avvicinà a fiamma di   a to piccula vuluntà à quella di a mo Mamma inseparabile.

per mudificà ancu voi in u focu divinu   è

per cresce in i riflessi di u vostru   Creatore

pè ottene, da a Suprema Maestà, a FIAT desiderata.

 

Puderemu vede sti dui Little Flames,

- privatu di a so propria vita,

- à u pede di u tronu supremu per l'eternità:

-Prima a Redemption hè stata cuncessa e

- da l'altra parte u rializazione di a mo Voluntà, u solu scopu di a Creazione, a redenzione è a vendetta di u mo "ghjocu risicatu" in a creazione di l'omu ".

 

In pocu tempu mi ritruvu davanti à sta luce inaccessibile.

È a mo vulintà, in forma di fiamma, hè stata postu accantu à quella di a mo Mamma Celeste chì a seguitava in ciò ch’ella facia.

Ma cumu si sprime ciò chì pudete vede, capisce è fà?

E parolle chì mi mancanu fermanu quì. Allora u mo dolce   Ghjesù rispose  :

 

"A mo figliola, aghju vintu a fiamma di a to vulintà è avete vintu   a meia.

Senza perde u vostru ùn puderebbe mai vince u mio. Avà simu tramindui felici, vittoriosi.

Ma a grande diferenza di esse in a mo Voluntà si trova in u fattu chì

-chì ci vole una sola volta per un attu, una preghiera, un "ti amu"

- per ch'elli ripitenu per sempre

da u mumentu ch'elli anu pigliatu u so postu in a Vuluntà Suprema. Perchè quandu un attu hè fattu in a mo Voluntà,

- resta ininterrotta

- si ripete per sempre.

 

L'azzione di l'anima in a mo Voluntà hè sfarente da l'azzione divina. Siccomu l'attu face una volta, ùn hè micca bisognu di rinnuvà.

E i vostri tanti   "ti amu"   in u mo Voluntà, ripetendu sempre u listessu refrain  : "Ti amu, ti amu"  ?

 

Ci sarà parechje ferite per mè.

Mi prepararanu à dà a più grande grazia:

- chì a mo Voluntà sia cunnisciuta, amata è cumpiita.

 

Dunque, in a mo vulintà,

- preghiere, opere, amore sò u duminiu di l'ordine divinu.

 

Si pò dì chì   sò io chì prigu, agisce, ama  . Chì puderia nigà à mè stessu ?

 

Chì puderia micca esse cuntentu ? "

Eru vagando in a Santa   Volontà Divina.

Vuliu abbraccià tuttu è dà tuttu à u mo Diu,

-cum'è sse cose, offerte da ellu, appartenevanu à mè,

- dà in ritornu,

- per tuttu ciò chì hè creatu,

una parola d'amore, un ringraziu, una benedica, un   adore.

 

U mo sempre gentile Ghjesù, esce da mè, cù u so FIAT Onnipotente

-chiamatu tutta a Creazione,

- mettilu in grembo per fà un rigalu,

 

È cù una tenerezza piena d'amore, mi disse :

 

"A mo figliola, tuttu   vi appartene.

Tuttu ciò chì esce da a mo Voluntà, tuttu ciò chì cunserva è pussede, appartene di dirittu à quellu chì campa in ella.

 

U mo FIAT Onnipotente

- fate u celu più largu,

- i spruzzati di stelle,

- hà datu nascita à a luce,

- criatu u Sole è tuttu u restu.

Rimane in a Creazione cum'è una vita

Triunfante

dominanza   e

cunservatore.

 

Quellu chì guadagna a mo Voluntà vince tutta a Creazione cum'è Diu stessu, perchè in nome di a ghjustizia deve pussede tuttu ciò chì a mo Voluntà pussede.

Moltu più.

Perchè a Creazione hè stata creata in silenziu per quessa

ella chì a faria campà in u mo Voluntà, dì li a   parolla

facendu parlà tutte e cose create da mè è micca più mute.

 

In cunseguenza

sarete   a voce di u celu   è

a vostra parolla risucherà in l'atmosfera celeste   dicendu:

"Amu, adore è dà gloria à u mo Creatore".

 

Serete   a voce di ogni stella  ,   di u sole, di u ventu, di u tronu, di u mare, di l'arburi, di e muntagne, di tuttu,   ripetendu senza cessà :

"Amu, benedice, onore, adore è ringraziu quellu chì ci hà creatu  ".

 

Oh! Quantu sarà bella a voce

di u mo criaturu nascitu in a mo   vuluntà,

di a zitella di a mo   vulintà.

 

Tutta a Creazione mi fa parlà,

A creazione serà più bella chè s’è tù l’avissi dotata di parlà.

 

Ti amu tantu chì vogliu sente a to voce

- in u sole, amare, onore, adurà  ; Vogliu sente

- in e sfere celesti,

- in u murmuriu di u mare,

- in u turbulente di u pesciu,

in cantu, u cinguettu di   l'uccelli,

-in l'agnellu chì belu, in a culomba chì mughja, ti vogliu sente in ogni locu

 

Ùn saria cuntentu se, in tutte e cose creatu, di quale u mo Voluntà occupa u primu locu, ùn aghju micca intesu a voce di u mo zitellu chì,

- dottà a Creazione di a parolla

mi dà amore, gloria è adorazione per tutte e cose.

 

Allora, a mo figliola, attenti,   chì vi hà pienu pienu, vogliu u listessu in ritornu  .

A vostra missione hè immensa. Per a vita di a mo vulintà

-chì abbraccia tuttu è

- chì pussede tuttu

deve esse cumpletu in tè ", incessantemente.

 

(3) Dopu, guardendu in daretu, mi dicu à mè stessu :

"Cumu possu fà tuttu ciò chì u mo Ghjesù mi dumanda:

- esse in ogni cosa creatu,

- avè un attu per ogni cumpiimentu di a Vuluntà Suprema

- riechendu u so ecu, s'ellu sò solu un novu natu in a   Voluntà Divina ?

 

Aghju da cresce un pocu

-per pudè sparghje me megliu da ogni parte cum'è u mo amatu Ghjesù vole ». Allora, mentre mi facia sta dumanda, esce da mè   mi disse  : •

(4) «Ùn vi maravigliate di esse u nascitu di a mo Voluntà, sapendu chì a mo Mamma Immaculata stessu hè ancu.

 

Siccomu u nascitu hè in mezu

ciò chì hè u Criaturi   e

ciò chì a criatura pò esse è piglià da   Diu.

 

Essendu u novu natu di a mo vulintà,

Hè stata furmata à l'imaghjini di u so Criaturi è divintò a Regina di tutta a Creazione.

- Allora hà duminatu tuttu. Quellu di a Voluntà Divina risonò.

 

Puderanu ancu esse chjamati novi nati, in l'eterna Voluntà,

- in più di u Suvranu Celeste,

- i santi, l'anghjuli, i beati.

 

Per l'anima,

una volta fora di u so   corpu murtale,

rinasce in a mo Voluntà S'ellu ùn hè rinasce in ella   ,

micca solu ùn pò entre in a    Patria  Celestial

ma ùn pò ancu salvà

Perchè nimu entre in a Gloria eterna senza esse natu da a mo Voluntà.

 

Tuttavia, avete bisognu di sapè a diffarenza trà

- u nascitu di a Vuluntà Suprema in u tempu e

-quelli chì rinascenu à e porte di l'eternità.

 

Cume chì

- a mo Regina Mamma era u novu natu in u tempu di a Voluntà Divina cum'è tali, hà avutu u putere di lascià u so Creatore, quantunque immensu, falà à a terra, hà riduciutu in u so ventre.

L'hà vistutu in a so propria natura è l'hà offertu cum'è u Salvatore di e generazioni umane.

 

Essendu appena natu,

Formava distese di grazia, luce, santità,   scienza.

per pudè accoglie quellu chì avia   creatu.

 

Pudendu u putere di vita di a Vuluntà Suprema,

- Puderia fà tuttu, piglià tuttu è

- mancu Diu pudia nigà nunda à sta Criatura Celestial

postu chì ciò ch'ellu dumandò currisponde à i brami di a so Voluntà.

 

Per quessa ch'ella hè appena nata à tempu in u mo Voluntà

- hè furmatu da a residenza in l'esiliu di i mari di grazia è,

- Lascendu a terra, porta cun ellu tutta a gamma di bè chì a Voluntà Divina, vale à dì Diu, pussede.

Riturnà sta Voluntà da l'esiliu, stu Diu chì regna in u celu, hè una vera impresa.

Hè difficiule per voi di capisce chjaramente

 i vantaghji enormi  ,

e meraviglie di un nascitu in u tempu di a mo Voluntà ma,

- esse garantitu,

Pudete fà qualcosa,

assai di più perchè a mo Voluntà a faria in u locu di u to picculu esse.

Mentre, per quellu chì rinasce in a mo Voluntà dopu avè lasciatu a terra,

hè a Voluntà Divina chì li porta sti immense   distese

cusì chì l'anima rinasce in   ella.

U so Diu ùn hè micca cun ella, ma li permette di ghjunghje

 

Chì ghjè a diffarenza trà unu è l'altru

Cusì, fendu vi nascenu di a mo Voluntà, ùn vi pudia fà cun grazia superiore.

Se vulete cresce, fate cresce a mo unica Voluntà ".

 

 

Più tardi, pensendu, mi dicu à mè stessu :

"Cumu possu fà tuttu ciò chì u mo Ghjesù mi dumanda:

- esse in ogni cosa creatu,

- avè un attu per ogni cumpiimentu di a Vuluntà Suprema

- riechendu u so ecu, s'ellu sò solu un novu natu in a   Voluntà Divina ?

 

Aghju da cresce un pocu

-per pudè sparghje megliu in ogni locu

- cum'è u mo amatu Ghjesù voli ».

 

Allora, mentre mi facia sta dumanda, esce da mè   mi disse  :

 

"Ùn vi   maravigliate

- esse u nascitu di a mo Voluntà

- sapendu chì a mo propria Mamma Immaculata hè ancu perchè u nascitu hè in mezu

ciò chì hè u Criaturi   e

ciò chì a criatura pò esse è piglià da   Diu, essendu u novu natu di a mo   vuluntà,

-Hè statu furmatu in l'imaghjini di u so Criaturi

- per diventà a Regina di tutta a creazione è, per quessa,

- Duminava nantu à tuttu, dendu u so eccu à quellu di a Vulintà Divina.



 

(1) Scrivu per u solu scopu di cumpiendu l'unicu Voluntà di Diu. In questa materia aghju   pensatu à  mè stessu:

"U mo sempre gentile Ghjesù mi dice sempre chì devu diventà a copia di a mo Mamma celeste, chì significa

- tutti abbracciati,

- cura di tutti per ottene u FIAT assai desideratu

cum'è a Regina Sovrana hà ottenutu u Redentore tantu aspittatu Ma cumu possu fà   ?

 

Ella era

- santu,

cuncepitu senza u difettu originale. Mentre ch'elli   

 unu di i criaturi più chjuchi è poveri,

piena di miseria e   debulezza,

- cuncipitu, cum'è tutti i figlioli d'Adam, in u peccatu originale.

 

Cumu puderaghju seguità i voli di a Sovereign Lady in a Divina  Volontà - per accede à u  FIAT tantu aspittatu  

- chì u mo dolce Ghjesù voli regnu nantu à a terra ?

 

Mentre pensava à questu, u mo adorabile Ghjesù, esce da mè è mi abbracciava assai forte, mi disse:

 

(2) "   A mo figliola,

a mo Mamma hè stata cuncipita senza a culpa originale per pudè cuncepisce u Redentore assai desideratu.

Perchè era ghjustu, ghjustu chì,

ciò chì a vita mi daria, per esse liberu da u germe di a culpabilità, tuttu

essendu u più nobile, u più santu di e   creature,

ma di nubiltà divina è santità paragunabili à quella di   u so Creatore,

- pussede ogni grazia è capacità,

- Permettenu di dà nascita à u Santu di i Santi, a Parola Eterna.

 

Hè ciò chì i criaturi sò qualchì volta dumandati à fà : secondu u valore di l'uggetti da priservà.

 

S'elli sò preziosi o di grande valore, i vasi spumanti sò usati currispondenti à e cose preziose chì anu da cuntene. Mentre chì, se l'uggetti sò ordinariu è senza valore,

- avemu aduprà vasi di argilla,

- senza preoccupà di tene li sottu à serratura cum'è no fariamu cù quelli di u grand prix.

Per d 'altra banda, seranu esposti.

 

Secondu

- u raffinamentu di u vasu è a manera di mantene

- si pò deduce chì u cuntenutu hè di alta qualità è valore.

 

Ma aghju avutu à riceve u so sangue per esse cuncipitu in u so ventre, cusì,

Era ghjustu chì a so ànima è u so corpu eranu chjaru è arricchiti.

di tutte e grazie, privilegi è prerogative pussibuli è imaginabili

Diu dà è a criatura   riceve.

 

Allora si   a mo caru Mamma   avia tuttu questu in ella,

avè a missione di purtà u   Redentore tantu aspittatu nantu à a terra,

Di listessa manera

dopu avè sceltu per a   FIAT desiderata,

- vulsutu da u celu cum'è da a terra,

- aspittatu cù tanta impazienza da   a Divinità stessa,

- sperava quasi più da Diu chè da   l'omi,

 

Aviu avutu à dà tutta a grazia

permette di deposità, in un'anima è un corpu senza   corruzzione,

- micca solu a cunniscenza inherente à a mo Voluntà

- ma ancu a so propria Vita chì Ella (Will) avia da furmà è sviluppà

in tè.

 

Allora, usendu u so putere,

s'ellu ùn pudia liberà da a culpabilità originale,

- L'attenuò è si firmò sempre nantu à u focu per ch'ellu ùn pruducia micca effetti currutti, questu significa chì u vostru peccatu uriginale, sfracciatu da a mo Voluntà, ùn hà più vita.

Questu era ghjustu, oppostu

- di a nubiltà,

- dignità e

- Di santità

di a Vuluntà Suprema.

 

Sì l'effetti maligni risiedevanu in tè, a mo Voluntà seria circundata da ombre, nebbie. Questu averia impeditu di fà cusì

-di sparghje i so raghji di a Verità cum'è u Sole in mezzu dopu meziornu, ancu menu,

-per fà vi u centru di u sviluppu di a so vita divina, perchè   hè cusì chjaru è. Ùn si pò micca adattà à vive cù u minimu difettu. "•

 

(3) Intesu questu, tremantu, dissi : "Ghjesù, chì mi dici ? Hè pussibule ? Eppuru mi sentu cusì miserabile è chjucu è aghju bisognu di tè, di u to aiutu, di a to prisenza per pudè cuntinuà à campà. Era deplorable chì mi ritruvu quandu sò privatu di   tè ".

Allora   Ghjesù,   interrompendu e mo parolle,   aghjunse :   •

 

"Figlia,   ùn vi maravigliate.

Hè a Santità di a mo Voluntà chì l'esige

Cum'è a cosa più grande in u celu è in a terra,

se à u tempu di a Redenzione sò vinutu   per salvà l'omu,

avà hè a mo Voluntà in criaturi chì vene à salvà. Vale à dì : fà cunnosce   :

- u scopu - di a Creazione, - di a Redenzione,

merchenzie chì   distribuisce,

- a vita ch'ellu vole stabilisce in elli,

- i diritti chì currispondenu à ellu.

 

Dunque

salvà   una Voluntà Divina   in mezu à i criaturi hè u più grande, è

a mo vulintà ricunnisciuta è regnante,

serà sopra à i benefici di a Creazione è a Redenzione.

Serà a corona di gloria di e mo opere è u trionfu di i nostri.

 

Se a mo Volontà ùn era micca ricunnisciuta, amata è cumprita,

- Nè a Creazione nè a Redenzione ùn averanu rializatu u so scopu

- è u benefiziu seria   incomplete.

 

Creazione è Redenzione esce da u mo Fiat Onnipotente

- Chì a Nostra Gloria sia cumpleta è

- per chì a criatura possa riceve tutti l'effetti è i beni cuntenuti in questu,

tuttu deve vultà à a nostra Voluntà. •

 

U mo poveru spiritu natava in l'immensità di a vuluntà eterna. Ma cumu dì ?

Cumu capisce?

Ciò chì m'hà colpitu più hè u fattu chì

- FIAT avia da andà al di là ancu u benefiziu di u riscattu

- più l'insupportabile riluttanza à sprime ciò chì sopra, per paura chì l'ubbidienza mi custrighi à scrive !

 

Quantu mi avissi vulutu ch’ellu si zittissi. Ma ùn discutemu micca cù FIAT.

Perchè, in ogni situazione,   EL deve esce vittorioso  .

Riturnendu, u mo dolce è sempre benevolente   Ghjesù m’hà dettu  : •

 

"A mo figliola, hè di primura chì vi dichjarate   questu,

micca per   tè,

- ma per a dignità è a santità duvuta à a mo Voluntà

 

Credu chì tuttu u travagliu fattu in a vostra ànima per quarant'anni è tantu di più aghju fattu solu per voi, perchè ti amu ?

 

Ah! Innò!

Era   sopratuttu per a dignità liata à a mo Vuluntà,

Aghju assicuratu chì, regnendu in tè, ella truvera

- u mo travagliu,

- e mio incessante preghiera l'invitanu à vene,

- u tronu di e mo opere, di e mo pene nantu à quale pudè duminà è   fà a so casa, - a luce di a so cunniscenza   è

Cusì trova in voi onori è a so gloria divina.

 

Hè per quessa chì e spiegazioni riguardanti a Vuluntà Suprema

- era essenziale,

- per u rispettu chì li deve.

 

Duvete ancu sapè

-A mo Voluntà hè più grande è più infinita chè a Redenzione.

Ciò chì hè più grande porta sempre più benefici è benefici. A mo vulintà hè eterna, in u tempu è in l'eternità, senza principiu o fine, mentri a Redenzione,

- ancu s'ellu era eternu in u Spìritu Divinu,

- hà avutu un principiu in u tempu essendu u pruduttu di a Voluntà Eterna Questu significa chì,

- ùn era micca a Redenzione chì hà datu a vita à a Voluntà Divina. Ma, à u cuntrariu,

- u mo Voluntà chì l'hà cuncipitu.

Quellu chì hà u putere di procreà,

- per natura o necessità,

- deve esse più fruttu di quelli chì ricevenu a vita. È ùn hè micca tuttu.

 

criazioni,

A Divinità tirava l'ombra da sè stessu

- di a so luce, di a so Cunniscenza, di a so putenza,

- toccu tutta a Creazione cù u so Essere

 

Questu hà fattu

Bellezza, armunia, Ordine, Amore, bontà di   Diu,

- chì truvamu in tutta a Creazione,

-Eiu socu

- somiglianze divine,

- l'ombra di a Suprema Maestà.

 

Mentre a mo vulintà,

- è micca a nostra sumiglia

- micca a nostra ombra,

si manifesta in u campu di a Creazione,

- cum'è una vita in tutte e cose,

 

Ella diventa

- A vita,

- a basa,

sustegnu,

- rivitalizazione è cunservazione

di tuttu ciò chì hè surtitu da e nostre mani creatrici.

 

Dunque hè à a Vuluntà Suprema chì duvemu tutta a mo propria Redenzione in ginochju davanti à Ella.

- l'implora

- ogni attu, - ogni battitu di core,

- ogni soffrenza, sin'à u mo suspiru,

- vene à a vita per

rende ancu i criaturi aiutanti di   flussu

salvà a so   vita.

 

Si pudia dì cusì

a mo Redenzione hè cum'è un arbre di quale a Voluntà Divina hè a radica  .

 

Finu à quandu hà pruduttu

u troncu, - i rami, - i   feuilles,

i fiori di tutti i beni di a   Chjesa,

Deve esse

per pruduce u fruttu di a vita tenutu da a radica di st'arburu.

 

Avemu datu nascita à a Creazione cù u solu scopu di

per fà cunnosce è amare a nostra Volontà più chè a vita stessa.

Cusì a vita s'hè stallata in ogni locu per ch'ella puderia esse cumpiita. Tuttu u restu,

- è a redenzione hè unu di elli,

- hè statu datu cum'è un sustegnu per facilità u nostru scopu.

 

Se a nostra intenzione primaria falla, cumu pudemu

- per ottene u cumpletu di a nostra gloria è, à u listessu tempu,

-per offre à a criatura u stabilimentu di a nostra pruprietà ?

 

In più

criazioni,

redenzione,   e

FIAT "Sia fatta a to vuluntà" in u celu cum'è nantu à a   terra simbulizeghja a Sacra - Santissima   Trinità.

 

E persone divinu sò inseparabili, sò ancu inseparabili.

Cù unu chì aiuta à l'altru, u triunfu è a gloria tornanu à tutti i trè.

A nostra Voluntà hà sempre avutu u primu postu in tutte e nostre azzioni. Creazione è Redemption

- eranu in ritirata

- o ancu persu

in l'immensità è l'infinitu di a Vuluntà Suprema;

 

Avvolge tuttu.

Mantene tuttu ciò chì avemu fattu nantu à u so tronu induve regna è domina.

 

Allora ella hè tutta.

Chì serà a vostra maraviglia

quand'ellu purterà più benefizii chè altri travagli   e

l'omu riceverà sta vita, ch'ellu hà digià in ellu senza esse cuscente.

 

Si lamenta, sospira, hè cumpressa, affucata, debilitata. Ella vole guidà a so vita mentre hè impedita di fà cusì.

 

Dunque, fate attenzione.

Perchè,   apprendendu a mo Voluntà, l'omu serà scuzzulatu.

Sara

- cum'è cimentu per i termiti

- chì hà inflittu u peccatu uriginale à l'arbre di e generazioni umane. Cum'è què

a radica hè stata   rinfurzata,

a criatura hà da pudè campà ind'edda sta vita ch'ella ricusò cun tanta ingratitudine.  "



 

(1) Dopu avè ricevutu a cummunione, aghju cuminciatu à chjamà tutti : a mo Regina Mamma, i santi, u primu omu   Adamu,

- persecuzione di tutte e generazioni finu à l'ultimu omu chì venerà in terra,

- è tuttu ciò chì hè statu creatu,

perchè tutti ci prostratemu attornu à Ghjesù, aduràlu, benedicendulu, amandulu per ch'ellu ùn mancassi nunda

- di tuttu ciò chì hà creatu,

- micca un core chì batte,

- nè i raghji di u sole,

- nè l'immensità di u celu stellatu,

- nè u sonu di u mare,

-a piccula fiore chì spira ancu u so prufume, vulendu ch’è no simu tutti inseme

attornu à l'Ostia di Ghjesù, per dà li l'onore chì li deveru.

 

A so Voluntà m'hà ricurdatu chì tuttu era meiu, cusì vulia dà tuttu à Ghjesù.

Fendu cusì, Ghjesù paria cuntentu di esse circundatu in questu modu.

-di tutte e generazioni e

- di tuttu ciò chì avia creatu è,

mentre mi abbracciava, mi disse :

 

(2) "A mo figliola, chì sò cuntenti di vede tutte e mo opere attornu a Me. Iddi mi mandanu daretu à l 'alegria è a felicità ch'e aghju datu da a creazione di elli è MOl, in turnu, I ricumpensa cù una nova felicità.

 

Questu hè u gran bonu chì porta a mo Voluntà,

cuncintra tutti i so beni in quellu chì campa in ella, ùn manca nunda di bonu in ellu.

Attaccà l'anima à tuttu ciò chì li appartene.

 

Cusì, s'è a criatura ùn fussi scappata di a mo Voluntà, averia trovu in tutti è tutti : beni, luce, forza, scienza, amore, bellezza.

-Avianu da appartene à tutti, micca voi, mancu mè, l'ordine naturale è spirituale   . -Ognunu pudia piglià ciò ch'ellu   vulia.

 

A vita umana in a mo vuluntà

duvia esse u simbulu di u Sole, per chì ognunu pudassi piglià tutta a luce ch’ellu vole senza chì nimu ùn li manca.

Ma postu ch'ella (creatura) si alluntanò da a mo Voluntà: i beni, a luce, a forza, l'amore, a bellezza eranu spartuti, cum'è s'ellu si divisu à a mità trà e criature.

Allora era a fine di l'ordine, l'armunia, l'amore per Diu è per l'altri.

 

Oh!

Se u sole puderia esse divisu in una multitùdine di raghji,

- distaccu da u centru di a luce,

sti stessi raghji diventeranu eventualmente bughjura. Allora chì ne di a   terra ?

Ah! Nimu avissi a so luce per ellu è tuttu per ellu.

 

Cusì era cù a mo Voluntà. L'omu li scappò.

Hà persu tutti i beni, luce, forza, bellezza   etc.

In u risultatu, era furzatu à campà in a miseria.

 

Di novu, attentu.

Vive continuamente in a mo Voluntà

- pussede tuttu

- per pudè truvà tuttu in tè. "

 

3) Dopu à ste parolle, aghju dettu à mè stessu :

"Se a vita vera, in a Voluntà Divina, ci dà tanti beni, perchè a mo Mamma Celestiale,

- diventendu unu cù a Voluntà di Diu,

-Ùn pudia ottene cù u Redentore assai desideratu, FIAT "a vostra Volontà in u celu cum'è in terra"

Allora ella

- rinvià l'omu à stu Fiat Supremu da quale hè vinutu,

-di turnà li tutti i beni è u scopu di a so creazione? Sempre più

- chì essendu cum'è a listessa Voluntà di Diu,

-Ùn avia un alimentu straneru à Diu, pussede u listessu. putenza divina.

Grazie à questu, puderia ottene tuttu ".

 

Moventendu di novu in mè è suspirendu, u mo dolce   Ghjesù aghjunse  : •

 

(4) "A mo figliola,

- in tuttu ciò chì a mo Mamma hà fattu è chì aghju fattu,

- a mo intenzione primaria era chì u mo FIAT puderia guvernà a terra.

 

Ùn saria micca per

- nè veru nè veru amore,

- nè di grande generosità,

- per ùn parlà micca di agisce cum'è u Diu chì sò,

 

se venendu in u mondu,

Vuliu dà à i criaturi

- a cosa più chjuca, vale à dì i mezi per salvà a so ànima. È

- micca a cosa più grande:

a mo Voluntà chì hà in ella,

- micca solu i rimedii ma

- tutti i beni esistenti in u celu è ancu in terra e

 

- ancu a salvezza è a santità,

- ma a stessa santità chì l'eleva à quella di u so creatore.

 

Oh! Sè vo pudia penetrà in ogni preghiera, attu, parolla è dulore di a mo Mamma indivisibule, truverete u Fiat chì suspira è riceve.

 

Inoltre, penetrendu ogni goccia di sangue, ogni battitu di u mo core, ogni suspiru, passu, travagliu, dulore è lacrime

vi vede FIAT in primu locu,

- chì aghju aspittatu

- dumandendulu per i criaturi.

 

Ancu s'ellu l'intenzione primariu era u Fiat, a mo bontà avia da vene à a fine secundaria.

Hè quasi cum'è un maestru chì,

- cunnosce e scienze più avanzate,

- puderia dà corsi nobili è sublimi degni di ellu,

 

Ma i sculari sò analfabeti è po

- Il faut qu'il s'abaisse en leur enseignant : l'abc pour atteindre, peu à peu,   son objectif primordial - donner les leçons de la science qu'il   possède .

per furmà parechji maestri degni di un tali maestru.

Sì stu maestru,

- ùn vulendu piglià corsi à un livellu più bassu, insistia à sparghje a so grande saviezza,

l'allievi essendu analfabeti, ùn l'avìanu micca capitu   è,

- persu in stu mare di scenza, l'avaria disappuntu.

 

Le pauvre maître,

ùn vulianu mette à u livellu di i so   studienti

ùn pudia dunque palesà nè u picculu nè u grande bonu di a so   scienza.

 

Avà, a mo figliola,

-Quandu sò ghjuntu in terra, i criaturi ùn sapianu micca di e cose di u   celu S'ellu avia parlatu di FIAT è di a vita vera in   ellu,

- ùn avarianu pussutu    capisce 

- per ùn cunnosce a strada chì porta à mè.

Eranu, per a maiò parte, zoppi, cechi, infirmi.

 

Aghju avutu

- scende sottu à l'aspettu di a mo Umanità chì coprì sta FIAT,

- fraternizà cun elli,

-avvicinà à tutti per insignà i primi rudimenti : l'ABC di a Suprema FIAT.

Tuttu ciò chì trasmette, facciu è soffre, cum'è scopu:

per appruntà a via, u Regnu, u duminiu di a mo Voluntà.

 

Questu hè cumunu, in a realizazione di i nostri travaglii,

- principià cù e cose petite,

-cum'è un attu preparatoriu per e cose impurtanti.

 

Ùn l'aghju micca disegnatu cun voi ?

Prima, sicuru, ùn aghju micca parlatu cun voi

- u principiu di FIAT Divina

- nè di l'altura, di a santità ch'e vulia ch'è tù ghjunghjessi in a mo Voluntà,

- nè cuntendu vi di l'alta missione à quale vi aghju chjamatu,

 

Ma t'aghju tenutu cum'è una zitella chì mi piaceva à amparà

- ubbidienza

- amore per u soffrenu,

- distaccamentu da tutti,

- a morte di u vostru ego.

È avete accunsentutu,

Aspittava u locu

chì a mo FIAT puderia avè occupatu in   voi

è ancu i sublimi insegnamenti chì appartenenu à a mo   Voluntà.

 

Era listessa in a Redenzione,

-u scopu era chì u fiat regna di novu in a criatura

-cum'è in u mumentu hè ghjuntu fora di e nostre mani creativi.

 

Ùn avemu micca fretta di fà u nostru travagliu

Perchè avemu a nostra dispusizione micca solu i seculi ma tutta l'eternità.

Andemu pianu pianu mentre emergemu vittoriosi. Prima avemu preparatu è dopu avemu agitu.

 

U fattu ch'e aghju ascendutu à u celu ùn hà pigliatu nunda di u mo anticu putere nantu à a terra.

Hè sempre invariatu, in u celu è in a terra. Ùn aghju micca chjamatu è sceltu a mo Mamma da a mo Patria Celestiale ?

 

Aghju fattu u listessu per voi

- chjamà è ti sceglie cù uguali putere,

- chì nimu pò resiste, per u mo FIAT.

Andaraghju ancu più luntanu dicendu chì per avè (FIAT) l'avete

- più risorse,

- assai più impurtante

di quelli chì a mo amata Mamma avia a manu. Dunque, site più felice.

Per ella

- ùn avia micca u sustegnu di a so mamma

- nè di e so azzioni per u Redentore desideratu

- avia solu a continuazione di l'opere di i prufeti, patriarchi, serva di l'Anticu Testamentu è i grandi bè da a venuta di u futuru Redentore.

 

Mentre tù, avete

-a Mamma è e so opere chì vi aiutanu,

- aiutanti, dolori, preghiere,

a stessa   vita imprevista ma realizata di u vostru Redentore.

 

Ùn ci hè micca bè, nè preghiera fattu o da fà in a Chjesa, chì ùn hè micca cun voi per aiutà à ottene u FIAT longu aspittatu.

 

- U scopu primariu hè u cumpletu di a mo Voluntà,

- chì aghju fattu,

-cum'è a Regina di u Celu è tutti i boni, hè dunque cun voi per ottene u so scopu.

 

Dunque, siate vigilanti,

a mo mamma è eiu saremu sempre à   fiancu à voi,

- ùn sarete micca solu aspittendu u triunfu desideratu di a nostra Voluntà. "•

 

 

(1) U mo poviru spiritu era persu in a   Voluntà Divina.

Una luce infinita hà invaditu u picculu circulu di a mo intelligenza. Ancu s'ellu paria cuncentratu in a mo mente.

- s'hè stesu, inchinendu tutta l'atmosfera è,   penetrendu in u   celu, - cum'è s'ellu era riunitu in a   Divinità.

Ma cumu sprimà i mo sentimenti è a capiscitura in questa luce? Entra in questa luce, si senti

a pienezza di a felicità, nunda ùn pudia   nuvola,

gioia, bellezza,   forza,

a penetrazione di i secreti divini è a cunniscenza di l'   arcane più altu.

 

Allora, mentre natava in questa luce, u mo sempre bonu   Ghjesù mi disse  :

 

(2) "A mo figliola, sta lumera, questu sughjornu cusì diliziosu ch'ella ùn   cunnosci micca

- nè declinu,

- micca di notte

hè a mo vuluntà.

In ella tuttu hè cumpletu: a felicità, a forza, a bellezza, a cunniscenza di l'Essere Supremu, ecc ...

Sta luce infinita chì hè a nostra Voluntà.

 

Sorge da u pettu di a Divinità

cum'è un patrimoniu di l'omu, u megliu chì pò esse datu à ellu.

Hè surtita da u nostru ventre,

purtendu cun ella una parte di i nostri beni per chì a criatura l'eredite, furmendu tuttu bellu è santu è à l'imaghjini di quellu chì l'hà creatu.

 

Allora vede ciò chì significa fà è campà in a mo Voluntà.

 

Possiede tutti i beni esistenti in u celu cum'è in terra,

 

Vogliu chì li cunnosci altrimenti cum'è pudete

li amassi,

pussede elli   è

aduprate in tutte e circustanze senza   sapè?

 

Ùn sapendu chì avete   una fortezza divina   à a vostra dispusizione, nunda ùn vi abbatterà. Sì ùn sapete cumu pussede   a bellezza divina  ,

ùn avete micca coraggio di sentu còmode cù MOl è sentu sfarente da MOl   e

ùn avete micca l'audacia di furzà à accettà chì FIAT regnerà in terra.

Se ùn sapete micca chì tuttu ciò chì aghju creatu hè u vostru,

ùn m'amerai micca in tuttu   è

Ùn aghju micca ricevutu a pienezza di   l'amore veru. Hè u listessu per tuttu u   restu.

Finu à sapè

- di tutti i beni di a mo vulintà,

-chì tuttu li appartene è

- pussede   tuttu

saria cum'è un poviru omu chì riceve un milione senza dì li chì sta somma di soldi hè in u so slum.

 

U poveru, senza sapè di pussede stu bè, cuntinueghja a so vita miserable, malnutritu, vistutu di stracci è beie l’amarezza di i so poveri à picculi sorsi.

 

D'altronde, s'ellu sà, prufittà di a so chance trasfurmendu u so slum in palazzu,

alimentandu in abbundanza, vestendu decentu è beie i dolci sips di a so ricchezza.

In fatti, finu à chì ùn cunnosci micca i vostri pussidimentu, hè cum'è s'ellu ùn avete micca.

 

Hè per quessa, assai spessu, aghju aumentatu a vostra capacità

- purtendu altri cunniscenze di a mo Voluntà,

- par sparte cun voi tuttu ciò chì appartene à ellu

affinchì tù possi pussede micca solu a mo Voluntà, ma tuttu ciò chì hè a so pruprietà.

 

Inoltre, per vene à regnà in l'ànima, a mo Voluntà Suprema ti vole truvà.

a so pruprietà, i so   duminii.

L'ànima deve approprità cusì chì,

- venendu in ella,

-Truvà i so duminii induve si pò allargà u so regime, u so cumandamentu.

 

Perchè s'ellu ùn trova nè celu nè terra in a so ànima, chì regnerà ?

 

Per questu a mo Voluntà deve esse riunita in tè, è duvete

Amu,

Cunnoscila   ,

Possede lu   ,

affinchì in tè pò truvà u so regnu, duminallu è sustene. "•

Ripensendu à ciò chì Ghjesù hà dettu, videndu a mo piccula più chè mai, aghju dettu à mè stessu: "Cumu possu cuncentrazione in mè tuttu ciò chì   a Voluntà Divina pussede?

Mi sentu cum'è più mi dici, u più chjucu mi sentu incapace, allora cumu hè pussibule? Ma   Ghjesù  , vultendu, aghjunse: •

 

"A mo figliola, duvete   sapè

- a mo Mamma Celestiale hà sappiutu cuncepì mè, a Parola Eterna in u so senu immaculatu,

-perchè avete fattu a Volontà di Diu cum'è Diu stessu hà fattu.

 

In quantu à tutte l'altri prerogative cum'è

virginità,

u disignu senza a   macchia originale,

santità

distese di   grazia,

ùn eranu micca abbastanza mezi per generà un Diu. Tutte queste prerogative ùn li dete micca

- nè l'immensità,

- nè clarividenza per pudè cuncepisce un Diu immensu chì vede tuttu,

- ancu menu, a fertilità chì li permette di cuncepisce.

 

En effet, il n'aurait pas disposé de la semence de la fécondité divine.

 

Mentre,   pussede a Vuluntà Suprema cum'è a so vita. Fate a vulintà di Diu cum'è Diu stessu hà fattu,

- Hà ricevutu u germe è,

- cun ellu, immensità, clarividenza

Questu m'hà permessu di esse cuncipitu da voi in una manera chì hè coherente cù a vostra natura, perchè ùn mancava micca

- nè immensità

- nè di tuttu simile à u mo Essere.

 

Allora, figliola mia,

- tuttu ciò chì appartene à a mo Voluntà serà ancu di listessa natura per voi

- sè vo fate a Voluntà Divina cum'è Diu stessu.

 

A Volontà di Diu in voi è quellu chì regna in Diu sò una sola.

Allora, ùn hè micca maravigliu chì tuttu ciò chì hè di Diu,

- sustinutu, cunservatu è duminatu da sta Voluntà

o   voi ancu?

 

Hè dunque essenziale per sapè ciò chì appartene à ellu. Perchè

- quandu sapete è amate i beni chì pussede,

- acquistà u dirittu di pussessu.

 

Fendu a Volontà di Diu cum'è Diu stessu  , era

- u puntu più altu,

- u più impurtante,

- u più necessariu per a mo Mamma

per ottene u Redentore desideratu.

 

Tutte e altre prerogative

- se a parte superficiale,

- a decenza, a dignità chì li era duvuta.

 

Hè pronta per voi.

Per acquistà a FIAT assai desiderata  ,

duvete vene à fà a vulintà di Diu cum'è ellu stessu  ».

 

(1) Essendu in u mo statu di solitu, immersa cumplettamente in u mo   bonu Ghjesù, a mo mente era persa in nuzioni divine,

ancu s'ellu era u silenziu da a mo parte cum'è da a parte di Ghjesù.Ùn possu dì ciò chì era a mo intelligenza.

Ma Ghjesù, ripetendu e so parolle, aghjunse: •

 

"   A mo figliola,

tuttu ciò chì aghju fattu in l'anima supera, o quantu, ciò chì aghju fattu in a creazione.

Vede

- à a manifestazione di tutte e cunniscenze di e mo perfezioni,

à ogni verità chì appartene à a Divinità, hè un novu celu chì stende  in l'  anima.

 

L'anima nasce in verità cunnisciute per s'assumiglia à u so Creatore. Formu novi Soli in u spaziu di sti celi.

 

Per ogni grazia versata è per ogni rinnuvamentu di l'unione cun mè stessu,

-I mari immensi si stendenu in l'anima chì l'amore è a reciprocità formanu un dolce sussurru, è

l'onda impetuosa s'eleva à u celu è si versa à u pede di u tronu divinu.

 

L'anima pratica e so virtù   è   u corpu cuntribuisce à questu eserciziu  , cusì u corpu puderia esse chjamatu a piccula terra di l'anima induve

-Aghju lasciatu fiorisce i più belli prati è

- Mi piace sempre à creà novi fiori, arburi è frutti novi. •

 

Sò un attu unicu  , fattu una volta per l'eternità. Questu era ancu u modu chì a Creazione avia da esse, U mo attu ùn cessà mai di mantene sempre novu, onestu è   frescu.

Allora a mo creazione in l'ànima

- ripetizioni,

- ùn si ferma mai,

-formà e cose più belle, sorprendenti è novi, salvu chì qualchissia chjude a porta chì impedisce u mo attu criativu.

 

À quellu puntu, aghju una altra suluzione:

-Sò d'accordu,

I multiplicà u mo attu ripetutu in l'anime chì anu lasciatu   e porte aperte, mi piace è cuntinuendu u mo uffiziu cum'è   Creatore.

 

Sapete induve u mo attu ùn hè mai interrotta ? In l'anima chì campa in a mo Voluntà  ,

 

ah! Iè, solu in ella possu fà ciò chì vogliu liberamente.

Perchè a mo Voluntà, chì cuntene l'anima, a prepara per riceve u mo FIAT da

Creazione

 

Dunque, a mo Voluntà in l'ànima è a meia

- tene e mani,

-bagià fendu miraculi immensi

Dunque siate sempre vigilanti è chì u vostru volu sia sempre in a mo Voluntà. "•

 

Più tardi   venia in mente a Resurrezzione di u nostru   Signore

Riturnendu,   Ghjesù   aghjunse: •

 

"A mo figliola  , a mo risurrezzione 

- compie,

- sigillo,

- m'hà datu tutti l'onori

-chjamatu à a vita tutti i travaglii ch'e aghju fattu durante a mo vita in terra e

-formò a sumente di a risurrezzione di l'ànima è ancu di i corpi in u ghjudiziu universale.

 

Perchè senza a mo risurrezzione,

a mo Redenzione saria stata incompleta è e mo più belle opere intarrate.

 

Cum'è què

s'è l'anima ùn s'alza cumplitamenti in a mo Voluntà, e so opere restanu incomplete, è,

 

s'è u friddu si insinua in e cose divine, serà

- devastata da passioni,

- strappatu da i vici chì appruntaranu u sepulcru induv’ellu intarrallu postu chì, senza a vita di a mo Voluntà,

- Ùn ci sarà più

- quellu chì rinvivisce u focu divinu,

- chì uccide tutte e passioni in un colpu è resuscita tutte e virtù.

 

A mo vuluntà hè più chè un sole.

Eclipse, fecundate tuttu

Trasforma tuttu in luce è forma a risurrezzione cumpleta di l'anima in Diu ». • •

 

Aghju pensatu:

"U mo dolce Ghjesù dice cose grandi admirabili, assai alte, maravigliose nantu à a Volontà di Diu.

Tuttavia, ùn mi pare micca chì i criaturi anu.

u cuncettu chì   si merita

nè ch'elli sò impressiunati da e meraviglie chì cuntene, veramente,

pari di mettelu à u listessu livellu di e virtù

forse più attaccati à   elli

-chì à a Santissima Volontà di Diu ».

 

Allora u mo sempre bonu   Ghjesù  , muventendu in mè, mi disse   :  •

 

"A mo figliola,   vulete sapè   perchè ?

 

Hè u fattu d'avè un palatu bruttu,

essendu abituatu à l'alimentu ordinariu di stu mondu bassu, cum'è   virtù,

è micca à u celeste è divinu cum'è a mo   Voluntà. Solu e persone per   quale,

- stessi,

- a terra,

- e cose

ùn anu micca valore o sò tutti allinati cù Diu, ponu gode di l'alimentu celeste.

 

E virtù praticate nantu à a terra sò raramente libere

- scopi umani,

-autostima,

- di a so gloria,

- u piacè di mustrà sè stessu è piace à l'altri.

 

Tutti issi fini ponu esse paragunati à i gusti di u palatu ordinariu di l'ànima.

Spessu agisce più per questi gusti chè per ciò chì a virtù rapprisenta.

 

Hè per quessa chì e virtù anu più crescita,

- l'omu avarà sempre qualcosa da guadagnà.

Per d 'altra banda, a vulintà umana hè a prima cosa   chì a mo Voluntà terrazza

- tollerà nisuna fine umana.

Hè celeste è vole dà à l'anima ciò chì hè divinu è appartene à u celu.

 

Allora l'ego hè in digiunu è more è,

sentu mori

pirdennu a speranza di truvà   manciari, decide di nutriscia cù a mo Voluntà   e

- tastà, purificà u palatu,

- Odore u veru gustu di l'alimentu di a mo Voluntà

tantu ch'ellu ùn cambia, mancu à u costu di a so vita.

 

A mo vulintà

- ùn s'accorda micca cù e cose vili è chjuchi,

cum'è e virtù praticate nantu à a terra,

- ma voli aduprà tuttu è tutti, cum'è un sustegnu di i so pedi, per cambià l'internu di l'ànima è e virtù assai in   a Voluntà Divina.

 

In una parolla,

-Vulle u so celu in u fondu di a so ànima

-chì, senza ella, saria bluccatu, incapaci à fà a so vita divina.

 

A grande diferenza

- trà e virtù è a mo Voluntà  ,

-  trà a santità di i dui,   si trova dunque in u fattu chì

- e virtù ponu esse criaturi è formanu, à u più, a santità umana.

- ma a mo Voluntà hè di Diu è a so santità hè sanu divina. Chì differenza !

 

Sfurtunatamente

i criaturi cù l'abitudine di guardà in basso si sentenu più attratti

- da i picculi luci di virtù

-chì da u grande Sole di a mo Vulintà. "•

 

Cum'è aghju trovu fora di u mo   corpu,

- u sole hà cuminciatu à brillà,

- tutte e cose anu cambiatu a so apparenza,

l'arburi sò brillanti,

u fiore riceve a vita da u so prufume è da i diversi culori chì a luce di u sole   hà purtatu à ogni   fiore.

 

Sta luce chì dava a vita, in picculi sorsi à tutte e cose Queste furmate, sviluppate.

Eppuru c'era luce, calore ma ùn si vede nunda di più. Allora induve parlavi

- sti diversi effetti,

- quelle diverse sfumature chì a natura hà ricevutu ?

 

U mo dolce   Ghjesù m'hà dettu  : •

 

"   A mo figliola,

chì u sole pussede u germe di a fecundità, quellu di l'essenza di tutti i culori,

- a luce hè più grande di i beni chì cuntene, e

- cusì li nasconde.

Ùn pudete micca dà ciò chì ùn avete micca. Hè per quessa chì u Sun ùn pudia micca cede

- nè fertilità,

- nè dolcezza cù frutti,

- nè culori cù fiori,

- nè di creà tante maraviglie nantu à a terra, trasfurmendulu da l'abissu di a bughjura à l'abissu di a luce, s'ellu ùn avia avutu in sè stessu l'effetti chì pruduce.

 

U Sun hè u simbulu di a mo Voluntà.

 

Appena nasce in un'anima,

-L'aviva, coprendulu di grazia,

- dendu li i più belli sfumature di culori divini, a trasfurmeghja in Diu.

Ella face tuttu à u stessu tempu.

Basta à dà nascita à ella per fà merveilles.

 

Dendu, ùn perde nunda, cum'è u Sole, purtendu tantu bè à a terra,

piuttostu, restendu glurificatu in u travagliu di a criatura.

 

U nostru Essere hè sempre in perfetta equazione.

 

Ùn pò nè cresce nè diminuite, ma sapete cumu si va ?

 

Immaginate un mare pienu à l'orlu.

Un ventu pò invadiscia a superficia è pruvucà l'onde chì a causanu di sopra. L'acqua torna torna è u livellu torna cum'è prima.

U mare ùn hà persu nunda

 

Allora succede trà l'ànima è Diu:

- pudemu paragunà l'anima à u picculu ventu chì forma l'onda di u mare divinu,

- pò piglià tutta l'acqua ch'ellu vole ma u livellu di u mari divinu ferma sempre u listessu perchè a nostra natura ùn hè micca sottumessa à mutazioni.

Allora, più pigliate, più piacè mi darete è resteraghju glurificatu in tè.

 

In relazione à questu, pensu à questu

a diffarenza trà

- quellu chì sottumette à a Voluntà di Diu e

- quellu chì si lascia duminatu da a vulintà umana  .

 

In questu, in a mo mente aghju vistu una persona

- curva chì a fronte toccu i so ghjinochje,

- coperto cù un velu neru,

-inturniatu da un densu disordine chì l'impedia di vede a luce. Poveru !

Paria ubriache è spassighjata, qualchì volta cascava à diritta, à volte à manca, era veramente pietà.

U mumentu chì aghju avutu sta visione, u mo dolce   Ghjesù   si trasfirìu in mè è   mi disse  :

 

"A mo figliola, questu hè l'imaghjini di quellu chì si lascia duminatu da a so vulintà.

A vuluntà umana curva l'anima

- in modu chì l'obligà à fighjà sempre   a terra  ,

-  chì finiscinu à cunnosce è amà.

 

Hè sta cunniscenza è questu amore

- chì causanu queste emanazioni chì formanu stu brouillard densu è neru

- chì l'imbulighja cumplettamente e

-chì impedisce di vede u celu è a bella luce di e verità eterne.

 

Quì perchè

u rigalu di a ragione umana, intoxicata cù e cose di a   terra,

u so passu, senza esse fermu, hè invertitu, a manca è   a diritta,

s’infonda di più in più in a densa bughjura chì l’intorna. Allora ùn ci hè nunda di peggiu per una anima chì esse duminata da a so vulintà.

 

Viciversa   chì sottumette à a mo Voluntà

- cresce drittu,

-per ch'ellu ùn si poda più chjappà in terra ma fighjulà sempre u celu. In questu modu,

-produce emanazioni di luce chì l'intornu e

-ssu nuvulu di luce hè cusì densu chì piatta e cose da a terra è li fa spariscia.

 

In cambiu, face riapparisce e cose di u Celu è l'ànima cunnosce u Celu è l'ama perchè appartenenu à ellu.

 

A mo Voluntà rende u passu fermu, l'ànima ùn vacilla in ogni modu. Cù u bellu rigalu di a ragione sana

-esse illuminé par la lumière qui l'entoure,

- passa da una verità à l'altru. Sta lumera li face scopre

- l'arcane divinu,

- cose inimaginabili,

- e gioie celestiali.

 

In cunseguenza

sottumette à a mo Voluntà hè u megliu chì pò accade à l'anima:

- avè a supremazia nantu à tuttu,

- occupendu u primu postu d'onore in a Creazione,

- senza mai lascià u puntu da quale Diu l'hà cacciata,

-è Diu a piglia sempre in u ventre di u babbu

cantendu à ellu a so gloria, u so amore è a so eterna Vulintà.

 

Esse in a volta di u Babbu Celeste

- u primu amore hè per ella

cum'è i mari di grazia chì sbocca constantemente da   u ventre divinu,

i primi basgi, e   carezze più amorose.

 

Confidemu i nostri sicreti solu à ella. Perchè, esse

u più vicinu   è

quellu chì hè più cun   noi,

spartemu cun ellu tuttu ciò chì hè nostru

- furmà a so vita, a so gioia, a so felicità,

- quantu face a nostra gioia è felicità.

 

Ùn hè dunque micca surprisante chì   l'anima,

- a so vulintà hè una cù a nostra,

pussede a nostra Voluntà è a nostra propria   felicità,

pò purtà a gioia è a felicità, chì ci portanu à felicità l'altri. "•

 

Pensu, in a mo povera mente, à a diffarenza trà l'   una

-chì si lascia duminatu da a Vuluntà Suprema e

-chì si lascia duminatu da a vulintà umana.

U mo più grande è solu Bien aghjustatu:

 

"  A mo figliola, a mo Voluntà hà u putere di creazione.

 

Cusì crea in l'anima:

forza, grazia, luce è   bellezza stessu

-chì in ritornu dumanda à l'ànima di cumpiendu.

 

L'anima tandu si sente in ella

- una forza divina, cum'è a so,

- una grazia chì basta à u bè ch'ellu hà da fà o à una suffrenza ch'ellu hà da subisce,

cum'è una luce chì, essendu di a so propria natura,

- li mostra u bè chì face, è

- seduciutu da a bellezza di u travagliu divinu realizatu,

- rallegra è celebra,

perchè l'opere realizate in l'anima da a mo Voluntà anu l'impronta di gioia è festa eterna.

 

Questa gioia hè stata iniziata à u mumentu di a Creazione da u mo FIAT è poi cessò dopu à a ruptura trà a vulintà umana è Divina. Ma quandu l'anima chì opera è domina a Vuluntà Suprema,

a festa ripiglia u so cursu è trà noi è a criatura ricomincianu u divertimentu, i ghjoculi è i dilizii.

 

Infelicità, dulore chì ùn hè micca in Noi, cumu pudemu dà li à i criaturi ?

 

A soffrenza li ghjunghje quand'elli lascianu a Voluntà Divina

-si chiude in u campu limitatu di a vulintà umana.

 

Hè solu una volta torna in a Vuluntà Suprema,

- chì trovanu e gioia, a felicità, u putere, a forza, a luce, a bellezza di u so Creatore è

- l'appropriazione,

- sentenu una sustanza divina in sè stessu,

-cum'è a seconda natura, chì infunde gioia è felicità in u so dulore.

 

Hè per quessa chì trà l'anima è Noi ci hè sempre una festa  , in risa è gioia mutuale.

 

Mentre a vulintà umana ùn hà micca a forza creativa   chì,

- quandu l'ànima vole praticà e virtù, dà pacienza, umiltà, ubbidienza, etc ... à u cuntrariu, l'anima si senti dolore, fatigue in a pratica di sti virtù,

 

Manca a forza divina chì u sustene, a forza creatrice chì li nutre è li dà a vita.

 

Questu mostra a so incongruenza. Passanu facilmente

da virtù à   vizi,

da a preghiera à a   dissipazione,

da a chjesa à u   spettaculu,

da a pacienza   à l'impazienza;

 

Questa mistura di bè è male hè a causa di a disgrazia di a criatura.

 

D'   altra parte , quellu chì faci regnu in ellu a mo Voluntà  ,

sente fermezza in   

tuttu a rende felice, porta   gioia,

Soprattuttu perchè e cose chì avemu creatu portanu a nostra impronta, a nostra sumente di gioia è felicità. Sò stati creati per fà felice l'omu.

 

Tuttu ciò chì hè creatu hà u nostru mandatu: portà gioia è felicità à a criatura. Inoltre, a luce di u sole ùn porta micca tuttu questu?

Un celu turchinu, un pratu fioritu, u murmuriu di u mare ùn sò micca un piacè per l'ochji ?

Un fruttu dolce è savurosu, acqua fresca è assai altri ùn sò micca un piacè per u palatu? Tutte e cose create dicenu à l'omu, in a so lingua muta:

 

"Vi purtemu a felicità, a gioia di u nostru Creatore".

 

Ma vulete sapè quale eccu a so gioia è a felicità ? Ella in quale u mo Voluntà regna è domina.

Perchè

- sta Volontà chì regna integrale in elli,

possedutu da Diu stessu è regnu in l'anima, diventa unu.  Ognunu porta gioia, felicità è satisfaczione à l'altri oceani  .

Hè, una vera festa.

 

Hè per quessa a mo figliola, ogni volta

- ch'è tù ti trovi in ​​a mo Voluntà,

-chì tù cammini in tuttu ciò chì aghju creatu

per sigilà u vostru amore, a vostra gloria, a vostra adorazione per tuttu ciò chì hà creatu da mè,

per felicità ti,

- Sentu una gioia rinnuvata, felicità, gloria,

-cum'è in l'attu in quale avemu pigliatu a Creazione;

 

Ùn pudete micca capisce ciò chì piacè senti per Noi

- videndu a to piccula,

- chì, vulendu abbraccià tuttu in a nostra Voluntà,

- ci ripaga cù amore, gloria per tutte e cose create.

 

A nostra gioia hè tale chì lasciamu tuttu da parte,

per tastà a gioia è a festa chì ci pruponi.

 

In breve, vive in a Vuluntà Suprema hè a cosa più grande per Noi è per l'anima,

 

Hè l'accessu di u Creatore à a so criatura postu chì,

Si versa in   ella,

Li dà a so   forma

Li trasmette tutte e   qualità divine

per riproduce e nostre opere, a nostra gioia, a nostra felicità ".

 

Sentendu cusì chjucu è incapaci à fà nunda, aghju dumandatu l'aiutu   di a mo Regina Mamma per chì inseme pudemu amà, adurà, glurificà u mo supremu è solu Bonu, per tutti è in nome di   tutti.

Intantu, m’aghju vistu in un’immensità di luce, arricciatu ind’è l’arme di u mio Babbu celestiale, identificendu mi fin’ à esse diventatu un cun ellu è ùn sentu più a mo vita ma quella di Diu.

Ma cumu spiegà ciò chì aghju fattu è intesu? Allora u mo dolce   Ghjesù  , esce da mè  , mi disse  :

"   A mo figliola,

- tutte e vostre sensazioni,

- u vostru abbandonu cumpletu in i braccia di u nostru Babbu Celestiale,

Ùn sentu più a vostra propria vita hè una maghjina di a vita in a mo   Voluntà.

Perchè, per campà in ella,

- Ci vole à campà più di Diu chè di sè stessu, megliu,

u nunda deve dà vita à l'inseme per pudè tuttu   e

-avè u so attu sopra à tutti l'atti di ogni criatura.

 

Tale era a vita di a mo Divina Mamma,

- a vera maghjina di a vita in a mo Voluntà,

- u so modu di vita hè cusì perfettu

chì Diu sparte cun ellu incessantemente

di tuttu ciò ch'ellu avia da fà per campà in a Vuluntà Suprema;

 

Hà ricevutu l'attu di cultu supremu,

- si mette sopra à ogni cultu prodigatu da e criature versu u so Creatore, - u veru cultu chì vene à a vita in e trè Persone Divine:

a nostra perfetta armunia, u nostru amore mutuale, a nostra sola Voluntà chì custituisce l'adorazione più prufonda è perfetta in u Sacra-

Santa Trinità. Cum'è què

se a criatura venerà davanti à   

-ma a so vulintà ùn hè micca cunfurmata à a Meia, e so parolle ùn anu micca effettu, dunque ùn ci hè micca adorazione.

 

A mo mamma hà pigliatu tuttu da Noi, per

- sparghje in tuttu è

- per mettevi in ​​cima

l'atti di ogni criatura,

d'ogni amore, d'ogni passu, di ogni parolla, di u pensamentu, di ogni cosa creatu.

 

U fattu d'avè messu u so attu primordiale nantu à tutte e cose li valse   u titulu di Regina di tutti è di tutti.

superendu, in santità, amore è   grazia, tutti i santi prisenti è futuri è tutti l'anghjuli inseme.

 

U Creatore si sparghje in ella

- denduli tantu amore,

- abbastanza per permette ch'ellu l'amare per tutti,

- Comunicà à ellu l'armunia suprema è l'unica Voluntà di e Trè Persone Divine.

Eccu cumu puderia

- adurà in modu divinu,

- integra tutti i duveri di e criature.

 

S'ellu ùn era micca successu,

- Saria sbagliatu, o solu un dettu,

-chì affirmanu chì a Mamma Celeste

era sopratuttu in amore è santità

salvu quandu avemu parlatu, ùn sò micca parolle, ma fatti.

 

Hà avutu tuttu in ellu. In cunseguenza

- avè trovu tuttu è tuttu,

- L'avemu datu "tuttu,

eleghjendu   a so Regina è Mamma di u   Creatore stessu.

 

 Chì significa, figliola di a mo Voluntà Suprema,

di quellu chì vole   pussede tuttu,

duverebbe cuntene tuttu è cullà in cima cum'è u primu attu di l'azzioni di tutti. L'anima deve esse sopratuttu l'amore, l'adorazione, a gloria di ogni criatura.

 

A mo vuluntà hè "tu tuttu". Per questu pudemu affirmà

-chì a missione di a Regina Sovrana è a vostra sò una sola.

 

Per

per pudè ghjunghje à l'   attitudine divina,

avè in   

un amore chì dice "ti amu",

adurà adurà da tutti,

una gloria chì si sparghje nantu à tuttu ciò chì hè statu creatu,

vi tocca à seguità, passu à passu, u so modu di esse cun Diu.

 

Duvete esse u Nostru ecu è quellu di a Mamma Celeste. Solu per ella

- hà campatu perfettamente è cumpletamente in a Voluntà Divina,

- pò agisce cum'è guida è maestru.

Ah! Si sapia

- Quantu amore ti circonda,

Cù quanta gelosia ti fighjulu per chì a vostra vita in a mo Voluntà Eterna ùn sia micca interrotta.

 

Avete da sapè chì facciu più per voi chè per a mo Mamma celeste, postu ch'ella ùn l'hà micca fattu.

- I vostri bisogni,

- senza tendenza,

- nè passioni chì in ogni modu impediscenu u cursu di a mo Voluntà in ella.

 

Cù grande facilità, u Creatore hà versatu in ella è viceversa. Tantu cusì chì a mo Voluntà hà sempre triunfatu

Ùn avia micca bisognu à esse imbuttatu o educatu;

 

Mentre chì,   in quantu à voi  ,

Aghju da duppià a mo attenzione videndu qualchì piccula passioni o tendenzi riapparissi in tè,

O quandu a vostra vulintà umana vuleria avè atti di vita in tè, sò obligatu à rimpruverà.

U putere di a mo Voluntà distrugge ciò chì nasce in tè è chì ùn li appartene micca.

A mo grazia è amore

- deve affundà in sta corruzzione chì a vulintà umana si forma,

-o impediscenu, prima di tuttu, grazie, chì a corruzzione si stalla in a vostra ànima

 

I amuri assai l 'ànima in quale u mo Voluntà regna è induve u Fiat Supremu hà u so campu divinu di azzione, u solu fini di tutti i Creazione è redenzione stessu.

Questa anima mi costa caru, ancu più chè a Creazione è a Redenzione.

A creazione era u principiu di i nostri travaglii per i criaturi.

- A redenzione hè u mezzu,

-FIAT serà a fine.

Quandu l'opere sò finite, l'amemu più avè acquistatu u so valore.

Finu à finisce un travagliu Ci hè sempre qualcosa da fà, da travaglià, da soffre.

Hè difficiuli di dà u so valore propiu.

Mentre chì una volta finitu, resta solu à pussede è gode u travagliu. U so valore finali compie a gloria di u so creatore;

 

Per questu, a Creazione è a Redemption deve esse chjusa in u Fiat Supremu. Vidi quantu mi costa è quantu ti caru ?

U FIAT chì travaglia è trionfa in a criatura hè a cosa più grande per noi.

Cume a gloria chì avemu da riceve per mezu di a Creazione hè tornata à noi, u nostru scopu è i nostri diritti anu u so pienu putere.

 

Dunque

s'e aghju assai attenzione per voi,

si mi manifestu in tè   è

se u mo amore per a Creazione è a Redenzione hè riunitu in tè   , hè perchè in tè vogliu vede u trionfu di a mo   Voluntà ».

 

Mi sentu assai chjucu in   mè stessu,

- Aghju assicuratu di fusione in a Santa Volontà Divina,

- corre cun ella per accumpagnà ella in a realizazione di e so opere

L'aghju ringraziatu in ritornu, almenu, cù u mo picculu "Ti tengu caru". In quellu mumentu, u mo dolce   Ghjesù  ,  esce da   mè, mi disse:

 

"A mo figliola, curaggiu, ùn vi preoccupate micca di a vostra   piccula.

Ciò chì deve prevale hè chì a to piccula ferma in a mo Voluntà. Per esse cusì, ti fusionerai in Ella.

A mo Voluntà, cum'è u ventu, purterà à u vostru attu a freschezza ch'ella pussede cum'è cunfortu à tutte e criature.

u ventu caldu per illuminalli cù u mo   amore,

u ventu friddu per spegne u focu di e passioni è per   finisce,

u ventu umitu per chì u germe di a mo Voluntà si sviluppa.

 

Avete mai sentitu l'effetti di u ventu,

-cumu sà cambià l'aria, quasi di colpu,

- vai da u caldu à u friddu,

-da l'aria umida à l'aria assai fresca è tonificante ?

 

A mo Voluntà hè più chè u ventu è e vostre opere in ella, scuzzulate, agitate i venti Cuntene producendu effetti admirabili è tutti questi venti inseme investenu u tronu divinu purtendu à u so Creatore a gloria di a so Vuluntà chì opera in a criatura.

 

Oh! Si tutti sapianu

- ciò chì significa travaglià in Supreme FIAT,

- e meraviglie chì cuntene,

Ognunu cumpete per agisce in ellu.

 

Vede, a nostra Voluntà hè cusì immensa chì Noi stessu ne facemu u depositariu di e nostre opere :

Avemu dipositu a Creazione in a nostra Voluntà per ch'ella   ferma sempre bella, fresca, onesta, nova, cum'è quandu esce da e nostre mani creatrici.

simile per a redenzione, cusì chì hè sempre in l'attu   di redenzione,

a mo nascita, a mo Vita, a mo Passione è a mo Morte per ch'elli sò ancu in   permanenza in l'attu di nasce, vive, soffre è more per a   criatura

 

Perchè solu a Voluntà pussede virtù, putere.

- mantene sempre u travagliu chì hè fattu in azzione e

-riproduce stu attivu quantunque vulemu.

 

I nostri travaglii ùn sarianu micca sicuru s'è no l'avemu rimessi in a nostra Voluntà.

S'ellu hè u casu cù i nostri travaglii, più di più deve esse quelli di i criaturi

Perchè, senza ellu, scontranu enormi periculi sottumessi à tanti cambiamenti.

A nostra satisfaczione hè dunque à u so piccu quandu a criatura deposita i so atti in a Vuluntà Suprema.

Sti stessi atti, anchi si chjuchi, sti picculi cosi di a criatura compete   cù i nostri. Ci piace à vede chì mette i so picculi cose in u nostru   Voluntariu.

 

Oru

- se a nostra Voluntà era dipositariu di a Creazione è a Redenzione

Per FIAT in terra cum'è in celu, u mo stessu Voluntà deve esse u so guardianu. Hè per quessa chì ti spingu, teme chì ùn succede micca cusì.

Sè vo ùn fate micca stu depositu di sè stessu in tuttu, di i vostri atti picculi è ancu di i vostri picculi cosi, u mo FIAT,

- ùn triunfate micca cumplettamente nantu à tè,

- ùn puderà micca eseguisce a so FIAT in terra cum'è in u celu ".

 

Passu ghjorni assai dulurosi in l'absenza di u mo dolce Ghjesù, cum'è si respirassi un aria avvelenata abbastanza per dà mi micca unu ma i mo mortu, è u mumentu chì succomu à u colpu di morte, sentu l'aria vivificante è sana di a Vuluntà Suprema ch'e aghju agisce cum'è un antidotu per impediscenu di more è mi mantene in vita à soffre di morti ripetuti sottu à u pesu incalculable di privazione. di u mo immensu è solu   Bonu.

 

Oh! Privazione di u mo Ghjesù, chì sò dulurusi, sì u veru turmentu di a mo povera ànima. Oh, Volontà Suprema, sii forte è putente è, dammi a vita,

- Impedisce u mo volu versu a patria celeste

- per truvà Quellu chì mi face tantu sospirà è chì vogliu ...

Pietà di u mo esiliu doloroso, pietà di mè chì campa senza quellu chì hè u solu chì mi pò dà a vita.

Ma mentre mi sentu sfrattu sottu à u pesu di a so assenza, u mo bonu Ghjesù si moveva in mè, fighjendu mi.

À u so sguardu pietosu, mi sentu passà da a morte à a vita.

Aghju fattu e mo azzione di solitu in a so vuluntà  . M'hà dettu  :

 

"A mo figliola, in u mumentu chì stampavate u vostru   "Ti tengu caru"    in u mo vuluntà

tutte e cose criate, tutta a Creazione sentia l'amore di u so Creatore radduppiendu in ella.

Siccomu e cose create ùn sò micca dotate di ragiò, questu amore hà fluttu feroce à u so Creatore.

Babbu celeste,

- videndu stu amore duppiatu in a Creazione,

- grazia à u picculu nascitu di a so Voluntà,

per ùn esse scunfittu   in amore,

- multiplica u so amore per dui facennu flussu nantu à tutte e so creazioni,

- seguendu a stessa strada di a so figliola e

- cuncentrandulu in quellu chì li hà datu u so amore duppiu,

- aspittendu, cun tenerezza paterna, a nova sorpresa : chì u so zitellu duppiarà di novu u so amore.

 

Oh! Si cunnosci i currenti è l'onde d'amore chì venenu è vanu

- da a Terra à u Celu,

- da u celu à a terra, cum'è tutta a creazione,

 

A sentenu,

- bench'ellu hè in una lingua stupida è irragionevule,

- questu amore duppiu di quellu chì li hà creatu è di quellu per quale sò stati creati.

 

Tutti cumincianu à surrisu è à festighjà,

sferisce gentilmente i so effetti nantu à e criature.

 

A vita in a mo vuluntà

- face tuttu move

investe   tuttu,

- porta, in a Creazione, u travagliu di u so Criaturi.

 

FIAT in Terra cum'è in Paradisu

- hà un prodigiu, una nota più armuniosa, una caratteristica più bella ch'ellu ùn gode nè pussede in u Paradisu stessu.

 

In u celu,

Hà u prodigiu di una FIAT vincente assoluta,

nimu pò resiste à ellu,

ogni jubilazione chì vene da u Fiat Supremu in e    regioni  celesti

Quì in esiliu, in fondu à l'anima,

-Contene u prodigiu di una FIAT cunquistata, novi cunquisti,

- mentri in u celu ùn hà nunda à cunquistà, tuttu hè u so.

 

In l'anima di viaghju u mo FIAT ùn hè micca assolutu,

ma vulendu chì l'anima participà à u so   travagliu,

Il s'amuse à se manifester, à commander, même à lui demander de travailler avec   lui Quand l'âme cède à se laisser investir par le   Fiat Suprême,

-si formanu note armoniose, da i dui lati,

- chì u Creatore stessu si senti recreatu da e so note divine à traversu a so criatura.

 

Queste note ùn esistenu micca in u celu,

- ùn esse micca un sughjornu d'opere ma di esultazione. U mo FIAT in terra hà a prerogativa

- per impressiunà a propria azzione divina in l'anima,

- per permette di ripetiri e so azzioni.

 

Ancu s'è a mo FIAT vince in Paradisu,

ùn serà micca pussibule di dì in a regione celeste:

"Aghju fattu un attu per attestà u mo amore, u mo sacrifiziu à u Fiat Supremu".

 

Quì nantu à a terra u mo Fiat hè cunquistatore,

-s'ellu ama u tronu, ama di più cunquisti novi. Ciò chì u mo FIAT ùn faria micca

- per cunquistà un'anima,

- fà u so travagliu in u so Will ?

Quantu ùn hà digià fattu è ùn hè micca per voi ?

 

Dopu aghju vistu u mo dolce Ghjesù nantu à a croce, in u più grande   soffrenu.

Eru devastatu da a privazione ch'ellu avia avutu, ùn sapia ciò chì fà per allevàlu.

Allora Ghjesù, falatu da a croce, si ghjittassi in i mo bracce è disse :

 

"Aiutami à appacià a Ghjustizia Divina chì vole chjappà e   criature".

 

Intantu, un terrimotu assai forte hè accadutu in modu   pruvucante.

gran dannu in i paesi è mi lassannu spavintatu; Ghjesù sparì è eru torna in mè stessu ...

 

Pensu à mè stessu: "U mo dolce Ghjesù, quand'ellu parla di a so Volontà, assai spessu mintuva di a Sovrana Regina di u celu o di a creazione; a so santa Volontà, à volte in a Mamma Celestiale, à volte in a Creazione. »Ora, cum'è Mi facia sta dumanda, u mo bonu Ghjesù si move in mè è m'abbraccia à ellu cù una tenerezza infinita, mi disse :

 

"A mo figliola, aghju ragiò assai boni per questu. Avete da sapè chì a mo Voluntà hè sempre stata onesta, lascendu u so campu d'azzione liberu, solu   in a Creazione è in a mo Mamma Celestiale, per quessa ch'ellu vi chjamà à campà in a mo Vuluntà in u stessu manera. Aviu avutu à prupona à voi cum'è un esempiu è una maghjina da   imità.

 

Chì significa chì per fà grandi cose, assicurendu chì tutti ne prufittà, salvu ch'elli volenu, hè essenziale chì a mo Voluntà agisce in l'anima cun integrità.

Vede cumu a mo Vuluntà hè integrale in a Creazione, è essendu cusì, hè in u so locu, avè in ella a pienezza di stu bè chì hà servitu à a so creazione chì li permette di esse sempre nova, pura, nobile è fresca, participendu à tutti i beni ch'ella hè. pussede.

 

Ma u più bellu hè chì, mentre si dà à tutti, ùn perde nunda, ferma sempre cum'è Diu hà creatu.

Chì hà persu u Soli dandu tanta luce è calore à a terra ? Qualcosa. Chì hà persu u celu turchinu stendu in l'atmosfera, a terra pruducia tanti arburi diffirenti ? Nunda, è cusì hè per tuttu ciò chì aghju creatu.

 

Oh! Cume a Creazione esalta admirabilmente questu dicendu annantu à mè: "Hè vechju è novu". Pò esse cunclusu dicendu chì a mo Voluntà

in a Creazione hè u centru di a vita, a pienezza di u bonu, l'ordine, l'armunia, mantene tuttu in u locu chì hà sceltu.

Induve puderebbe truvà un esempiu più edificante, una maghjina più perfetta di a vita in a mo Voluntà chè in a Creazione ?

 

Per questu vi invitu à campà à mezu à e cose create cum'è a so surella, à amparà à campà in a Vuluntà Suprema, tenendu ancu voi in u locu ch'e aghju sceltu per chjude in tè a pienezza di u bonu chì a mo Vuluntà vole chì tù sia. guardianu, ci vole à piglià stu bonu.

 

Tu, essendu dotatu di raghjoni, devi vince tutti dando in cambiu à u so Creatore l'amore è a gloria per tutte e cose create, cum'è s'è tutti eranu dotati di raghjoni chì rimpiazzà cusì tutta a Creazione.

Serà u specchiu in u quale vi fighjate per copià a vita in a mo Voluntà senza avè da muvimenti, cum'è guida è cum'è maestru, dendu e lezioni più acute è perfette di a vita in a mo Voluntà.

 

Ma a mo Mamma celeste li supera   tutti

Hè u celu novu, u sole più luminoso, a luna più luminosa, a terra più fiorita, tuttu, hà tuttu.

Sì ogni cosa creata cuntene a pienezza di u bonu cuncessu da Diu, a mo Mamma tene tutti i beni inseme.

Poiché, dotato di ragione e di mia Volontà s'integra vivente in Ella,

- pienezza di grazia, luce, santità chì cresce in ogni mumentu,

-Ogni attu soiu dava vita à Soli, à stiddi chì furmò cusì a mo Voluntà in ella

- chì hà superatu tutta a creazione è,

- a mo Voluntà, integrale è permanente in ella, hà fattu a cosa più grande, quella di ottene u Redentore desideratu.

 

A mo Mamma hè dunque a Regina di a Creazione, per avè vintu «tuttu. A mo Voluntà truvendu in ella u nutrimentu di a so ragione.

A mo Mamma, cù integrità è perenne, hà fattu campà in ella, in perfetta accordu, dà a manu.

A mo Voluntà pussede a vita di ogni fibra di u so core, parolla, pensamentu. Ci hè qualcosa chì una Voluntà Divina ùn pò fà?

Pò fà tuttu, ùn ci hè micca putere o qualcosa chì ùn pò micca fà

Si pò dì ch'ellu hà fattu tuttu è ancu ciò chì l'altri ùn pudianu fà. L'hà fattu ella stessu.

 

Dunque, ùn vi maravigliate s'ellu vi punta u   dettu

A Creazione   e

 a Regina Sovrana  ,.

Perchè aghju da mette in risaltu i mudelli più perfetti

induve a mo Voluntà hà a so   resistenza,

- ùn hà mai trovu alcun ostaculu à u so campu divinu d'azzione

- per fà e cose degne di sè stessu.

 

Allora, figliola, se vulete chì u mo Fiat Supremu regnu cum'è in u celu,

- a cosa più impurtante chì avemu sempre da fà per e generazioni umane,

- lasciate chì a mo Voluntà regnu cum'è Sovran in tè,

- vive cun integrità è permanentemente.

 

Ùn vi preoccupate micca di u restu,

- nè a vostra disabilità,

- o circustanze,

- micca cose novi

chì pò nasce intornu à voi. Perchè, u mo FIAT chì regna in tè,

serviranu com'è materia è nutrimentu per u so cumpiimentu ».

 

Dittu questu, in u mo core aghju   pensatu:

 

"Hè veru chì a mo Regina Mamma

- hà fattu u più grande di i sacrifici, chì nimu hà mai fattu,

annunziendu a so vulintà di sottumette à a Voluntà di Diu

abbracciandu cun ella tutte e soffrenze, i   dolori,

à u puntu di sacrificà eroicamente u so figliolu per cumpiendu   a Vuluntà Suprema;

 

Ùn avia da fà stu sacrifiziu una sola volta, a soffrenza chì seguita era a cunsequenza di u so attu primordiale.

A cuntrariu di noi, ùn hà ancu avutu a lotta in e circustanze.

sfarente, in scontri imprevisti, in perdite inaspettate. Per noi hè una lotta permanente è,

- teme di succorsu à a nostra vuluntà umana guerriera,

u nostru core vene à   sanguinà.

Chì a Vuluntà Suprema hà sempre u so postu d'onore è supremazia annantu à tuttu,

- quale monitoraghju deve esse usatu e

- spessu a lotta aggrava più chè a punizione stessa ".

Mentre pensava à tuttu questu, u mo gentile   Ghjesù   si trasfirìu in mè

dicimi  :

 

"A mo figliola, vi   sbagliate,

- ùn era micca u solu gran sacrificiu   di a mo mamma  ,

- i so sacrifizii sò numarosi quant’è i so dulori, sufrenze, scontri, circustanze chì a so vita è a meia sò stati cunfruntati.

E so sentenzi eranu sempre doppiu, a meia era più impurtante chè a soia.

A mo saviezza ùn hà cambiatu u so significatu cù a mo Mamma.

Ogni volta ch'ella era affruntata da u dulore, mi dumandava u so accunsentu.

-Senti stu FIAT

-Chì ella ripetì in ogni frase, circustanza, ancu in ogni battitu di u so core

Stu FIAT davanti à un tali risonanza dolce, dolce è harmonious

Ci vulia à sente ch'ellu ripete in ogni mumentu di a so vita, è po l'aghju dumandatu senza   cessà :   "Mamma, vulete fà questu? Vulete soffre stu   dulore ?"

 

U mo Fiat li hà purtatu l'oceani di beni ch'ellu pussede.

- lascendu capisce l'intensità di a punizione ch'ellu hà accettatu, è,

- capisce in una luce divina ciò chì avia da suppurtà passu à passu,

- era per ella un tale martiriu, infinitamente supiriore à a lotta patita da i criaturi.

 

U germe di culpabilità ùn esiste micca in ella,

-chì di a lotta ùn hè micca fattu e

-A mo Voluntà hà avutu à truvà un altru stratagemma per ùn esse sottu à l'altri criaturi in pena.

Perchè, per avè u dirittu di diventà   regina di u soffrenu ugualmente,   hà avutu a superà, in a prova, tutte l'altri criaturi.

Quante volte l'avete sperimentatu stessu,

- mentre ùn avete micca sentitu nisuna lotta,

- a mo Voluntà, facendu capisce i dulori à quale ellu t’hà sottumessu, a forza di u dulore t’hà petrificatu è,

- scunfitta cum'è punizione,

Divintate l'agnellu in i mo braccia,

- pronta à accettà altre sanzioni

- à quale u mo Voluntà vi vulia sottumette.

 

Ah! Ùn era micca u vostru soffrenu più grande chè a vostra propria lotta ?

A lotta hè un signu di passioni viulenti.

 

Mentre a mo vulintà,

s'ellu porta   dolore,

à u listessu tempu dà curaggiu   è,

cunnosce l'intensità di a frase,

- li cuncede un tali meritu chì solu una Voluntà Divina pò dà.

 

Allora, cum'è cun voi, da u fattu chì,

per tuttu ciò chì vi dumandu

- Vi dumandu u vostru accunsentu, u vostru accunsentu,

cusì aghju fattu cù a mo Mamma cusì chì u sacrifiziu era sempre novu.

Questu mi dà l'opportunità

cunversa cù a criatura, cunversa cun ella,

è chì a mo Voluntà hà u so campu divinu d'azzione in a vulintà umana ».

 

Cume aghju scrittu   quì sopra,

-Aviu avutu à piantà, affascinatu da una canzona bella è armuniosa,

- seguita da un sonu scunnisciutu, chì incantava tuttu è tutti,

- armunizazione cù tutta a Creazione è a patria celeste.

Scrivu tuttu questu per ubbidienza. À u listessu tempu, u mo Ghjesù m'hà dettu:

 

"A mo figliola, ascolta quantu hè bella!

Stu sonu, sta canzona ùn hè nunda chè un innu cumpostu da l'anghjuli in umagiu, gloria è onore à u matrimoniu di a Vulintà Divina cù a vostra vuluntà umana.

U celu è tutta a creazione sentenu una gioia immensa è ùn pò micca   frenà, suna musica è   canta ".

 

Dittu chistu, aghju trovu in mè stessu   .



 

In u mumentu in u quale mi sentu cumplettamente immersa in a Vuluntà Suprema, u mo dolce Ghjesù esce da mè è, tenendu mi strettu à ellu,   hà postu a so bocca contr'à e mio labbre, trasmettendu à mè u so fiatu omnipotente; ma cumu discrìviri ciò chì mi passava   ?

 

Stu fiatu penetrò in u più prufondu di e mo fibre più internu, empiendu mi finu à u puntu chì ùn sentu più a mo piccula, a mo esistenza, ma Ghjesù solu è tuttu in tuttu u mo esse. Dopu m'hà datu u so fiatu parechje volte, ùn pareva micca cuntentu finu à ch'e aghju statu pienu di stu soffiu divinu  , mi disse  :

 

"A mo figliola, essendu nata in a mo Voluntà, hè ghjustu, necessariu è precisamente ch'è tù campessi, crescissi è nutrissi in ella acquistendu e prerogative   di

"a vera figliola" di a mo Voluntà, nisun trattu o cosa estranea chì ùn appartene micca à a mo Voluntà deve apparisce in voi; cusì, secondu a to fisionomia, i to modi di fà è di parlà, ancu di a to manera d’amà è di pricà, sapemu ch’è tù sì una figliola di a mo Vulintà.

Vede, dunque, quantu ti tengu caru è cù quale ghjelusia ti manghja è ti manghja ?

 

Cù u mo propiu soffiu perchè, per quellu chì hà da campà in a mo Voluntà, un soffiu pò mantene a vita intacta è permanente in u mo stessu Voluntà, cusì perpetuu stu soffiu, liberatu da u mo pettu cù tantu amore durante a creazione di l'omu. trasmette a mo somiglianza à ellu, in l'anima chì vive in a mo Voluntà, furmendu e mo veri imagine è e grandi meraviglie chì vulia realizà in a Creazione per quale tuttu hè statu fattu.

 

Per questu vogliu ardentemente quellu chì vive in a mo Voluntà perchè ella serà l'unica chì ùn mi deluverà micca in u scopu di a Creazione, ella sola goderà legittimamente di e cose create da mè perchè, essendu a mo Voluntà una cun ella, ciò chì Hè u mio hè. u so dittu, cù tutti i dritti: "U celu, a terra, u sole è tuttu u restu hè mio, per questu vogliu piacè, onurandu inseme quella Vuluntà Suprema chì li hà creatu è regna in   mè".

Per d 'altra banda, l'  ànima in quale a mo Voluntà ùn hè Sovrana ùn  hà micca dirittu è, s'ellu ne gode, hè cum'è un usurpatore, a mo pruprietà ùn li appartene micca, hè intruduce in a mo pruprietà, ma postu chì a mo bontà hè. immensu, ne faccio benefiziu per carità., è micca di dirittu.

Hè per quessa, spessu, l'elementi sò liberati à a spesa di l'omu chì ùn hà micca u dirittu di fà cusì, è di e cose di a terra ùn hà solu a carità di u Creatore.

Ella chì campa in a mo Voluntà hè cum'è una regina in mezu à a creazione è mi rallegra di vede u so regnu trà i mo beni ».

 

Allora cuntinuò e mo preghiere è u mo dolce Ghjesù hè tornatu per mustràmi e duie fontane di luce chì iscenu da e so sante mani, una di e quali cascò nantu à a mo povera ànima è grazia à l'ingegnosità di Ghjesù   s'alzò à tempu chì un currente direttu è Ghjesù s’hè divertitu assai à mezu à issi funtani di luce è, attentu à u fattu chì sta lumera ferma inchiodata à mè, mi disse :

 

"A mo figliola, sti funtani di luce chì falanu da e mo mani sò a mo Voluntà chì fala da u celu è traccia u so modu in l'anima per fà ciò chì vole fà in ella; altra fontana di luce chì si alza à u celu, purtendu à u Creatore Eternu u cumplementu di a mo Voluntà in a criatura, è, cullà, scende subitu duppiu, cuntinuendu a so azzione divina in a   criatura.

 

A mo vulintà hè in perpetuu muvimentu  . Ùn si ferma mai.

Se u so muvimentu cessava, chì hè impussibile, a Creazione ùn averebbe più vita, u Sole, u celu eternu, l'arburi, l'acqua, u focu, i criaturi, tuttu si dissolve in nunda.

Questu significa chì a mo Voluntà cù a so evoluzione eterna,

- hè a vita di tutte e cose create,

- Lascia tuttu,

-Hè più cà l'aria chì ci permette di respira, di sviluppà, di spinghje tuttu ciò chì esce da e nostre mani.

 

Capisce dunque l'insultu subitu da i criaturi, chì, mentre ch'ella hè a vita di tuttu è u centru di tutte e cose, senza ella ùn esisterebbe nunda è nunda di bè, ùn volenu micca ricunnosce u so duminatu, nè a so vita chì scorri in elli. .

Hè per quessa chì quellu chì ricunnosce a Vita di a mo Voluntà in ella è in tuttu

Questu hè u trionfu di a nostra Voluntà è a cunquista di e nostre vittorie, hè a contrapartita di u nostru amore à u muvimentu perpetuu, a nostra Voluntà l'unisce à tutta a Creazione, facendu fà tuttu u bonu fattu da a mo Voluntà.

 

Dunque tuttu li appartene è l’aghju tantu caru, finu à ùn sapè fà nunda senza ella, perchè, in virtù di a mo Voluntà, simu a listessa vita, u listessu amore, un battitu di core, un suspiru. "

 

Dittu chistu, si ghjittò in i mo braccia persu in amore è   sparì.

 

 

Eru per mischjà cù a Voluntà Divina, cum'è di solitu, dicendu: "Maestà Suprema, vi prisintu, in nome di tutti, da u primu à l'ultimu omu chì campa in terra, tutti i tributi, l'adorazioni, i e lodi, l'amore chì ogni criatura vi deve à riparà per tutti è per ogni   peccatu ».

À u listessu tempu, u mo bonu Ghjesù chì si move in mè mi disse:

 

"A mo figliola, stu tipu di preghiera appartene à a mo Voluntà, perchè solu ella   pò dì: "Venu in nome di tutti, davanti à a   Suprema Maestà".

In fatti, grazia à a so onniverenza è a so immensità, pò vede tuttu, abbraccià tuttu è dì, micca in modu di parlà, ma in realità : « Vengu, in nome di tutti, à purtàvi ciò chì criaturi vi deve ».

Nisuna vulintà umana pò veramente dì:   "Venu in nome di tutti".

Questu significa chì a mo Voluntà regna in tè ».

 

Dittu chistu, u mo Ghjesù cuntinuò à pricà in alta voce è eiu, u vicinu,   ci truvò davanti à a Suprema Maestà. Oh! Quantu era bellu di pricà cù Ghjesù, tuttu era investitu di e so parolle è di e so opere è, essendu a so Voluntà in ogni locu è in ogni cosa creata, e so parolle creatrici, e so adorazioni è tuttu ciò ch'ellu facia risonava da tutti i lati è eiu, sintendu Ghjesù tuttu minuscule. è maravigliatu accantu à mè,   aghjunse:

 

«A mo figliola, ùn vi maravigliate, a mo Voluntà, per a bilocazione, regna in Diu è, inseme, in l’ànima è, in modu divinu, prega, ama è travaglia in ella ; dunque hè impussibile per noi di ùn apprezzà, amà, sente a nostra   Voluntà.

bilocalized in l'anima, perchè porta cum'è in u so senu, a nostra gioia, a felicità, l'amore chì sboccava da u nostru senu in u nostru travagliu eccezziunale di a Creazione, rinnuvà a celebrazione, a gioia sperimentata à creà tante belle cose degne di Noi.

 

Ùn amate micca quellu chì ci dà l'uppurtunità di riposizionà a nostra Voluntà fendula regnu in ella è dendu l'amore, l'adorazione, a gloria divina ?

Hè u prodigiu di meraviglie à campà in a mo Voluntà, perchè tuttu dipende di a vulintà di Diu è di a criatura.

 

Quante cose puderemu fà ma, ùn vulendu micca, ùn le facemu, quandu vulemu, simu solu amore, putere, ochji, mani è pedi, infine tuttu u nostru Essere si cuncentra nant'à st'attu chì a Vuluntà vole fà. , invece, s'ellu ùn vole micca, nimu di i nostri attributi si move, cum'è s'ellu ùn anu micca vita per ciò chì a nostra Voluntà ùn vole micca ottene, chì significa chì hà a supremazia, u putere nantu à u nostru Essere, dirigendu tutti i nostri attributi.

 

Allora chì ciò chì pudemu dà più à a criatura era a nostra Voluntà, cuncentrandu tuttu u nostru Essere in ella, pudemu dà un amore più intensu, un miraculu più brillanti ?

 

Ciò chì distribuemu à a criatura ci pari ridiculu cumparatu à lascià a nostra Voluntà regnu in ella, perchè i nostri altri rigali sò i frutti di e nostre opere, di i nostri putenzi, mentri à dà a nostra Voluntà ùn sò micca i frutti ma a nostra Vita è a nostra Vita. putenzi; chì hà più putere, fruttu o vita ?

 

Certamente a vita, perchè in dà a vita di a nostra Voluntà, simu à u stessu tempu dà u rigalu di a fonte di tutti i nostri beni, è quellu chì pussede a surgente di i beni ùn hà micca bisognu di i frutti.

 

È ancu s'è a criatura ci dessi tuttu, fendu i più grandi sacrifizi senza offrissi a so piccula vuluntà di fà regnu a nostra, saria cum'è s'ellu ùn ci dessi nunda perchè, finché e cose ùn si riproducenu micca da a nostra Vulintà, ancu s'elli sò grandi, li guardemu, cum'è s'elli eranu stranieri per noi, micca per noi ».

 

Pensendu à ciò chì Ghjesù hà spiegatu, aghju dettu à mè stessu:

"Hè pussibule chì a Voluntà Divina vene à move?

per guvernà in a   criatura

- cum'è in a so propria sedia, in u so ventre divinu ?

 

Ghjesù aghjunse  :

"A mo figliola, sapete cumu si passa ?

 

Supponemu chì un rè, pigliatu da l'amore per un picculu slum, decide di abitallu ; a so voce si sente ind’è stu slum da quale venenu ordini, esce e so opere.

Ci sò i piatti chì li cunvene è un locu degnu di u so rangu.

U rè ùn hà cambiatu nunda chì cunvene à a so parsona reale, fora di l'alloghju, passendu da u palazzu à u picculu slum, di a so vulintà è cù u so piacè maiò.

U slum hè l'anima è u rè hè a mo Voluntà  . Quante volte sentu a voce di a mo Voluntà

chì prega, parla, insigna in u picculu slum di a to   ànima !

Quante volte vecu e mo opere esce sustinendu, rinfurzendu è priservendu tutte e cose create da u vostru picculu slum !

 

A mo Voluntà ùn piglia micca in contu a piccula, à u cuntrariu. Ella l'ama assai.

Ciò chì cerca hè a supremazia assoluta. Perchè cù a supremazia assoluta, pò fà ciò chì vole è mette ciò chì ama ".

 

Cum'è di solitu, aghju fusionatu in a Santa Volontà Divina, supplicandu a Mamma Celestiale per unisce à mè per piglià a mo manu per chì, guidatu da Ella, pudessi rinvià à u mo Diu tuttu l'amore, l'adorazione è a gloria   chì ognunu li deve. À u listessu tempu, u mo amatu Ghjesù chì si move in   mè m'hà dettu:

 

"A mo figliola, duvete sapè chì i primi davanti à a Suprema Maestà   sò quelli chì campavanu in a mo Voluntà è ùn ne sò mai   esce.

A mo Mamma hè ghjunta in u mondu quattru anni dopu, ma era davanti à Diu prima di Adam  .

E so opere è u so amore sò in prima fila davanti à i criaturi, questu hè

-I so azzioni precedenu tutti quelli di criaturi

- perchè era a più vicinu à Diu,

mantenuta da i più stretti legami di santità, unione è   similitudine.

 

Vive in a nostra vuluntà,

- i so azzioni sò diventati inseparabile da i nostri è

-esse inseparabile Eranu più vicinu, di a listessa natura cum'è u so Criaturi.

 

In a nostra Voluntà ùn ci hè nè prima nè dopu, tuttu hè cum'è l'attu primordiale.

Per chì quellu chì campa in u mo Voluntà, ancu ghjuntu l'ultimu, sia sempre davanti à tuttu.

 

Dunque ùn fighjerà micca u tempu quandu l'ànime esceranu à a luce di u   tempu, ma s'ellu a vita di a mo Voluntà hè stata in u centru di a so vita chì regnendu è duminendu tutti i so atti, cum'è Regna è domina in a   Divinità. .

 

Quessi seranu i primi. I so azzioni,

- compie in a nostra Voluntà,

- s'elevarà sopra à tutti l'atti di l'altri criaturi chì fermanu in daretu,

- è serà a nostra corona.

 

Per avè fattu appellu à a mo Mamma, in a mo Voluntà,

per restitumi l'amore, l'adorazione, a gloria, a mo Voluntà t'hà unitu   è

l'amore, l'adorazione è a gloria fatti da a Sovereign   Queen,

sò diventati i vostri   atti,

- è a toia, a mo mamma

 

A mo vulintà hà unitu tuttu, certi essendu inseparabili l'una di l'altru è

- Ascolta in tè a voce di a mo Mamma, u so amore, a so adorazione, a so gloria,

-Hè a vostra voce amante, adurante è glurificante chì aghju intesu in a mo Mamma.

 

Chì eru cuntentu di truvà a Mamma in a figliola, a figliola in a Mamma. A mo Voluntà riunisce tuttu.

Ùn si pò micca parlà di a vita vera è di u veru cumplimentu di a mo Voluntà

- se tuttu li appartene, è ancu i so rializazioni,

- ùn eranu micca centrati in l'anima chì campa, regna è domina in ella.

 

Altrimenti,

- u regnu di a mo Voluntà seria disunitu, chì hè impussibile,

- perchè a mo Voluntà, riunendu tutte e so realizazioni, li trasforma in un attu unicu

 

Se si dice chì crea, salva,   santifica, ecc.,

Quessi sò l'effetti di questu un attu, chì ùn cambia mai a so   azzione.

 

Per cuncludi,

- per quelli chì campanu in a mo Voluntà,

- a so origine hè eterna,

- inseparabile da u so Creatore è da tutti quelli

in quale a mo Voluntà tene u so regnu è a so supremazia ».

 

U mo spiritu nuta in u mare immensu di a   Voluntà Eterna.

U mo dolce Ghjesù m'hà pigliatu da u mo corpu cum'è u sole si alzava:

chì gioia di vede a terra, l'arburi è i fiori in a so trasfurmazioni !

Tutti emersi da un incubo chì li oppressava.

Tutti s'arrizzanu à sta nova vita chì a luce li hà purtatu, acquistendu a bellezza è u sviluppu chì a luce è u calore li hà datu à cultivà.

 

A lumera aiuta in a fertilizazione di l'arburi, u culore di i fiori dissipate

l'ombre nantu à u mare chì li dannu i so riflessi d'argentu... Cumu rapprisintà tutti issi effetti pruduciuti da i raghji di u sole chì invistenu a   terra,

copre tuttu cù a so giacca brillanti ? Ci vuleria troppu longu à discrizzione. Quandu sta visione si prisenta à mè, u mo amatu   Ghjesù m'hà dettu:

"Che bellezza   hè l'alba,

quantu cambia a natura è a trasforma in a so propria luce. Dà à ogni cosa l'effetti chì u bè chì cuntene pruduce.

Ma per questu

Deve chjappà li, tuccalli, formali, penetrali finu à a fine,

per dà li sorsi di luce chì li permettenu   di dà vita à u bè chì deve   pruduce.

 

Se invece

- l'arbureti, i fiori, u mare ùn sò micca stati culpiti da a luce,

- ella (a luce) seria cum'è morta per elli,

-resteranu sottu à l'influenza di a bughjura chì diventeranu e so tomba.

 

A virtù di a bughjura hè di dà a morte A virtù di a luce hè di dà a vita.

 

Questu significa chì,

senza i raghji di u sole da quale tutte e cose create dipendenu è venenu à a vita,

- Ùn ci saria nunda di bonu in terra.

Saria ancu spaventoso è terribile di vede.

 

Si pò dì chì a vita di a terra hè ligata à a luce.

 

 

A mo figliola,   u Sun hè u simbulu di a mo Voluntà. 

Avete vistu quantu sò belli è incantevuli i so raghji nantu à a terra,

quali sò i so   effetti,

quante sfumature diverse,

chì bellezza, quali trasfurmazioni a luce pò ottene.



 

In verità, stu Sun hè statu postu da u so Criaturi per dà vita, crescita è

bellezza à tutta a natura.

 

Dunque

se u Sole travaglia nantu à questu per rializà u compitu affidatu da   Diu,

l'alba di a mo Voluntà nantu à a   criatura,

chì hè stata datu à l'omu per infundillu cù a Vita di u so Criaturi, hè più bella è abbagliante.

U trasforma in cuntattu cù a so luce,

- li dispensa e diverse sfumature di a bellezza di u so Creatore è,

-penetrà è modella,

Li dà sips di a Vita Divina per ch'ellu pò cresce è pruduce l'effetti di i beni cuntenuti in a Vita di u so Creatore.

 

È a Terra senza u sole ?

Ma   l'anima senza a mo Voluntà seria ancu più brutta è più spaventosa,

cum'è à l'urigine, cum'è l'incubo di passioni è vici, piuttostu cà a bughjura, appruntendu a tomba per ellu per intarrà.

 

Avete vistu chì i raghji di u sole ponu fà assai bè,

basta chì l'arburi, i fiori ecc ... si lascianu toccu da a   luce,

- di stà a bocca aperta per riceve i sorsi di vita amministrati da u Sole.

 

In listessu modu a mo Voluntà pò

fate cusì   bè,

porta tanta bellezza è vita, finu à   l'anima

Si lascia toccu, investitu, muffatu da e mani di a mo Voluntà cù a luce.

 

S'ellu si lascia imprigionà da Ella, abbandonendu si sanu sanu in Ella, a mo Voluntà Suprema realizà u più grande prodigiu di a Creazione, vale à dì a Vita Divina in a criatura.

 

Oh!

Se u Sole puderia formà  , riflettendu a so luce,   parechji Soli

- nantu à ogni arburu,

- in i mari,

- in muntagna,

- in i vaddi,

Ùn esisterebbe micca in natura ?

- incantu più grande,

- bellezza più radiante,

- altre meraviglie supplementari?

 

Eppuru ciò chì u Sole ùn faci, hè   realizatu da a mo Voluntà in l'ànima chì campa in  ella, chì aspetta, cum'è una fiuritura cù a bocca aperta,

- per riceve i sorsi di luce chì a mo Voluntà li dà

per furmà in ellu a vita di u Sole Divinu.

 

Allora, fighjate,   beie sti sorsi di a luce di a mo Voluntà à ogni mumentu  ,

per chì a più grande di e meraviglie pò esse realizatu in tè:

«   Chì a mo Voluntà hà a so vita divina in a criatura. "

 

Dopu dicu à u mo più altu è solu   bonu:

"U mo amore,   uniu a mo intelligenza à a vostra   per chì i mo pinsamenti nascinu in u vostru è, sparghjendu in a vostra Voluntà, scorri nantu à ogni pensamentu di a criatura.

 

Quandu ci stà inseme davanti à u Babbu Celeste, avemu da guidà à ellu

i tributi, a sottumissione, l'amore di ogni pensamentu di ogni   criatura,

ottene l'ordine è l'armunia cù u so   Creatore,

- di tutte l'intelligenza creata, ma ancu cù l'ochji di Ghjesù,

- cù e so parolle, i so gesti, cù i so passi, à u battitu di u so core ".

 

In Ghjesù,

- Mi sentu completamente trasfurmatu,

truvendu cum'è in azzione, cù tuttu ciò ch'ellu hà fattu è   fattu

per integrà a Gloria di u Babbu è cù u bè chì piacenu i criaturi. I so azzioni è i mei eranu unu : un amore, una vuluntà.

 

À questu u mo dolce   Ghjesù aghjunse  :

 

"A mo figliola, quantu bella hè a preghiera, l'amore, l'azzione di e criature in a mo Voluntà. Quessi sò atti pieni di tutta a pienezza divina.

A pienezza essendu cusì grande, li permette di abbraccià tuttu è tuttu, è Diu stessu-

listessu.

 

Sai

- Pudemu vede à l'infinitu i vostri pinsamenti in i mei, i vostri ochji, e vostre parolle in i mei, i vostri azzioni è i vostri passi in i mei, u to battitu di core in i mei,

Perchè

- una vulintà ci dà a vita,

- un amore unicu ci stimola, ci spinge, ci lega è ci rende inseparabili.

 

Quì perchè

u Sole di a mo Voluntà supera, eternamente è sorprendentemente, u Sole di l'atmosfera.

 

Vede a grande differenza:

-  u Sole chì Diu hà creatu  , tocca a terra, ancu l'illumina, pruduce innumerevoli effetti maravigliosi

Mentre ùn si separanu da a so surgente: scende, s'alza, toccu l'astri,.

Tutta a so luce ferma sempre in a so sfera, altri ùn puderia micca investisce tutta a so luce in u listessu modu.

Ma u sole

ùn entra in u celu per illuminà u tronu di   Diu,

ùn penetra micca Diu   stessu,

ùn sparghje una sola luce cù l'inaccessibili di l'Entità Suprema, nè pò investisce l'angeli, nè i santi, nè a   Mamma Celestial.

 

Mentre a luce di u sole di a mo vuluntà,

- quandu regna nantu à l'anima cù tutta a so pienezza,

- penetra in ogni locu, in i cori è a mente di e criature chì vivenu sottu terra,

ma a cosa più sorprendente hè chì,

- cresce,

Illuminate tutta a Creazione

purtendu u basgiu di a Vuluntà Suprema à u Sole, à e stelle, à u celu.

 

-A Voluntà Divina chì regna in a Creazione e

- u Sole di a Vuluntà Suprema chì regna in l'anima

scuntrà, basgià, amà è felicità l'altri, restendu in a Creazione.

 

Per u sole di a mo vulintà

- ùn lascia mai nunda daretu à ellu,

- piglia tuttu cun ellu stessu,

penetra i   cieli,

- investite tutti: santi, anghjuli, a Regina Sovrana,

- basgienduli tutti,

- dà li novi gioie, altri piacè, un novu amore, è più,

- versendu si in u pettu di u Signore.

 

A Voluntà Divina, bilocalizzata in a criatura,

- abbraccia, ama, adora a Voluntà chì regna in Diu stessu,

-Portalu tuttu è tutti, è

- immerse cun voi,

- Riapparisce currendu torna u so corsu.

 

A pienezza di u Sole di a Vuluntà Eterna essendu in l'anima,

-ssu Sole hè à a vostra dispusizione è

- emettendu e so opere, ama, prega, ripara, ecc ...

 

stu Sun piglia un novu cursu chì sorprende à tutti

- di a so luce, di u so amore, di a so vita.

 

Mentre

stu Sole di l'eterna Voluntà

- si alza è corre u so cursu

- stendu in u pettu di a Divinità, un altru s'alza è face u so modu

- chì avvolge tuttu, ancu a patria celeste,

- cù u so tramontu d'oru in a Suprema Maestà.

 

I bilocazioni di a mo Voluntà sò innumerabili.

stu Sun si alza cù ogni attu realizatu da a criatura in questu Sole di a Vuluntà Suprema.

 

Questu ùn hè micca datu à u Sun da l'atmosfera.

Questu chì hè sempre unu, ùn si multiplica, oh! Sì l'ultimi avianu a virtù di esse risuscitatu

quanti soli quante volte corre in terra, quanti soli   vedemu ?

 

Chì incantesimu, quanti beni supplementari riceverebbe a terra? Allora quanti benefizii pò esse l'anima campendu sanu sanu in a mo Voluntà,

dendu à u so Diu a pussibilità di bilocate a so   Voluntà,

permettenu di ripetiri e meraviglie chì solu un Diu pò   fà ?

 

Dopu avè dettu questu, HE sparissi è aghju trovu in u mo   corpu.

 

 

À u listessu tempu stava   pricatu,

- fendu a mo adorazione abituale di u mo Ghjesù crucifissu,

-Sentu u mo dolce Ghjesù vicinu à mè.

Circundendumi cù i so braccia, mi abbracciò assai strettu contru à ellu.

À u listessu tempu mi mostrò u mo ultimu cunfessore mortu,

chì paria pinsatu, cullatu, ma ùn hà dettu nunda. Fighjendulu, Ghjesù   m'hà dettu:

 

"A mo figliola, u to cunfessore m'hà lasciatu grandi cose. Ogni volta ch'ellu hà principiatu una missione, un   impegnu,

Ùn trascurava nunda, facendu esattamente, essendu assai attentu. Hà fattu grandi sacrifici

S'ellu ci era necessariu, ùn hà micca esitatu à espose a so vita per chì u so uffiziu si svolse currettamente, teme, di ùn fà micca a missione chì li era affidata,

esse ellu stessu l'ostaculu in a realizazione di quella missione.

 

Questu significa chì ellu hà apprezzatu è apprezzatu i mo azzioni.

Facendu cusì, hà attiratu a gràzia chì li permettenu di cumpiendu u so impegnu. Questu pò sembra ridiculu quandu questu hè u principale.

Perchè quandu qualchissia hè chjamatu à un uffiziu è face u so duvere in quantu à quellu uffiziu,

- Face per piacè à Diu è

induv'ellu ci hè u cumpiimentu di u so duvere, ci hè a santità.

 

Essendu ghjuntu à mè cù u cumpletu di i so duveri,

cumu ùn pudia micca pagà cum'ellu si meritava ? "

 

Mentre Ghjesù cuntava sti fatti, u   cunfessore,

- fucalizza nantu à una memoria ancu più prufonda,

riflette a luce di Ghjesù nantu à a so faccia, ma ùn parla micca cusì Ghjesù hà ripetutu e so   parolle:

 

"   A mo figliola,

se un individuu occupa un postu

- s'ellu hè sbagliatu,

-Ùn hè micca attentu à i duveri chì a so missione li impone, pò mette in guai grossi.

 

Supposons que cet individu soit juge, roi, ministre, maire, s'il a tort et néglige ses devoirs,

Pò causà a caduta di famiglie, paesi, o ancu regni interi.

 

Se un individuu privatu, chì ùn copre micca sta funzione specifica,

-committed stu difettu, sta mancanza d'attenzione, ùn causaria micca troppu guai.

 

Hè per quessa errore in e funzioni

- pesa più,

- chì porta à cunsequenze più gravi.

 

Quandu chjamu un cunfessore

dà un impulso,

- Questu hè nantu à una di e mo opere.

 

Videndu nè l'attenzione nè l'implicazione in e so funzioni chì questu uffiziu implica,

Ùn permette micca

- nè a grazia necessaria,

- ùn hè micca abbastanza luce per fà capisce l'impurtanza di u mo travagliu, nè ùn si pò fidà di ellu vede ch'ellu ùn apprezza a mo missione.

 

A mo figliola

- quellu chì compie esattamente a so missione, u fa per ubbidì à a mo Volontà,

-Mentre quelli chì agiscenu in modu diversu, facenu per scopi umani. Chì differenza trà unu è l'altru ".

 

Intantu, aghju vistu duie persone davanti à   mè.

i primi petri cugliati, vechji stracci, ferru arrugginitu, pezzi d'argilla, solu cose pisanti è senza valore

U poveru sudava, soffrendu sottu à u pesu di sta basura, soprattuttu ch’ellu ùn li dava micca ciò ch’ellu ci vole à suddisfà a so fame.

-L'altru si n'andò in cerca di picculi diamanti, picculi petre è petre preziose, solu cose estremamente leggere ma di valore inestimabile...

 

U mo dolce   Ghjesù aghjunse  :

"Quellu chì raccoglie a basura hè a metàfora di quellu chì agisce   per scopi umani, l'omu chì porta sempre u pesu di a   materia.

-L'altru hè a metàfora di quellu chì travaglia per cumpiendu a Voluntà Divina. Chì ghjè a diffarenza trà unu è l'altru:

- i picculi diamanti rapprisentanu e mo verità, a cunniscenza di a mo Voluntà chì, cullata da l'ànima, si forma assai diamanti.

 

Sè unu perde o ùn raccoglie micca una parte di sta spazzatura, ùn ci sarà micca troppu dannu,

Ma s'è vo perde o ùn coglie micca unu di sti diamanti, u dannu serà grande.

Perchè u so valore hè inestimabile, quant'è quellu di un Diu.

 

S'ellu hè statu induciutu in ingiru da quellu chì era incaricatu di cullà, cumu spiegherà ch'ellu hà causatu a perdita di una petra di valore infinitu chì puderia purtà tantu bè à l'altri criaturi ?

 

Allora u mo dolce Ghjesù hà messu u so core in mè è mi fece sentu u so core,   mi disse :

"A mo figliola, sò u ritmu di tutta a creazione. S'ellu mancassi, tutte e cose create ùn anu micca   vita.

Amu tantu quelli chì campanu in a mo Voluntà chì ùn possu fà senza elli. Vogliu sempre cun mè per fà ciò chì facciu.

 

Cusì palpitarete cun mè.

À mezu à e tante prerogative ch’avete averà, vi daraghju quella di u ritmu di tutta a Creazione.

U ritmu hè a vita, u muvimentu, u calore.

Essendu cusì cun mè, darete vita, muvimentu, calore à tuttu ".

 

Mentre parlava, mi sentia mossu è palpitatu in tutte e cose create,   Ghjesù   cuntinuau:

 

"Quellu chì vive in a mo Voluntà hè ligata à mè è ùn possu fà senza a so cumpagnia.

Ùn vogliu micca esse solu perchè a cumpagnia rende i travaglii chì sustenemu più belli, più piacevuli, più divertenti.

Hè per quessa chì   a vostra cumpagnia hè necessariu per mè,

per tagliate u mo isolamentu induve l'altri criaturi mi lascianu ".



 

Pensu à mè stessu: "Se a criatura ùn avia micca scappatu di a Vuluntà Suprema, avissi permessu à tutti di ottene santità, bellezza, scienza, luce è a cunniscenza stessa di u nostru   Creatore".

Ci stava à pensà.

Inoltre, mi dumandu s'ellu hè ellu chì porta sti pinsamenti, dubbiti è difficultà à a superficia in a mo mente.

Avaristi l'uppurtunità di parlà cun mè è serve cum'è u mo maestru. U mo amatu Ghjesù m'hà dettu:

"A mo figliola, vi sbagliate, a mo saviezza  ùn  si   adatta micca

- per furmà una sola santità, bellezza,

-di cumunicà una scienza è a mo cunniscenza à tutti. S'ellu ci era statu un pattu supremu trà a mo Voluntà è a soia,

-U Regnu di a mo Voluntà avè liberatu u so campu d’azzione, seranu

-tutti i santi ancu s'è tutti distinti l'un da l'altru:

-tutte belle, ma variegate, cù una bellezza più bella chè l'altru.

Sicondu a santità di ognunu, avissi da cumunicà una scienza separata chì permette à i dui di cunnosce i diversi attributi di u so Creatore.

 

Duvete sapè chì,

-Di tuttu ciò chì pò esse datu à i criaturi, piglianu solu picculi gocce

cusì immensa hè a distanza trà u Creatore è a criatura. Ancu s'ellu offre cose chì sò sempre novi è   distinti.

 

Inoltre, avè datu nascita à a Creazione per u nostru piacè,

- induve saria u nostru piacè

S'è no aviamu dotatu i criaturi di una santità, bellezza è cunniscenza di u nostru esse incomprensibile, immensu è infinitu ?

 

A nostra Sapienza s'affaria rapidamente fendu solu una cosa.

Chì diceremu di a nostra saviezza, amore è putere?

se, in a creazione di u globu, tuttu era statu solu celu, o terra, o mare? Chì gloria saria a nostra ?

 

Da l'altra parte

a multiplicità di e cose Avemu creatu da esaltà a saviezza, l'amore è   u putere

mostra à u listessu   tempu

a multiplicità di santità è bellezza in quale criaturi anu da nasce

Sò stati creati per l'amore di l'ultimi. Vede quantu hè bellu u celu cù e stelle.

Eppuru hè cusì u Sun, ma sò distinti l'una di l'altru. U celu hà una funzione, u sole una altra.

U mare hè bellu, a terra hè in fiore, l'alta muntagna, l'allungamentu di a piaghja culà

sò ancu ma e bellezze è e funzioni sò distinti.

 

Un giardinu hè bellu, ma quanti arburi è fiori diffirenti cuntene? Ci hè

- u fiore, bellu in a so piccula, a viole, a rosula, u gigliu, tutti belli, ma chì anu u so propiu culore, grandezza, prufume,

-a pianta piccula è u grande arburu..

Un giardinu consegnatu à un giardiniere espertu ùn hè micca un incantu?

 

A mo figliola, in l'ordine di a natura umana, ci    serà  sempre

- qualchissia chì supererà u celu in santità è   bellezza,

-qualchissia u sole, calchissia u mare, a terra fiorita, l'altura di e muntagne, u fiore chjucu, a pianta chjuca è l'arburu più grande.

Ancu s'è l'omu elude a mo Voluntà, multiplicà i seculi per avè tuttu l'ordine è una prufusione di e cose creatu è a so bellezza in a natura umana.

A vinceraghju rendendula ancu più admirabile è incantevule ".

 

Sò unitu in a Santa   Volontà Divina,

-dopu turnà tutte e cose creatu

-sigillà u mo   "Ti tengu caru"   per ch'ellu risuoni in ogni locu è in tutti

- cusì dà tuttu u so amore à u mo Ghjesù.

Eru ghjuntu à u puntu di rinvià à u mo Diu tuttu l'amore ch'ellu avia in u mumentu di a so cuncepimentu in u ventre di a Mamma Celeste.

In questu mumentu, u mo amatu   Ghjesù,   esce da mè  , mi disse  :

 

"   A mo figliola,

- cuncependu Mi, I Parola Eterna,

- a mo inseparabile Mamma

ricevutu mari di grazia, luce è santità da a Suprema Maestà.

Anu fattu tante azzioni è anu andatu oltre ogni amore, virtù è azzione.

- di tutte e generazioni

-necessariu per ottene u Redentore desideratu.

 

Vivu  cum'è u ganciu di a Sovereign Queen

  tutti i criaturi è

- tutti l'atti cumminati

per merità a cuncepimentu di a Parola,

 

Vivu in tè

- u ritornu di l'amore di tutti,

- a nostra gloria restituita e

- l'atti di tutti i redimi, ancu quelli chì a mo Redenzione hà da serve à cundannà per a so ingratitudine,

 

U mo amore hè apparsu dopu l'ultima volta è   sò cuncipitu.

Per quessa,   u dirittu di esse chjamatu Mamma hè innatu in ella  , hè sacru, postu chì,

- abbraccia tutti l'atti di e generazioni,

- rimpiazzà tuttu,

- era cum'è s'ella avia partatu una nova vita di u so ventre maternu.

 

Avete da sapè chì quandu operemu,

Purtemu à a criatura scelta per fà un compitu, assai

- d'amore,

- luce è

-à ringrazià ti,

riceve in cambiu tutta a gloria di u travagliu affidatu à ella.

 

U nostru putere è saviezza ùn risicate micca,

- da u principiu di a missione,

- per mette a criatura in un statu di fallimentu.

Dunque a criatura chjamata in l'attu primordiale,

u nostru travagliu deve esse sicuru in   questu,

Avemu da vince tuttu l'interessu è a gloria equivalenti à u travagliu   affidatu.

Ancu s'ellu, dopu, stu travagliu hè statu cumunicatu à altri criaturi,

- corre u risicu, cù a so ingratitudine, di fallu,

-Ci saria più supportable perchè Quellu à quale (u travagliu) era statu affidatu à u principiu, ci hà fattu percive tuttu l'interessu in i difetti di l'altri criaturi.

 

Per questu, dopu avè datu tuttu, avemu ricevutu tuttu in ritornu,

- per chì tuttu u capitale di a Redenzione resta intactu è,

- grazia à ella, a nostra gioia hè stata cumpleta è u nostru amore hè tornatu.

 

Un omu sàviu mette u so soldi in una banca falluta da u principiu ?

 

Ellu dumanda prima. Dopu ch'ellu hà affidatu a so capitale. À u tempu, u bancu pò   dichjarà fallimentu,

- ma u dannu hè menu impurtante

- grâce à l'intérêt reçu qui lui a permis de reconstituer son capital.

 

Se l'omu face cusì, più Diu pò fà, a so saviezza hè incommensurable.

Ùn hè micca solu ogni travagliu, una piccula capitale. Ma vene

u travagliu immensu di a Redemption   e

u costu di u valore infinitu è ​​incalculable di a Parola Eterna,

un  travagliu  unicu   _

Ùn pudendu riportà a Parola Eterna à a terra, era necessariu di purtarilu in salvezza in u Sovrani Celeste.

 

avendu affidatu tuttu, a so vita di Diu, ella,

essendu fedele à noi,

avia da risponde à   tutti,

per esse u garanti è rispunsevuli di sta Vita Divina chì hè stata affidata à ella hè ciò chì hà   fattu.

 

Avà, a mo figliola,

- ciò chì aghju fattu è vulia da a mo Mamma celeste in a grande opera di redenzione,

-Vogliu fà cun voi in u grande Fiat Supreme. U travagliu di u Divinu FIAT deve abbraccià tuttu: Creazione, Redemption è

Santificazione.

Hè a basa di tuttu, a vita chì scorri in tuttu. Tuttu hè chjusu in questu

Ùn avè micca principiu, hè u principiu di tutte e cose, a fine è a fine di e nostre opere.

 

Vede, dunque, quantu u capitale chì vi hè affidatu hè superabundante. Ùn avete micca capitu, ma sapete chì vi affidemu à u Fiat Supreme ?

 

Ti affidemu

- tutta a creazione,

tutta a capitale di a Redemption   e

- quellu di a Santificazione.

A mo Voluntà hè universale è hè Ella chì travaglia in tutte e cose. Hè solu chì ciò chì appartene à ellu hè affidatu à voi.

 

Vulete forse a mo Voluntà senza e so opere ?

Ùn sapemu micca dà a nostra vita senza e nostre opere è i nostri beni. Quandu demu, demu tuttu.

 

A Regina di u Celu, dopu avè ricivutu a Parola, cuncintrau in ella e so opere è i so beni.

Dendu vi a Vuluntà Suprema, regnante è duminante, vi damu tutte l'opere chì li appartenenu.

 

In questu modu, vi purtemu pienu

-à ringrazià ti,

- a cunniscenza,

- capacità,

cusì chì FIAT, da u principiu, ùn pò fallu è voi.

 

Riparazione, avete bisognu di rinvià

amore, gloria di tutta a creazione, redenzione è   santificazione.

 

Allora u vostru compitu

-hè impurtante, universale è

- deve abbraccià tuttu è tuttu in modu chì,

se a nostra Voluntà, cumunicata à l'altri criaturi,   falla,

Avemu da truvà in voi a ricustituzione di u viotu lasciatu da   l'altri.

 

rendendu sicuru in tè,

dendu l'amore, a gloria è tutte l'opere chì deve esse fattu da e criature,

a nostra gloria sarà sempre cumpleta,   è

u nostru amore riceverà u so   interessu ghjustu.

 

Serete fideli, rispunsevuli è garanti di a Voluntà Divina chì vi hè stata affidata ».

 

Mentre Ghjesù mi parlava, una grande paura m'hà pigliatu   è, capitu tuttu u pesu di a mo rispunsabilità, è teme assai ch'e aghju in periculu nimu altru ch'è tuttu u pesu è l'opere di una Volontà Divina, aghju dettu:

 

"U mo amore, ti ringraziu per a vostra grande gentilezza versu mè, ma ciò chì vulete   dà mi hè troppu impurtante; mi sentu sfracicatu da un pesu è a mo piccula è incapacità ùn anu nè forza nè   capacità.

A paura di ferisce sè stessu è di ùn pudè abbraccià tuttu, vultate versu un'altra Criatura più capace di prutege tuttu stu capitale di a vostra Voluntà Suprema, pudendu cusì riceve l'interessu equivalente à un capitale cusì grande; Ùn aghju mai pensatu à una tale rispunsabilità, è avà chì mi dimustrate a so impurtanza, mi sentu chì a mo forza mi lascia è teme a mo debule ".

 

Ghjesù, stringendu à ellu per allevà mi da a paura chì   m'oppressava, aghjunse:

"   A mo figliola,

curaggiu, nun abbi paura, hè u to Ghjesù chì ti voli dà troppu, ùn aghju u dirittu di dà ciò ch'e vogliu ?

Vulete mette un limite à u mo travagliu cumpletu chì vi vogliu confià ?

 

Chì dite

-Se   a mo Mamma Celeste mi accetta, Parola Eterna  ,

senza a so pruprietà è l'atti necessarii per a mo   cuncepimentu?

Puderia esse veru amore è veru accettazione? Ovviamente micca. Dunque vuleriate a mo Voluntà senza e mo opere è senza l'atti chì li cunvene.

 

Ci vole à sapè, per chì a vostra paura vi abbandunà, chì tuttu ciò chì vi aghju dettu, vale à dì sta grande capitale, hè digià in tè.

Dopu avè aiutatu à esercitassi

-per mi rinvià a gloria è l'amore di tutta a Creazione, a Redenzione è a Santificazione

- facennu abbraccià tuttu è tutti,

avè vistu chì l'interessu equivalente hè vinutu facilmente à mè,

tandu vulia fà cunnosce, cù più chjarità, a grande capitale di a mo Vuluntà

ch'e    aghju  affidatu à voi

per pudè capisce u grande bè chì   pussede.

 

possu dunque,

firmà u cuntrattu di u capitale chì vi hè affidatu è, à u listessu tempu   , fatevi percepisce l'interessu chì mi dà.

 

Ùn cunnosci lu,

- Ùn pudemu mancu fà u cuntrattu di capitale,

- nè u ricivutu di interessi,

da quì u bisognu di esse cuscenti.

 

Perchè avete tantu paura di mandà mi à un altru criatura ? Ùn avete micca digià in voi

- un amore chì dice   "ti amu"   da tuttu è tuttu,

-un muvimentu chì mi face tutti e

- chì tuttu ciò chì fate abbraccia in nome di tutti,

- chì mi porti cum'è in un abbracciu, l'opere, e preghere, a gloria, e riparazioni di tutti ?

S'è vo fate digià di chì avete paura? "

 

7) À u listessu tempu aghju vistu altre anime intornu à mè. Ghjesù andò versu elli è,

- passali à traversu,

- Li toccò osservendu u muvimentu di a so Vita Divina in i so casi, ma nunda hè vinutu.

Allora vultò à mè è, pigliendu a mo manu, strinse assai forte.

À u so toccu una luce surtò da mè è Ghjesù era felice di dìmi :

 

(8) "Questa luce hè u muvimentu di a Vita Divina in voi.

Comu pudete vede, aghju andatu à altri criaturi, ma ùn aghju micca truvatu u mo muvimentu. Cumu possu dunque confià a grande capitale di a mo Voluntà ?

T'aghju elettu, puntu. Attentu è ùn teme micca ".

 

 

Accumpagnannu u mo dolce Ghjesù in a so agonia dolorosa in l'ortu di l'alivi finu à u puntu di sparghje u so sangue, soprattuttu quandu tuttu u pesu   di i nostri peccati era versatu nantu à a so più santa Umanità, oh ! Cumu vulia alleggerà e so sentenzi atroci.

Cume mi sentu cumpassione per ellu, mi disse:

 

"A mo figliola, a mo Voluntà hà u putere di a vita è di a morte, a mo Umanità ùn cunnosci micca a vita diversa da quella di a mo Voluntà Divina, ogni volta chì i peccati si versavanu nantu à mè, m'hà fattu sentu una morte distinta per ogni peccatu; a mo Umanità gemu sottu. a vera morte   chì m'hà inflittu da a mo Voluntà Suprema, ma sta Voluntà Divina, chì m'hà datu sta morte, hà purtatu à i   criaturi a nova vita di grazia.

 

Ancu s'è a criatura pò esse detestable, impious, s'ellu hà l'uccasioni di purtà un attu di a mo Vuluntà ind'è ella, ancu quandu ella hè per more, mette, essendu a vita, u germe in l'anima.

 

In quellu mumentu, pussedendu sta sumente di vita, si pò sperà a so salvezza, u putere di a mo Vuluntà chì assicura chì questu attu di vita in l'ànima ùn mori micca è hè cunvertitu in morte, a mo Voluntà chì hà u putere di dà. ... a morte, mentri tu è tutti i vostri atti sò immateriali è immortali.

 

Avà, se un unicu attu di a mo Voluntà cuntene a sumente di a vita, chì ùn serà micca u casu cù quelli chì ùn abbraccianu micca unu, ma agiscenu in l'ànima.

ripetutu di a mo Voluntà ? Riceve micca solu u germe, ma ancu a pienezza di a vita, assicurendu a so santità ".

 

Allora u mo poveru spiritu s'hè persu in a Santa Volontà Divina facendu i mo azzioni di solitu in ella, mi sentu cum'è s'ellu tuttu era mio.

 

Andendu intornu à tutte e cose create, stampendu u mo "I love you" in ogni locu

",

a mo adorazione, a mo gloria à u Criaturi, aghju cunnisciutu

quantu Diu hà fattu per a criatura   e

quantu ci amava.

 

A Vuluntà Suprema paria di rallegra di revelà e novi sorprese di u so amore, per pudè seguità i so azzioni, chì mi permette di pussede ciò chì hè surtitu da a so Voluntà creativa. A mo piccula era persa in i so immensi pussidimenti.

Nantu à questu u mo dolce Ghjesù esce da mè è   mi disse  :

 

"A mo figliola, quandu a mo Regina Mamma hè nata, tutti l'ochji eranu   nantu à ella.

Cum'è d'un sguardu, tutti i pupulari fighjavanu à Quellu chì avia da asciugà e lacrime chì dà vita à u Redentore bramosu.

Tutta a Creazione era centrata in u so sintimu onoratu di ubbidì à i so segni.

A listessa Divinità era tutta a so, curandu d’ella, appruntendula è furmendu in ella, cù grazii sorprendenti, u locu duv’ellu duvia falà u Verbu Eternu per incarnà.

S'è no aviamu sta virtù chì ci permette, travagliendu, agisce, parlendu, di dà à unu senza scurdà di l'altri, ognunu ci avaria dettu :

"Tu ci lasci, pensendu solu à sta vergine, dendu è cuncentrandu tuttu in ella, per ch'è tù porti Quellu in quale pusemu a nostra speranza, a nostra vita, tuttu u nostru bonu".

 

Pudemu dunque chjamà sta volta

induve   a Regina Sovrana hè ghjunta in u mondu, l'ora di a mo Mamma.

 

Avà, a mo figliola, pudemu dì chì u vostru tempu hè ghjuntu. Sò tutti inchiodati à tè, e so voci diventanu una,

- pricà à mè,

- pressendu mi

affinchì a mo Voluntà ripiglià nantu à tè tutti i so diritti divini, assoluti

Grazie à u so duminiu tutale, pò versà in voi tutti i beni chì avia decisu di dà si a criatura ùn avia micca scappatu di a so Voluntà.

 

Dunque  u Celu, a Mamma Celeste, l'anghjuli, i santi, sò   rivolti à tè.

cusì chì trionfa a mo Voluntà.

A so gloria in u celu ùn hè micca cumpletu finu à chì a mo Voluntà hà triunfatu cumplettamente nantu à a terra.

Tuttu hè statu creatu per u cumpletu tutale di a Vuluntà Suprema.

Finu à chì u Celu è a Terra tornanu à stu cerculu  di a  Vuluntà Eterna,

Si sentenu cum'è a mità di e so opere, a so gioia è a felicità. Perchè a Voluntà Divina, ùn avè avutu u so cumpletu cumpletu in a Creazione,

ùn pò micca dà ciò chì avia previstu:

a pienezza di i so bè, i so effetti, a gioia è a felicità chì sò in ella.

 

Tutti sospiranu daretu à voi

A mo vuluntà

- hè tuttu u vostru, à sente voi,

- Ùn risparmiate micca grazia, nè luce, è tuttu ciò chì hè necessariu per creà in voi a più grande di meraviglie,

- questu hè a so culminazione è u so triunfu tutale.

 

Quale pensate chì hè u più prodigiosu:

-una piccula luce ferma piatta in u Sole o

- chì u sole ferma piattu in a poca luce ?

 

Eiu: "Saria di sicuru più straordinariu s'ellu a piccula lumera cuntene u Sole, in più pare impussibile di   rializà."

 

Ghjesù:   "Ciò chì hè impussibile per a Criatura hè pussibule per Diu: a piccula luce hè l'anima è u Sole hè a mo   Voluntà.

 

Avà, hà da dà tantu à a piccula luce per furmà cum'è un circhiu

per pudè chjude a mo Voluntà in ellu.

A natura di a luce hè di sparghje i so raghji in ogni locu. Allora mentre ella stà triunfante in stu   cerculu,

-Stenderà i so raghji divini

- Darà à tutti a Vita di a mo Vulintà.

Questu hè u prodigiu di meraviglie da chì tuttu u celu sospira.

 

Allora lasciate assai spaziu per a mo Voluntà.

Ùn oppone micca nunda, perchè ciò chì hà stabilitu da Diu in u travagliu di a creazione pò esse cumpletu ".

 

Cum'è aghju fattu e mo opere di solitu in a Voluntà Divina, una luce inaccessibile avvede u mo picculu esse.

Cum'è se tutte l'opere di u mo Creatore eranu prisenti,

Aghju dettu "I love you" à tuttu ciò chì hè statu   creatu, aghju mandatu

- un mumentu per ogni mumentu,

- una adorazione è ringraziu per a gratitùdine per tutta a Creazione;

 

Aghju capitu chì a luce chì m’hà datu stu   « ti amu »   per tutte e cose, st’impetu, st’adorazione, era listessa.

Eru in a presa di a luce chì m'hà ingrandatu, mi fece più chjucu. Hà fattu a mo piccula ciò chì   vulia.

Eru in stu statu è ùn aghju micca vistu u mo dolce Ghjesù, dunque eru infelice è aghju dettu à mè stessu :

"Ghjesù m'hà lasciatu. In questa luce benedetta ùn sò micca induve dirigisce i mo passi per truvà quellu chì ùn vede nè u so principiu nè a so fine.

Oh! Luce Santa, lasciami truvà Quellu chì hè tutta a mo vita, Quellu chì hè u mo bene più altu ».

 

In u stessu mumentu in u quale aghju datu via libera à u mo soffrenu d'esse statu privatu di Ghjesù, cù piena bontà, esce da mè è mi disse assai teneramente   :

(2) "A mo figliola, perchè avete   paura ?

Ùn vi abbandunò micca, hè piuttostu a mo Voluntà Suprema chì mi piatta in tè.

A luce di a mo Voluntà hè infinita, infinita.

Ùn vedemu micca i limiti, nè induve principia, nè induve finisce.

 

D'altronde, a mo Umanità hà i so cunfini, i so limiti.

Perchè a mo Umanità hè più chjuca chè a mo Volontà Eterna, in ella sò avvoltu, oculatu. Ma quandu sò cun voi,

-Lasciaraghju agisce a mo Voluntà è mi rallegu in u so travagliu divinu, a to ànima.

Preparu un novu cursu d'apprendistatu. Vi faraghju cunnosce, di più in più, e meraviglie di a mo   Voluntà Suprema.

 

Ogni volta chì natari in ella, assicuratevi di a mo prisenza. U megliu di tutti:

Facciu ciò chì fate   .

Mi piattu per lasciallu fà cose più impurtanti. È   mi rallegra in questi   frutti.

Devi ancu sapè, figliola, chì   a luce vera hè inseparabile.

 

Fighjate, ancu u sole di l'atmosfera hà sta prerogativa. Possede l'unità di luce.

Hè cusì compactu in a so sfera chì ùn perde micca un atomu unicu è riempie a terra sana di luce.

Sta luce ùn si divide mai.

Hè cusì compactu in sè stessu, unitu, inseparabile. Ùn perde mai a so luce di u sole.

In una unità, u sole sparghje   i so   raghji, dispels a bughjura nantu à tutta a terra.

In una unità, u sole elimina a so luce è ùn lascia micca traccia di i so atomi.

 

Si la lumière du soleil était divisible, sa lumière aurait diminué il y a longtemps et elle n'aurait plus la force d'illuminer toute la   terre.

Si pudia dì cusì : « lumière divisée, terre déserte ».

 

U sole pò riclamà a vittoria perchè hà tutta a so forza è tutti i so effetti in l'unità di a so   luce.

A terra riceve tanti effetti maravigliosi è innumerabili è pò chjamà u sole a vita di a terra. Questu hè duvuta à l'unità di a so luce.

Per seculi ùn hà persu nisun atomu chì Diu hà affidatu à ellu. Hè sempre triunfante, maestosu è fissu.

Adora è celebra continuamente in a so luce u triunfu è a gloria di a Luce Eterna di u so Creatore.

 

A mo figliola  , u sole hè u simbulu di a mo vuluntà eterna.

Stu simbulu hà l'unità di luce. A mo Voluntà a pussede ancu   di più.

Questu ùn hè micca un simbulu ma a vera luce.

U sole pò esse definitu cum'è a nascita di a luce inaccessibile di a mo Voluntà.

Avete vistu a so immensità. Ùn ci hè micca un globu di luce cum'è u sole, quella immensa distesa induve l'ochju umanu ùn pò intravede nè u principiu nè a fine.

Et pourtant toute cette lumière infinite n'est qu'un seui acte de l'éternelle Volonté. U fattu chì sta luce increata hè cusì compacta face inseparabile, indivisible.

Dunque, più di u sole, pussede l'unità eterna in quale u trionfu di Diu è tutte e nostre opere sò fundate.

 

Stu triunfu di l'unità di a Vuluntà Suprema hà u centru di a so sede, di u so tronu in a Santa Volontà. I so raghji brillanti emananu da stu centru divinu.

Investinu tutta a patria celeste,

Tutti i santi è l'anghjuli sò investiti cù l'unità di a mo Voluntà. Ricevenu tutti l'innumerevoli effetti. Li appruprianu.

Cusì cunferiscenu à elli una unità cù l'unità suprema di a mo Voluntà. Questi raghji sò dati à a Creazione. Forma a so unità cù l'anima chì campa in a mo Voluntà.

 

Fighjate, l'unità di sta luce di a mo Voluntà pusata in u centru di e Tre Persone Divine hè digià ancorata in tè.

In cunseguenza:

- una cosa hè a luce è l'attu,

- un altru hè a mo Voluntà.

U mumentu chì fate e vostre azzioni in ella,

- sò digià incorporati in stu unicu attu di u centru

- è a Divinità hè digià in voi chì fate ciò chì fate.

A Mamma Celeste, l'anghjuli, i santi, tutta a Creazione ripite u vostru attu. Tutti in coru sentenu l'effetti di a Vuluntà Suprema.

 

Fighjate, sente

-u prodigiu mai vistu prima di st'attu unicu chì empie u celu è a terra,   e

a listessa Trinità, chì si unisce à a criatura, ella stessu cum'è l'unicu attu di a   criatura ».

À u listessu tempu, aghju vistu a Luce eterna fissata in mè è aghju intesu u coru di tuttu u celu è di tuttu a Creazione in a so lingua muta ... ma cumu per discrive tuttu ciò chì aghju capitu di l'unità di a luce di a Vuluntà Suprema?

 

Ghjesù aghjunse:   J

"A mo figliola, per ogni attu per esse bonu è santu, a so origine deve vene da Diu. Hè necessariu chì l'ànima chì vive in a mo Voluntà, vive in l'unità di sta   luce.

A so adorazione, u so amore, u so entusiasmu è tuttu ciò ch'ellu pò fà, deve principià in a rhinità divina.

Deve riceve l'origine di e so azzioni da Diu stessu. Cusì hè a so adorazione, u so amore, u so entusiasmu

- a listessa adorazione chì e Trè Persone Divine anu trà elli,

- u listessu amore reciprocu chì regna trà u Babbu, u Figliolu è u Spìritu   Santu,

- u so impetu hè quellu impulsu eternu chì ùn cessà mai di dà impulsu à tutti.

 

L'unità di sta luce unisce tuttu,

- ciò chì Diu faci l'anima,

-Ciò chì l'anima face hè fattu da Diu. Diu face questu per a so propria   virtù,

L'anima face questu per mezu di l'unità di a luce chì l'entorna.

 

Questu significa chì   u prodigiu di campà in a mo Voluntà hè u prodigiu di Diu stessu  .

Tutti l'altri travaglii, ancu bè è santu, sò oscurati, svaniscenu davanti à l'atti realizati in l'unità di sta luce.

 

Per imaginà

- u sole chì, in l'unità di a so luce, sparghje i so raghji chì invadenu a   terra sana   è - chì i criaturi ponenu   tutti i lumi di a terra davanti à a luce abbagliante di u sole : luce elettrica, luci privati, quant'è. ponu   mette un pocu.

A so luce   pareva piccula   davanti à u sole, cum'è ùn esiste micca.

 

Nimu ùn avaristi di sti luci per illuminà i so passi, e so mani per travaglià, i so ochji per vede. Tutti aduprà u sole.

Tutti issi lumi chì fermanu spenti, ùn portanu nunda à nimu.

 

Hè listessu per tutti l'altri travaglii.

S'ellu ùn sò micca realizati in l'unità di a luce di a mo Voluntà, sò cum'è e piccule luci davanti à u grande sole. Quasi passanu inosservati.

Ma quelli lumi chì sò inutili davanti à u sole, ùn sò nè visibili nè benifichi, appena u sole hè sparitu, acquistanu u so picculu valore.

Portanu un pocu di benessiri. Sò a luce in a bughjura di a notte è serve u travagliu di l'omu. Ma ùn saranu mai u sole, nè ponu purtà i stessi beneficii di u sole.

U scopu di a Creazione, però, era di mantene tutti in unità. Tuttu era surtitu da u pettu di l'unità di luce di u Supreme FIAT.

A criatura era l'unicu chì ùn vulia micca ottene questu. Hè surtita da quella unità.

Era ridutta à mendicà per l'effetti di sta luce.

Hè quasi cum'è a terra dumandata da u sole, da a vegetazione è da u sviluppu di a sumente piatta in u so ventre.

 

Chì dulore, a mo figliola, essendu rè, di ritruvà si cum'è un mendicante, dumandendu l'aiutu chì duvia esse à u so serviziu ».

Tuttu Ghjesù afflittu è dulore   era zittu.

È aghju capitu tutte e soffrenze chì u trafittavanu, sintendu chì mi penetravanu in u prufundità di e fibre più intime di a mo ànima.

Vulendu à tuttu u costu di allevà à Ghjesù, aghju vultatu à i mo atti di solitu in l'unità di a so Voluntà.

Sapiu quant’ellu puderia passà da u soffrenu à a gioia ogni volta chì a mo piccula s’immergeva in a luce inaccessibile di a so Voluntà.

Cusì Ghjesù, amandu cun mè, l'amore guarì a so ferita è hà sappiutu cuntinuà e so parolle:

"A mo figliola, ti cresce in u mo   Voluntà

Nun m'infliggiu mai u dulore palpitante di vede Vi esce da l'unità di a luce di u Fiat Supremu. Prumettimi, ghjurami ch'e seraghju sempre u novu natu di a mo Voluntà ».

 

Eiu : " Amore, cunsulatevi. Vi prumettu, u ghjuru. È avete da   prumittimi di tenami sempre in braccia, immersa in a to Vuluntà, senza mai abbandunà mi s'è vo vulete ch'e sia u figliolu di a To Vuluntà per sempre.

Tremulu è dubitu di mè stessu, di più chì più si parla di sta Volontà Suprema, più mi sentu peghju perchè più si sente a nulità di u mo nunda ».

 

Allora, suspirendu, Ghjesù aghjunse:

"A mo figliola, u fattu chì senti u vostru niente un pocu di più ùn hè micca contru à a   vita in a mo Voluntà, hè piuttostu u vostru   duvere.

Tutte e mo opere sò state formate nantu à nunda. L'Integra pò dunque fà ciò ch'ellu vole.

Sì u sole era ghjustu è dumandò:

"Chì sò i vostri benefici, i vostri effetti, quantu luce è quantu calore cuntene?"

Ellu rispose: "  Ùn facciu nunda  . Sò solu chì a luce chì Diu m'hà datu hè investita cù a Vuluntà Suprema.   Facciu ciò chì ISIS vole, stendu induve ellu voli è pruduce l'effetti chì vole.

Fendu cusì   ùn sò nunda, a Voluntà Divina in mè face tuttu  ».

Per tutte e mo altre opere, tutta a so gloria hè di stà in u nunda à dà,

à a mo Voluntà, tuttu u spaziu per l'azzione di ISIS.

 

Solu l'omu vulia fà senza a Vuluntà di u so Creatore, vulia operà u so nunda, credendu bè in qualcosa.

U Tuttu, sintendu trascuratu da nunda, esce da l'omu, chì si ritrova supra à tutti, sottu à tuttu.

Allora lasciate chì u vostru niente sia sempre sottu à u pollice di a mo Vuluntà, se vulete chì sia l'unità di a so luce

travaglià in tè   è

ricorda una nova vita di u scopu di a   Creazione ".

 

A luce di a   Voluntà Divina mi avvolge incessantemente. A mo piccula intelligenza, in u mare immensu di sta luce, piglia appena pò :

- uni pochi di gocce di luce e

- uni pochi di fiamme di l'innumerabili verità, cunniscenze è felicità cuntenute in stu mare infinitu di a   Voluntà Eterna.

Ma, spessu, ùn sò micca capaci di mette nantu à a carta e parolle adattate per questa lumera, dicu pocu cumparatu cù a quantità chì lascià.

Perchè a mo povera piccula intelligenza piglia appena abbastanza per riempila. U restu l'aghju da lascià.

Questu hè ciò chì succede à una persona chì si tuffa in u mare.

Hè inzuccatu, l'acqua scorri in ogni locu, forse in e so viscere. Ma, una volta fora di u mare, chì piglia da tutta l'acqua di u mare ?

Pocu, o quasi, paragunatu à ciò chì ferma in mare.

 

È esse statu in u mare, pudete dì quanta acqua, quantu è quante spezie di pesci ci sò in questu? Di sicuru micca, d'altra parte, hà da pudè discrive u pocu ch'ellu hà vistu di stu mare. Tale hè a mo povera anima.

Mentre era in questa luce, u mo dolce Ghjesù surse da mè dicendu:

"A mo figliola, questu hè l'unità di a luce di a mo Voluntà per chì l'amate sempre di più è vi cunfirma ancu di più in   ella.

Vogliu cunnosce a grande sfarenza trà quellu chì campa in a mo Vuluntà, in l'unità di sta luce, è quellu chì si rassegna sottumettendu à a mo Voluntà.

 

Per fà capisce, vi daraghju una sumiglianza cù u sole à l'orizzonte:

U sole da a volta celeste sparghje i so raghji nantu à a superficia di a terra.

Fighjate, ci hè un tipu d'accordu trà u sole è a terra. U sole tocca a terra è a terra riceve a luce è u toccu da u sole.

Avà, a terra, riceve u toccu di luce è sottumessu à u sole, riceve l'effetti cuntenuti in a luce. Questi effetti trasformanu a faccia di a terra.

A luce di u sole u face verde, u face fiori. L'arbureti crescenu, i frutti maturanu è ùn mancanu altre meraviglie, sempre prudutte da l'effetti di u sole.

 

Ma u sole, in dà i so effetti, ùn dà a so luce.

À u cuntrariu, cunserva gelosamente a so unità è l'effetti ùn sò micca durà.

Cusì vedemu a terra povera à volte in fiore, à volte spogliata, chì cambia cù ogni stagione, sottumessu à mutazioni cuntinui.

Sì u sole furnia a terra cù l'effetti è ancu a luce, a terra si vulteria in u sole è ùn averebbe più bisognu di dumandà i so effetti.

Perchè, avè in ellu a luce, diventerà u prutettore di a fonte di l'effetti cuntenuti in u sole.

 

Tale hè l'anima chì si rassegna è si sottumette à a mo Voluntà, sperendu l'effetti chì ISIS cuntene.

Ùn hà micca luce.

Ùn pussede micca a fonte di l'effetti cuntenuti in u Sun of Eternal Will.

Si vede un pocu cum'è a terra, ora ricca di virtù, ora povera, cambiante in ogni circustanza, assai più chè s'ellu ùn era sottumessu à a mo   Voluntà.

Saria cum'è a terra se a luce di u sole ùn a toccu.

Perchè hè toccu da a so luce chì riceve i so effetti, altrimenti ferma miserable, senza pruduce una sola filetta d'erba.

 

Hè cusì chì Adamu si truvò dopu à u peccatu. Avia persu l'unità di a luce.

Cusì avia persu a surgente di i benefici è di l'effetti pussediti da u sole di a mo Voluntà.

Ùn sentia più, in sè stessu, a pienezza di u Sole Divinu,

ùn pudia più vede in ellu issa unità di luce fissata in u fondu di a so ànima da u Creatore chì, cumunicanu à ellu a so sumiglia, ne fece a so vera copia.

Prima di u peccatu, pussede a fonte di l'unità di a luce cù u so Creatore. Ogni so attu era un raghju di   luce   chì   )

- hà invaditu tutta a   Creazione,   )

- s'hè fissu in u centru di u so Creatore,

- purtendu l'amore è u ritornu di tuttu ciò chì hè statu fattu per ellu in a Creazione. Era l'armunizatore è hà furmatu a nota d'accordu trà u Celu è a Terra.

 

Eludendu a mo Voluntà, e so opere

- chì, cum'è i raghji, si sparghje in u celu è in a terra,

- sminuì, cum'è l'arburi è i fiori in a piccula zona di a so terra.

Ùn più in armunia cù u so circondu, diventò a nota discordante di tutta a Creazione.

Oh! Lascià. Ellu pienghje amaramente per a perdita di l'unità di a luce, chì l'hà risuscitatu sopra tutte e cose creatu è hà fattu Adam u picculu Diu di a terra.

Avà, a mo figliola, da ciò chì vi aghju dettu, avete capitu chì   vive in u mo Voluntà significa pussede a fonte di l'unità di a so luce cù tutta a pienezza di l'effetti chì   ISIS cuntene.

 

In cunseguenza, a luce, l'amore, l'   adorazione  ,  ecc ... emananu da ognunu di i so atti.

Cuntenenu un attu cù ogni attu, un amore cù ogni amore.

Cume a luce di u sole invade tuttu, harmonizeghja tuttu, cuncentra tuttu in sè stessu.

Cum'è un raghju brillanti, torna à u so Creatore

tuttu ciò ch'ellu hà fattu per tutti i criaturi   è

a vera nota d'accordu trà u Celu è a Terra.

 

Chì ghjè a diffarenza trà:

- chì pussede a surgente di i beni di u Sole di a mo Voluntà e

- quale campa di i so   effetti ?

 

U listessu trà u sole è a terra

U sole pussede sempre a pienezza di luce è effetti

Hè perpetuamente radiante è maestosu in a volta celeste. Ùn hà micca bisognu di a terra.

Ancu s'ellu tocca à tuttu, hè intangible.

Ùn si lascia toccu da nimu.

Sì qualchissia s'azzardava à fighjulà, l'eclissava, l'accecava, u vinceva.

Mentri a terra hà bisognu di tuttu, lassendu si tocca, spoglia è, s'ellu ùn era u sole è i so effetti, saria una prigione sinistra piena di miseria.

Allora ùn ci hè micca paraguni

trà quelli chì campanu in a mo Voluntà è quelli chì sò sottumessi à ellu.

 

Adamu, prima di u peccatu, pussede l'unità di a luce, mentre ch'ellu era vivu, ùn pudia ricuperà.

Per ellu hè accadutu cum'è per a terra chì gira intornu à u sole. Ùn hè micca fissatu, gira è s'oppone à u sole chì forma a notte.

Per piantà di novu, pudendu cusì sustene l'unità di sta lumera, ci hè bisognu di un riparatore chì li era supiriore, una forza divina per dirittala.

Questu hè u rolu di a redenzione.

A mo Mamma Celestiale pussede l'unità di sta luce è puderia distribuisce à tutti, ancu più di u   sole.

 

Trà ella è a Suprema Maestà, nè notte nè ombra ùn si sò mai stallate.

Invece, era sempre in pienu ghjornu è in ogni tempu, sta unità di a luce di a mo Voluntà hà fattu tutta a Vita Divina flussu in ella.

 

L'hà purtatu

- mare di luce, gioie, felicità, cunniscenza divina,

- mare di bellezza, gloria, amore.

Triunfante, purtò tutti sti mari à u so Creatore cum'è u so propiu.

Li hà dimustratu u so amori, a so adurazione, per succorsu à a so bellezza.

 

È a Divinità affundò mari novi è ancu più belli. U so amore hè immensu è di listessa natura cum'è ISIS.

Sapia amassi per tutti, integrà per tutti.

I so atti più chjuchi in l'unità di sta luce eranu superiore à i più grandi atti è atti di tutte e criature inseme.

 

Hè per quessa chì pudemu chjamà

i sacrifici, l'opere, l'amore di l'altri   criaturi,

- fiamme chjuche paragunate à u sole,

- gocce davanti à u mare,

riguardu à l'atti di a Sovereign Queen.

 

Perchè, in virtù di l'unità di a luce di a   Vuluntà Suprema,

Hà triunfatu di tuttu   è

Hà superatu u so propiu Creatore imprigionendulu in u so   ventre.

 

A mo Mamma pussede l'unità di a luce di a mo Voluntà è guvernava nantu à tuttu. Cusì hà sappiutu furmà stu prodigiu senza precedente.

È hà sappiutu amministrà à u Prigiuneru Divinu i fatti degni di ellu.

 

Adam hà persu l'unità di a luce.

Cascà è si furmò a notte, i debule, e passioni, per ellu stessu è per e generazioni à vene. Sta Vergine sublime ùn hà mai fattu a so vulintà è ferma perpetuamente "giusta" è in u Sole Eternu.

Per ella era sempre u ghjornu.

Hà purtatu u ghjornu di u sole di ghjustizia per tutte e generazioni.

 

Sta Regina Vergine hà cunservatu in u fondu di a so ànima immaculata l'unità di a luce di a Vuluntà eterna.

Questu hè abbastanza per dà noi

a gloria di   tutti,

l'atti di tutti   e

u ritornu di l'amore di tutta a   Creazione.

 

A Divinità, grazia à ella, in virtù di a mo Voluntà, hà sentitu u ritornu di e gioia è a felicità chì ISIS vulia riceve per mezu di a Creazione.

Pudemu dunque chjamà : a Regina, a Mamma, a Fundatrice.

u specchiu di a mo vulintà,

in quale ognunu pò circà à sè stessu per riceve a vita di a mo Voluntà da ella ».

Dopu chì mi sentu imbutu di sta   luce.

Aghju capitu a grande maraviglia di a vita in l'unità di a luce di a Vuluntà Suprema. U mo dolce Ghjesù, vultendu, aghjunse:

A mo figliola, Adam in u statu d'innocenza è a mo Mamma Celestiale pussede l'unità di a luce di a mo   Vuluntà.

Ùn era micca a so virtù, ma cumunicata da Diu. A mo Umanità l'aveva da a mo virtù.

Perchè ci era in ella

- micca solu l'unità di a luce di a Vuluntà Suprema,

- ma dinò a Parola Eterna.

Eru inseparabile da u Babbu è u Spìritu Santu. Cusì puderia accade a bifurcazione vera è perfetta.

Vale à dì : restendu in u celu, sò falatu in u ventre di a mo Mamma, essendu u Babbu è u Spìritu Santu inseparabile da mè.

Anch'elli m'anu seguitu mentre stavanu, à tempu, in u celu.

Mentre Ghjesù parlava, mi dumandu s'ellu e Trè   Persone Divine avianu patitu tutti i trè, o solu Ghjesù, a Parola   .

Ghjesù, cuntinuendu, mi disse:

"A mo figliola, u Babbu è u Spìritu   Santu

- siate unu cun mè,

"Mi hà seguitu.

Eru, à u stessu tempu, in u celu cun elli.

Ma u duvere di soffre, di suddisfà è di riscattà l'omu hè cascatu à mè.

 

Eiu, figliolu di u Babbu, aghju fattu u mo duvere di cuncilià Diu cù l'omu. A nostra Divinità hè intangible, ùn pò micca sperimentà u minimu soffrenu.

 

Era a mo Umanità, chì cù e Tre Persone Divine inseparabilmente,

- si rende à a Divinità,

- hà patitu u martiriu.

Hè cuntentu in modu divinu.

 

A mo umanità, pusseduta

- micca solu a pienezza di a mo Voluntà cum'è a so virtù,

- ma a Parola stessa.

Allora a mo inseparabilità cù u Babbu è u Spìritu Santu andò oltre a perfezione, sia Adam innocent.

- di a mo mamma.

Perchè per elli era grazia, mentri per mè era a mo natura.

 

Avianu à tirà da Diu: luce, grazia, putenza, bellezza. In mè c'era a Fonte chì facia a luce, a bellezza, ecc ...

Dunque, a diffarenza trà

quellu chì era innatu in mè   è

quellu di a mo Mamma chì duvia per   grazia,

era cusì grande ch'ella restava eclissata davanti à a mo Umanità.

 

Figlia mia, attentu,

u to Ghjesù, rettene a surgente chì   sbocca,

- sempre avè da dà

- cum'è tù à piglià.

 

Malgradu tuttu ciò chì hè digià dettu di a mo Voluntà, ùn aghju micca finitu. Ùn serà micca abbastanza per voi

- nè a curta vita di l'esiliu,

- micca per l'eternità

cusì ch'e vi fassi cunnosce a longa storia di My Supreme Will e

per listà e grandi meraviglie chì cuntene.

 

Facendu e mo opere di solitu in a Voluntà Suprema, aghju pruvatu   à traccia tuttu ciò chì u mo Ghjesù, a mo Mamma Celestiale, a Creazione è tutte e criature anu fattu.

U mo dolce Ghjesù m'hà aiutatu à ricurdà di tutti quelli chì aghju omesso di mintuvà, senza avè a capacità, è cù tutta a so bontà m'hà ricurdatu di u so attu dicendu:

"A mo figliola, tutte e mo opere sò prisenti in u mo Voluntà, disposti trà   elli. Fighjate

eccu quelli di a mo zitiddina, cù e mo lacrime, i mo capricci,

ancu quellu di quandu, da zitellu, passava per i campi, aghju coltu fiori.

 

Venite à mette u vostru   "Ti tengu caru"   nantu à i fiori chì cogliu è nantu à e mo mani chì si stendenu à coglie.

In questi fiori

- tu eri quellu chì stava à fighjulà,

- era tù ch'e aghju pigliatu cum'è u mo fiuritore di a mo Vulintà.

Ùn vulete esse in a cumpagnia di tutti i mo atti di zitiddina cù u vostru amore è

divertite cun mè in questi atti innocenti ?

 

Fighjate à u restu : criatura, stancu di pienghje per l’anime, facia una siesta ma, nanzu chjode l’ochji,

- hè tù chì aghju vulsutu cuncilià cù u sonnu,

- vulendu vede ti basgià e mo lacrime per a prima volta stampendu un   "Ti tengu caru"

in ogni lacrima è,

cù u ritornu di   u to "Ti tengu caru",   lasciate chjode u sonnu l'ochji.

 

Mentre dorme ùn mi lasciate solu,

- aspetta ch'e mi svegliu cusì,

-cum'è tù chjusu u mo sonnu, apri u mo sveglia cù u to   "Ti amu".

 

A mo figliola, chì era destinata à campà in u mo Voluntà, era inseparabile   da mè.

Perchè, in quellu mumentu, ùn era micca quì,

- M'hà dimustratu a mo vuluntà,

- m'ai restituitu a vostra cumpagnia, i vostri azzioni,   u vostru "ti caru". Sapete ciò chì significa un "ti amu" in u mo Voluntà ?

 

Stu "I love you" cuntene una felicità eterna, un amore

À a mo zitiddina basta à rende Mi felicità è à furmà, intornu à mè, un mare di gioie, chì mi permette di mette da parte tutte l'amarezza chì mi davanu e criature.

Se ùn seguite micca tutte e mo azioni, e vostre azioni lascianu un vacu in a mo Voluntà.

Senza a vostra cumpagnia, mi sentu isolatu. Vogliu a vostra cunnessione cù tuttu ciò chì aghju fattu

A vulintà chì ci unisce hè una, solu l'attu pò esse.

 

Seguimi torna, fighjate quandu avete dui o trè anni

Mi alluntanai da a mo Mamma è, in ghjinochje, cù e mo braccia stese in forma di croce,

 

-Aghju pricatu à u mo Babbu celeste

d'avè pietà di l'omu,

Aghju abbracciatu, cù e mo braccia, tutte e generazioni. A mo pusizioni si   moveva.

Cusì chjuca, in ghjinochje cù i so bracci stesi, pienghjendu, prighendu... A mo Mamma ùn pudia resiste à vede mi.

U so amore maternu cusì forte, l'avaria fattu succorsu

 

Voi, chì ùn avete micca l'amore di a mo Mamma, venite

- sustene e mo braccia,

- asciuga e mo lacrime,

mette un "ti amu" induve aghju messu i mo ghjinochje per chì hè menu dulurosu.

Infine, gettatevi in ​​i mo bracci

cusì ch'e vi offre à u mo Babbu celeste cum'è figliola di a mo Vulintà.

 

Ti chjamu dapoi.

Quandu mi ritrovu solu, abbandunatu da tutti, mi dissi :

"Se tutti mi lascianu, u novu natu di a mo Voluntà ùn mi lasciarà mai solu". L'isulazione hè troppu dolorosa per mè, cusì e mo azzioni aspettanu a vostra è a vostra cumpagnia ancu ".

 

Ma cumu scrive tuttu ciò chì u mo dolce Ghjesù m'hà dettu   nantu à l'opere di a so vita? Se l'avessi da menziunà tutti, saria troppu longu, riempiendu libri interi,

dunque mi fermu...

 

Dopu dicu à u mo gentile   Ghjesù:

"Amore mio, s'è vo vulete cusì chì a to santa Volontà sia ricunnisciuta è regna, cù tuttu u so putere, in mezu à i criaturi, perchè, à a vostra venuta in terra cù a vostra Mamma Celestiale, chì, avendu ottenutu u Redentore desideratu, avissi Avissi pussutu avè ottenutu u FIAT desideratu, ùn pudia micca rializà, inseme à a Redenzione, l'adempimentu di a vostra Santissima Volontà ?

 

A vostra presenza visibile avissi aiutatu, admirabilmente facilitatu u Regnu di a Vuluntà Suprema in terra; d'altronde, chì sta povera criatura, meschina è incapace a faci, ùn mi pare micca digna di a so gloria è di u so trionfo ». Moventendu in mè, u mo dolce   Ghjesù hà rispostu:

 

"A mo figliola, tuttu hè statu pianificatu, u tempu è l'ora, sia per a Redemption sia per a mo Voluntà nantu à a terra, per ch'ellu possi regnà quì. Hè statu stabilitu chì a mo Redemption serviria d'aiutu, postu chì ùn era micca. l'origine de l'homme et s'éleva, comme moyen, après que l'homme   s'en soit éloigné.

Viciversa, a mo Voluntà era l'urìgine di l'omu è a fine in u quale ellu avia da chjude; tutte e cose cuminciò in a mo Voluntà è tuttu deve vultà à Ella, è ancu s'è certi restanu daretu, nimu ùn scapperà l'eternità.

Hè ancu per quessa chì a mo Vuluntà hà u primu.

 

Per a redenzione, aghju avutu à avè una Vergine Mamma, cuncipita senza a bughjura di u peccatu uriginale; Essendu ubligatu à incarnà mè, mi cunvene, l'Eternu Verbu, chì, per fà a mo santa Umanità, u mo sangue ùn era micca infettatu.

 

Avà, per fà cunnosce a mo Voluntà, per ch'ella regna quì, ùn aghju micca bisognu di una seconda mamma secondu l'ordine naturale.

Invece aghju bisognu di un secondu secondu l'ordine di grazia.

Perchè per chì a mo Voluntà regnu, ùn aghju micca bisognu di un'altra Umanità, ma di fà cunnosce.

Cusì, attrattu da e so meraviglie, a so bellezza, a so santità è i benefici chì porta à a criatura, ella stessu pò sottumette à u so putere tuttu in amore.

 

In elettu à a missione di a mo Voluntà, secondu l'ordine naturali, vi accoltu in u stock ordinariu.

 

Ma, per a dignità di a mo Voluntà, secondu l'ordine di grazia,

-  Aviu avutu à mettevi assai altu

- per chì nisuna bughjura resta in a vostra ànima,

chì a riluttanza di a mo Voluntà puderia fà regnu.

 

Se per riscattà l'omu, a mo Umanità di u sangue puru di a Vergine Immaculata era ancu necessariu per furmà a vita di a mo Voluntà in tè,

Avia bisognu di purità, candore, santità, a bellezza di a to ànima.

 

Dopu avè furmatu a mo Umanità in u ventre di a mo Mamma, sta Umanità hè stata data à tutti, di sicuru à quelli chì a vulianu, cum'è salvezza, luce, santità.

Cusì sta vita di a mo Vuluntà in tè serà distribuita à tutti, per fà cunnosce è piglià u so putere.

 

S'ellu avia vulsutu liberà da u peccatu uriginale, cum'è a mo Mamma Celestiale, per chì a mo Vuluntà si pò vene à a vita in tè, nimu ùn averia preoccupatu d'esse "abitatu" da a mo Voluntà.

Paria: "Per chì a vita di a Vuluntà Suprema regnà in noi, duvemu esse a seconda mamma di Ghjesù è avè i so privilegi".

 

Per d 'altra banda, sapendu chì appartene à a so propria stirpe, cuncipitu cume sò,

s'elli volenu è appellu à a so bona   vuluntà,

Anch'elli puderanu cunnosce a   Vuluntà Suprema,

- ciò chì ci vole à fà per voi per regnà in elli, i benefizii chì ne derivanu, a felicità terrena è celestiale preparata, in modu distintu, per quelli chì facenu regnu a mo Voluntà.

 

A mo Redenzione era cum'è l'arbre di a mo Voluntà piantatu in tè,

-lavatu cù u mo sangue,

-coltivatu è scavatu cù u sudore di a mo fronte in una suffrenza imperceptible,

- fecundati da i sacramenti.

 

In principiu, era necessariu di cultivà l'arbulu,

- Allora i fiori crescenu è,

- infine i frutti celesti di a mo Voluntà matura.

 

Per maturà questi preziosi frutti,

- i mo trenta trè anni ùn sò micca abbastanza,

-i criaturi ùn esse pronti, disposti à tastà issi prelibati cusì dilicati ch'e aghju datu, tutti di u celu.

 

Allora aghju appena piantatu l'arbulu

- lascendulu tutti i mezi pussibuli per cresce bella è giganti è,

- à u so tempu, per u tempu chì i frutti saranu maturi è pronti à cugliera, vi aghju sceltu soprattuttu per chì sapete tuttu u bonu chì pussede è, dopu avè risuscitatu a criatura à a so origine, metterà a so vulintà. à parte per voi chì era a causa di a so caduta è, manghjendu sti frutti preziosi, u so sapori serà cusì sublime chì aiuterà à caccià tutta a putrezza di e passioni è a so vulintà, restituendu u putere à a mo   Vulintà.

 

Ella abbraccia tuttu in ella in una sola è stessa abbraccia, unendu tuttu: creazione, redenzione è rializazione di u scopu per quale tuttu hè statu creatu, vale à dì chì a mo Voluntà sia cunnisciuta, amata è realizata in u celu cum'è in terra ".

Eiu: "Gesù, amore mio, più dici, più mi sentu u pesu di a mo piccula, teme ch'ella possa ostaculi u Regnu di a to Vulintà in   terra. Oh! S'è a mo Mamma è Tu l'avessi fattu direttamente da a terra. , A vostra Voluntà l'avaria fattu, u so effettu sanu. Interrompendu e mo parolle, Ghjesù   aghjunse:

 

"A mo figliola, u nostru duvere hè cumplettamente cumpletu, tocca à voi à cumpiendu u vostru. Hè u vostru duvere; Eiu è a Sovrana Regina ùn sò micca toccu da u soffrenu, simu impassibili è in un statu di gloria cumpleta, dunque u soffrenu ùn hà   nunda . per fà cun   noi.

 

Invece, in quantu à voi vi cuncernate, i dulori di pudè ottene u Fiat Supremu, a nova cunniscenza, a nova grazia venenu à u vostru aiutu, è mentre ch'e sò in u celu, resteraghju ammucciatu in tè per custruisce un Regnu per a mo vulintà. . U mo putere hè sempre u listessu, per fà à u celu ciò chì puderia fà s'e fossi carne è sangue nantu à a terra; quandu decide, è a criatura accunsenu à rinunzià tuttu à a mo Voluntà, l'investite   fendu fà ciò ch'e aghju da fà. Siate attenti è fate u vostru   duvere ".

 

Mi sentu pienu di difetti, soprattuttu per via di a ripugnanza ch'e aghju avutu quandu si tratta di scrive cose intimi trà u Nostru Signore è mè ; u   pesu chì mi sentu hè cusì dulurosu chì daraghju qualcosa per evità di fà, ma l'ubbidienza à quellu chì hè sopra à mè m'impone è ancu s'ellu vogliu prutestà, sprimendu e mo ragioni per ùn fà micca, finisci sempre per   cede . .

 

Per d 'altra banda, dopu à una tale disputa, mi sentu pienu di difetti è gattivi, è quandu Ghjesù ghjunse, li dissi:

 

"Gesù, a mo vita, abbi pietà di mè, fighjate à i mo difetti è quantu   sò gattivi".

 

Ghjesù, cun amabilità è tenerezza, mi rispose:

 

"A mo figliola, ùn abbiate paura, sò quì per guardà voi è esse u guardianu di a vostra ànima per chì u minimu peccatu ùn pò micca entre in ellu è, induve voi è altri vedete difetti è gattive, ùn aghju micca trovu, anzi. vedi chì u to nulla sente u pesu di u Tutt'ellu perchè più t'alzu intimamente à mè, comunichendu ciò chì u Tutt'ellu vole à fà cù u to nulla, più senti u to nulla è, guasgi spaventatu, sfracciatu da u Tutù, tù. vuleria evità di manifestà, è ancu di mette nantu à carta, ciò ch'ellu vole fà tuttu cù questu nunda ; in ogni modu, malgradu a to ripugnanza, vincu sempre fendu fà ciò chì   vogliu .

 

Questu hè accadutu ancu à a mo Mamma celeste quand'ella hè stata detta: "Ave Maria, piena di grazia, darete nascita à u Figliolu di Diu".

 

À sente questu, si spaventò, si trimò è disse : « Cumu hè pussibule ? Ma ellu rispose: "Che mi sia fattu secondu a to parolla". Sentendu tuttu u pesu di tuttu u so nulla, naturalmente si spavintò. Hè per quessa, quandu vi dicu ciò chì vogliu fà cun voi è u vostru niente hè spavintatu, vecu rinnuvatu u timore di a Sovrana Regina è, cumpassione, elevatu u vostru niente, u rinfurzatu per ch'ellu pò sustene u Tuttu. Allora ùn vi preoccupate, pensate invece di avè tuttu ciò chì avete operatu ".

 

 

Cume aghju continuatu e mo azioni di solitu in a Vuluntà Suprema, abbracciandu tuttu è tuttu per purtà à u mo Creatore l'atti di tutti in   unu .

sulu, u mo dolce Ghjesù esce da mè è, abbracciandumi inseme, s'unì à mè in tuttu ciò chì aghju fattu, dicendu mi assai amore:

 

"A mo figliola, aghju amatu l'atti fatti in a mo Voluntà tantu chì m'impegnu   personalmente à mantene in l'unità di a mo Luce Suprema, rendenduli inseparabili da e mo azioni. Se sapia quantu sò geloso di questi atti chì mi glorificanu. in modu divinu, essendu ognunu cum'è l'iniziu di una nova festa in tutta a Creazione è a Patria Celestial, sti atti, chì scorrenu cum'è raghji di luce in a mo Voluntà, induve sia, portanu novi gioie, feste è   felicità.

 

Questi atti sò e gioia, a festa, a felicità chì a criatura forma in a Voluntà di u so Creatore.

Ùn hè micca per voi chì a criatura pò furmà è portà festa, gioia è felicità à u so Creatore facendu a nostra Voluntà regnu in ogni locu ?

 

Questu hè accadutu à a mo Regina Mamma chì hà sempre travagliatu in l'unità di a luce di a Vuluntà Suprema.

Tutte e so azzioni, u so rolu di Mamma, u so dirittu à esse Regina fermanu inseparabile da u so Creatore.

a divinità,

- identificà l'atti di felicità per felicità a Patria Celestiale,

- in u stessu tempu libera l'atti di a Mamma Celestiale lascendu chì tutti i santi sò investiti,

- micca solu di e nostre gioie è di e nostre beatitudini ma

- ancu di l'amore maternu di a so Mamma,

-a gloria di a so regina è

- di tutte e so opere cunvertite in gioia in tutta a Ghjerusalemme celeste.

 

Cusì sò tutte e fibri di u so core maternu

ama cù u listessu amore tutti i figlioli di a   Patria Celeste,

distribuzendu à tutte e so gioie di Mamma è a so gloria di   Regina.

 

Era a Mamma di l'amore è di u soffrenu nantu à a terra per i so figlioli, chì li custavanu caru, quant'è a so vita costava u so Figliolu Diu.

En vertu de l'unité de la lumière de la Volonté Suprême qu'il possédait, ses œuvres restaient inséparables des nôtres.

In u celu hè a Mamma d'amore, di gioia è di gloria per tutti i so figlioli celesti.

Hè per quessa chì tutti i santi l'anu

- un amore più grande,

- più gloria è gioia

grazia à a so Sovrana Mamma è Regina.

 

Per questu amu tantu quellu chì campa in a mo Voluntà,

- scende da ella per fà ciò chì face,

- per risuscitallu in u senu di u Signore,

- cusì chì u so attu diventa unu cù u so Creatore ».

 

Per questu mutivu, pensendu à a benedetta Voluntà di Diu, parechje cose mi sò vultate in mente. Ùn hè necessariu di mette in scrittura. U mo dolce Ghjesù, vultendu,   aghjunse:

 

"A mo figliola, u triunfu di a mo Voluntà unisce a Creazione cù a Redenzione. Puderia esse chjamatu un    triunfu  unicu .

A caduta di l'omu hè stata causata da una donna.

Hè grazia à una Donna Vergine chì hà datu nascita à a mo Umanità ligata à a Parola Eterna chì, quattru mila anni dopu, hè statu purtatu u rimediu per a caduta di l'omu.

 

Avà trovu u rimediu, a mo Voluntà deve stà sola senza u so cumpletu cumpletu ?

Mantene u so attu primordiale in a creazione è in a redenzione.

Hè per quessa, duimila anni dopu, avemu sceltu una altra vergine cum'è u triunfu è a cumpleta di a nostra Voluntà.

 

Hè Ella chì stalla u so Regnu in a vostra ànima è si face cunnisciuta, grazia à a so cunniscenza.

Hà permessu di risurrezzione per pudè campà in l'unità di a so luce. Hà furmatu a vostra vita in ella è a Voluntà Divina hà furmatu a so in tè. Hà stallatu u so duminiu in voi.

Face a cunnessione per allargà u so duminiu à l'altri criaturi.

 

A Parola, falendu in u ventre di a Vergine Immaculata, ùn era micca

solu à tè.

 

In fatti, creendu u ligame di cunnessione cù i criaturi, aghju messu dispunibile cum'è rimediu, per tutti.

Questu hè ciò chì vi succede

Dapoi, dopu avè furmatu u so regnu in voi, a Vuluntà Suprema stabilisce cumunicazioni per fà sapè à e criature tuttu ciò chì vi aghju amparatu nantu à ella:

- a cunniscenza,

- i mezi di campà in tè,

- i so desideri.

 

Ella vole

- quellu omu torna à i so braccia,

-chì riintegra a so origine in l'eternu Vulintà da quale hè vinutu.

 

-Issi camini di trasmissione, sti ligami d'unione,

a propagazione di a luce, a piccula   brisa,

Quessi sò i mezi per fà li respira l'aria di a mo Voluntà

per disinfettà l'aria di a vulintà umana,

è u ventu impetu per cunquistà è sradicà e vuluntà più ribelli.

 

Ogni cunniscenza riguardanti a mo Voluntà hà u putere di creazione.

U tuttu hè di purtà fora sta cunniscenza per u so putere

riesce à tuccà u so core,   prufondamente,

li sottumette à u mo   duminiu.

 

Ùn era micca u casu cù a Redemption ?

Finu ch'e eru cù a mo Mamma, durante a vita nascosta in Nazareth, tuttu hè passatu in silenziu intornu à mè.

U fattu ch'e aghju statu oculatu cù a mo Regina Celestiale hà servitu admirabilmente

- per furmà u fundamentu di a Redenzione, e

-per pudè annunzià ch'e eru digià trà elli.

Ma quandu i so frutti eranu cunnisciuti da a ghjente ?

 

Quandu sò surtitu in publicu, aghju fattu cunnosce.

Aghju parlatu cun elli cù a forza di a mo parolla creativa.

Siccomu tuttu ciò chì aghju fattu è dettu hè statu divulgatu è divulgatu ancu oghje.

in i populi i frutti di a redenzione anu avutu è anu sempre i so effetti.

 

Sì, invece, nimu avia nutatu a mo ghjunta nantu à a terra, a Redenzione seria morta è senza effettu per e criature.

Hè dunque a cunniscenza chì hà datu nascita à i so frutti.

 

U listessu accadrà cù a mo Voluntà.

A cunniscenza dà vita à i frutti di a mo Voluntà.

Hè per quessa chì vulia rinnuvà ciò chì aghju fattu per a Redenzione:

- sceglite un'altra vergine,

- stà nascostu cun ella per quarant'anni o più,

- isolandulu da tuttu cum'è una ripetizione di Nazareth,

- esse liberu cun ella per informà

di tutta a storia, di e meraviglie,   di i benefizii   chì a mo Voluntà cuntene, furmendu cusì a vita di a mo   Voluntà in It.

 

Aghju sceltu Ghjiseppu cum'è   guardianu, cullaburatore è sorvegliante di a Regina Sovrana è di  mè stessu

Dunque, aghju postu à u vostru latu l'assistenza vigilante di i mo ministri cum'è

- cullaburatori, tutori è

- custodi di a cunniscenza, i beneficii è i prodigi cuntenuti in u mo Testamentu.

 

A mo vulintà vole stabilisce u so regnu trà i populi Allora vogliu

-chì deposita in elli sta duttrina celeste, cum'è novi apòstuli

- furmendu cun elli, à u principiu, un cerculu chì face cum'è cunghjunzione cù a mo Voluntà è trasmette, dopu, à i populi.

 

S'ellu ùn era micca o ùn era micca statu u casu,

- Ùn avissi micca insistitu tantu chì tù scrivi,

nè ùn avissi permessu a visita di u prete ogni ghjornu, ma avaria lasciatu tuttu u mo travagliu trà tè è   mè.

Allora stai attentu è lasciami fà ciò chì vogliu ".

 

Cumu possu sprime quantu era cunfusu dopu à e parolle di Ghjesù? Restendu in silenziu, da u fondu di u mo core aghju ripetutu Fiat, Fiat,   Fiat.



 

Dop'à ghjorni assai dulurosi d'avè statu privatu di u mo dolce Ghjesù, ùn l'aghju più pussutu piglià, gemendu sott'à una pressa chì mi sfracciava l'ànima è u corpu, dispiacendu a mo patria celestiale, induve, mancu per un mumentu,   mi saria statu firmatu separatu da Quellu chì hè tutta a mo vita è u mo più altu è solu   bonu.

 

Quandu aghju ghjuntu à a fine di a mo forza, senza a prisenza di Ghjesù, mi sentu chì a mo ànima si riempia d’ellu, videndu cum’è un velu chì u cupria; mentre ch'e aghju pensatu à ellu, accumpagnallu in i suffrimenti di a so passione, soprattuttu in l'attu in u quale Ponziu Pilatu u mostrava à u populu dicendu : « Eccu l'omu », u mo dolce Ghjesù mi disse :

 

"A mo figliola, à u mumentu chì Ponziu Pilatu hà dettu: "Questu hè l'omu" tutti gridavanu, "crucificàlu, crucifissulu, u vulemu mortu". Cum'è u mo propiu Babbu celeste è a mo Mamma ferita inseparabile, è micca solu u presente   , ma ancu tutti l'assenti è tutte e generazioni passate è future; s'ellu ùn l'esprimevanu micca in parolle, l'anu fattu cù atti, perchè nimu ùn l'a dumanda. . Vivu è u fattu di stà zittu cunfirma e parolle di   l'altri.

 

Stu gridu di morte da parte di tutti hè statu assai dulurosu per mè è aghju intesu tante morti quante ci hè grida "crucificallu" ;

 

Mi sentu affucatu in a soffrenza è a morte, più di più, videndu chì nimu di i mo morti ùn hà purtatu una nova vita è quelli chì anu ricivutu a vita per via di a mo morte ùn anu micca benefiziu di u fruttu pienu di a mo Passione è di a mo morte.

 

A mo suffrenza era tale chì a mo umanità gemente stava per succumbà, pigliendu u so ultimu soffiu, ma, à u mumentu di a morte, a mo Vuluntà Suprema, cù a so omnivoia, fece vede à a mo Umanità moribunda, tutti quelli in u quali l'Eterna Volontà avia rignatu. cù a so putenza assuluta, chì li avissi permessu di avè u fruttu cumpletu di a Passione è di a mo morte;

 

A mo Mamma, in capu, era a guardiana di tutti i mo beni è di i frutti di a mo Vita, Passione è Morte, ùn lassendu micca u minimu suspiru ch’ella tinnia.

u fruttu preziosu, è hè per ella ch'elli sò stati trasmessi à u novu natu di a mo Voluntà è ancu à quelli in quale a Vulintà Suprema avia avutu a so vita è u so regnu.

 

Quandu a mo Umanità morente hà vistu u fruttu pienu di a mo Vita, Passione è Morte, salvà è salvà, hà sappiutu ripiglià è cuntinuà u cursu di a Passione dolorosa. Dunque hè solu a mo Voluntà chì porta tutta a pienezza di i mo pussessi è u fruttu cumpletu in a creazione, a redenzione è

Santificazione. Induv'ellu regna, tutte e nostre opere sò piene di vita, ùn ci sò micca cose à mità o incumplete, mentre chì induve ùn regna, ancu s'ellu ci pò esse qualchì virtù, tuttu hè miseria è   incomplete;

 

s'ellu ci sò frutti, sò verdi è ùn maturanu, è si piglianu i frutti di a mo Redenzione, i piglianu moderatu è in picculi quantità, è cusì diventanu debbuli, malati è febbrili; dunque u pocu bè ch'elli facenu hè stancu, sintendu sfracicatu da u pocu bè ch'elli anu fattu; à u cuntrariu, a mo Voluntà sviutata a vulintà umana, empiendu di forza divina è di vita in bè è, dunque, chì face u regnu in ellu, faci u bè senza difficultà, a vita chì cuntene, chì permette di travaglià bè cù una forza irresistibile;

 

a mo Umanità hà trovu a vita in a mo Passione, in a mo Morte è in a quale a mo Voluntà duvia regnà, è finu à ch'ella averà u so regnu in l'ànima, a Creazione è a Redenzione seranu sempre incomplete ».

 

Dopu à quale aghju cuminciatu à fà e mo opere di solitu in a Vuluntà Suprema è u mo dolce Ghjesù, esce da mè, seguitava cù i so ochji tuttu ciò chì aghju fattu è, videndu chì tutti i mo atti eranu identificati cù u so è in virtù di a Vuluntà Suprema. seguitava a listessa strada di u so, dendu duie volte u listessu bonu, a stessa gloria à u nostru Babbu celeste, pigliatu da un eccessu d'amore, mi pressu à u mo core   dicendu :

 

"A mo figliola, ancu s'è tù sì chjuca è appena nata in u mo Voluntà è vive in u so Regnu, a to piccula hè u mo trionfu è quandu ti vegu operandu in ella, sò, in u Regnu di a mo Vuluntà, cum'è un rè chì hà sustinutu un longa guerra, u so ideale hè a vittoria è chì, ritruvendu vittorioso, hà ritruvatu a fiducia dopu à a battaglia sanguinosa, e privazioni subite è e ferite inflitte sempre visibili à a so parsona, u so trionfo chì hà pigliatu forma grazia   à e cunquiste fatte. piacè in   u Regnu

vintu è, triunfante, celebra;

 

Sò cum'è ellu, u mo ideale essendu in Creazione u Regnu di a mo Voluntà in l'ànima di a criatura; u mo scopu primariu era di ripruduce a Trinità Divina in l'omu in virtù di a cima di a mo Voluntà in ellu, ma   l'omu avè scappatu, aghju persu u mo regnu in ellu; per quasi seimila anni, aghju avutu à suppurtà una longa battaglia, ma, ancu s'ellu era longa, ùn aghju mai cessatu di crede in u mo ideale o in u mo scopu primariu, è ùn mai cessaraghju ;

 

Sò vinutu in redenzione per rializà u mo scopu ideale è primariu, vale à dì u Regnu di a mo Voluntà in l'ànima, tantu chì, à vene, u mo primu Regnu di a Vuluntà Suprema hè statu creatu in u core di a mo Mamma Immaculata, fora di chì ùn saria micca mai pussutu vene à a terra; malgradu i suffrimenti è e privazioni è u fattu ch’e aghju statu feritu è ​​ammazzatu, u Regnu di a mo Voluntà ùn hè statu realizatu ; Aghju custruitu a fundazione, facendu i preparativi, ma a battaglia sanguinosa trà a vulintà umana è u Divinu cuntinuò.

 

Avà, u mo picculu, fighjendu ti operà in u Regnu di a mo Voluntà, a manera di fà, u fattu chì si affirma sempre più in tè, mi sentu vittoriu in a mo longa battaglia è tuttu si prisenta à mè cum'è un triunfu è festa, i mo suffrenze, e mio privazioni è e mio ferite mi sorrisu è a mo morte stessa mi fa campà di novu in a mo Voluntà in tè.

 

Cusì mi sentu vittoriu di a creazione, di a redenzione, chì permette à u mo nascitu di a mo Voluntà, i longhi giri, i voli rapidi, i viaghji interminable in u Regnu di a mo Voluntà di u quale sò fieru è, piacè, sò cù i mo ochji tutti. i passi è l'atti di a mo zitella.

 

Vede, avemu tutti un ideale, è una volta chì hè realizatu, simu cuntenti; quellu di u zitellu hè di appiccicà à u pettu di a mamma è, quand'ella pienghje è pienghje, basta chì a mamma li dessi u pettu per smette di pienghje è copre u so surrisu ; vittorioso, succhia fin'à ch'ellu hè pienu è succhia, triunfante s'addormenta;

 

Cusì hè per mè, dopu avè piantu per un bellu pezzu, videndu u ventre di l'ànima apre e porte per installà u Regnu di a Vuluntà Suprema, e mo lacrime si fermanu è cascanu nantu à u so pettu è sughjendu u so amore è i frutti di u Regnu. .

di a mo Voluntà mi addurmintu è riposu cum'è cunquistatore.

 

In listessu modu per l'acellu, chì l'ideale hè a sumente, videndula, batte l'ale, corre, si precipita nantu à a sumente è, pigliatu in u so beccu, triunfante, ripiglia u so volu; Sò tale chì l'acellu, volendu è circulendu, vultendu è   vultendu per furmà u regnu di a mo Vuluntà in l'ànima per ch'ellu mi faci truvà a sumente di u mo manciari, ùn pigliu micca alimentu altru ch'è quellu creatu in u mo Regnu è, quandu vecu sta sumente celeste, ancu di più chè l'acellu, vola per   nutriscia.

 

Per tutti, tuttu hè di pudè rializà l'ideale chì avemu stabilitu per noi stessu, per questu mutivu, videndu chì operate in u Regnu di a mo Voluntà, vecu u mo ideale cumpletu da avè u ritornu di u travagliu di Creazione è Redenzione è u triunfu di a mo Voluntà stabilitu in tè. Dunque sia attentu, perchè a vittoria di u vostru Ghjesù hè in voi per sempre ».

 

Dopu à quessa, u mo dolce Ghjesù si move in mè è mi disse assai teneramente:

 

"A mo figliola, dimmi, quale hè u vostru ideale, u vostru scopu?   "

 

Eiu: "Ghjesù, u mo amore, u mo ideale hè di rializà a vostra Voluntà è, a mo   fine , per assicurà chì nisun pensamentu, parolla, battitu di core è travagliu esce da u Regnu di a vostra Vuluntà Suprema, ma chì sò cuncipiti, nutriti, cresciute, furmendu in   ella a so vita è, se ne necessariu, a so morte;

 

Sò chì in u vostru Voluntà opere ùn mori micca, una volta ch'elli sò nati, ch'elli campanu eternamente, cusì hè à u regnu di a vostra Voluntà in a mo ànima à quale aspiru, essendu u mo ideale, u mo primu è ultimu scopu. l'amore è u banchettu, aghjunse:

 

"Figlia mia, postu chì u vostru ideale è u meiu sò unu, aghju riunitu u nostru scopu, bravu, bravu, à a figliola di a mo Vulintà è, essendu tramindui listessi, avete ancu suppurtatu una longa battaglia per cunquistà u regnu di a mo Vulintà. soffrenu, privazioni, ancu esse prigiuneru di a to stanza, relegatu à u to lettu per ottene quellu Regnu chì avemu tantu desideratu;

 

Ci costava caru, ma avà tù è eiu simu triunfanti è cunquistatori, è tù sì ancu a piccula regina di u regnu.

di a mo Voluntà è, ancu s'è chjuca, sì sempre una regina, essendu a figliola di u grande Rè, di u nostru Babbu celeste ; cum'è u vincitore di un regnu cusì grande, tenete a Creazione, a Redenzione è tuttu u celu, tuttu vi appartene, cusì chì i vostri diritti di pussessu si stendenu induve a mo vulintà regna cun integrità è permanenza è tutti vi aspettanu per dà vi. l'onori ch'e aghju bisognu per a vostra vittoria.

 

Sii ancu tù a zitella chì pienghje tantu è u so Ghjesù hà sospiratu, ma quandu mi vidi, i to lacrime si fermavanu ; Gittanduvi in ​​grembo, vittorioso, avete cuminciatu à succhià a mo Voluntà è u mo amore è, triunfante, vi riposati in braccia mentre ti cullava per chì u to sonnu durà più longu, pudendu cusì gode di u mo nascitu è ​​sdraia. tu, triunfante, u Regnu di a mo   vulintà.

 

Siti à tempu ancu a culomba chì si vultò è girò intornu à mè è, parlenduti di a mo Vulintà, spartendu cun voi a cunniscenza di i so, di i so beni, di e so maraviglie è ancu di u so dulore, battevi l’ali è precipitò nant'à i sementi, preparatu davanti à tè, ti piccati, ti nutristi, ripigliasti u to volu triunfante attornu à mè aspittendu ch'e ti dessi altri sumenti di a mo   Voluntà ;

 

Di novu, picchinendu è nutrendu, avete ripigliatu u vostru volu, vittorioso, manifestendu u regnu di a mo Voluntà. Chì significa chì, avendu e listesse prerogative, u mo Regnu è u vostru sò unu è, avè patitu inseme, hè ghjustu chì   godimu inseme e nostre cunquiste ".

 

Ciò chì aghju dettu appena m'hà surprisatu enormamente, pensu: "Ma hè veramente veru chì u Regnu di a Vuluntà Suprema hè in a mo   povera ànima? Mi sentu vergogna, è s'e aghju scrittu tuttu questu era per ubbidienza; Ghjesù m'hà pigliatu. scrivindu è, escendu da mè, mi misi i so braccia à u collu abbracciandumi assai strettu per ch'e ùn possu cuntinuà à scrive, a mo povera mente essendu in altrò, ma Ghjesù, partutu troppu prestu, ripigliò i mo scritti.   mi dice:

 

A mo figliola, a mo Mamma Celestiale hà sappiutu dà mi à l'altri perchè m'hà cuncipitu in sè stessu, m'hà fattu cresce è mi ha nutritu. Nimu ùn pò dà ciò ch'ellu ùn tene è, pussedendu mi, puderia dà à l'altri   criaturi.

Avà, ùn vi avissi micca dettu tantu di a mo Vuluntà s'ellu ùn avia vulsutu furmà u so Regnu in tè o ùn l'avete micca amatu tantu s'ellu ùn era micca di voi. Mantenemu e cose chì ùn ci appartenenu micca à riluttante, essendu imbarazzanti è rapprisentanu una carica;

 

Ùn avè in tè a surgente chì nasce da u regnu di a mo Voluntà, ùn avariate mai pussutu dì o mette nantu à carta ciò chì vi dicu ; senza pussede, ùn avaristi nè a luce nè l'amore per manifestallu, è se u sole brilla in tè, cù i so raghji, e parolle in bocca, a cunniscenza è cumu vole regnu, significa chì u pussede è u vostru duvere hè di fà cunnosce cum'ellu era quellu di a Regina Sovrana chì m'hà fattu cunnosce è m'hà offertu per a salvezza di tutti ».

 

Sta mane, dopu a mo santa cummunione abituale in a SS. Volontà di Diu, l'aghju prupostu à u mo caru San Luigi è micca solu a cummunione, ma ancu tutti i beni chì cuntene, per a gloria pussibule. Fendu cusì, aghju vistu chì tutti i beni di a Vuluntà Suprema, cum'è raghji di luce, di bellezza è di culori diffirenti, inondavanu u   santu caru, dendulu una gloria infinita, cusì u mo dolce Ghjesù, movendu in mè, mi disse :

 

"A mo figliola, Luigi hè un fiore è un santu natu da a terra di a mo Umanità, fatta splendore da i lampi di i raghji di u Sole di a mo Voluntà; a mo Umanità, benchè santa, pura, nobile è ipostaticamente unita à a Parola, era di a terra, è Ludovicu, megliu chè un fiore, surtitu da a mo Umanità, pura, santa, nobile, pussede a radica di l'amore puru, per quessa a parolla amore si pò leghje nantu à ognuna di e so foglie; ma ciò chì face più belli è radianti sò i raghji di a mo Voluntà à quale era sempre esposta, sti   raghji dannu un tale sviluppu à stu fiore ch’ellu hè diventatu una singularità in u celu cum’è in terra. è voi è quelli chì pussede u regnu di a mo   Voluntà ?

Issi fiori ùn nasceranu micca da a mo Umanità ma si radicheranu in u Sole di a mo Vuluntà, hè in ella chì si forma u fiore di a so vita, cresce è sboccia in u stessu Sole di a mo Vuluntà chì, ghjilosu di sti fiori. , ammuccialli in a so luce. Nantu à ognuna di e so foglie, leghjemu tutte e particularità di e qualità divine, seranu l'incantu di tuttu u celu è ognunu ricunnosce in elli u travagliu cumpletu di u so Creatore ".

 

Dopu avè dettu questu, u mo dolce Ghjesù hà apertu u so pettu affissendu un immensu Sole duv'ellu andava à piantà tutti issi fiori, è u so amore è a ghjilosia eranu cusì   grande, chì ùn anu da nasce fora di a so umanità, ma in ellu.

 

Facendu e mo opere in a Vuluntà Suprema, cum'è di   solitu, abbracciandu tuttu, a Creazione, a Redenzione è tutti l'altri, perchè u mo Creatore avarà in scambiu l'amore è a gloria chì tutti li duvemu, u mo dolce Ghjesù, chì si move in mè, disse. mè :

 

"A mo figliola, u zitellu di a mo Voluntà ùn deve micca solu pensà à difende i diritti universali di u so Creatore, rinviendulu l'amore è a gloria chì tutti li duveranu, à l'unisonu, ma deve truvà tuttu in ella, perchè a nostra Vulintà l'avvolge. .tuttu è tuttu è, chì campa in ella, pussede e modalità universale, pudendu dà tuttu è permette di ricuperà   tuttu.

 

Essa a nostra figliola, deve difende i diritti di a Sovrana Regina chì hà travagliatu universalmente, avè un amore, una gloria, una preghiera, una riparazione, un dulore per u so Creatore, per tutti è per ogni criatura, ùn lassendu scappà ogni attu di u criature, destinate à u so Criaturi, mantenendu tuttu è tuttu in u so core maternu è amandu, universalmente, tutti.

 

Avemu trovu in ella tutta a nostra gloria, ùn ci neghendu nunda, micca solu ciò chì ci hè statu dumandatu di dà, ma ancu ciò chì altre criature ci anu negatu è, cum'è una Mamma magnanimu è amante chì si strappa per i so figlioli, ellu. li facia tutti nati in u so core afflittu; ogni fibra di u so core era trafitta da u dulore à a nascita di ognunu di i so figlioli è, à u colpu fatale di a morte di u so Figliolu Diu, u

u dulore di sta morte sigillatu a rigenerazione di a vita di i novi figlioli di sta Mamma sofferente.

 

 

Avà, una Regina Vergine chì ci hà tantu amatu ch'ella hà difesu tutti i nostri diritti, una Mamma cusì tenera chì avia amore è soffrenu per tutti, si merita chì tù, a nostra zitella di a nostra Volontà Suprema, l'amate per tutti, ella. Ritorna tuttu è abbracciandu tutte e so azzioni in u nostru Voluntariu, mette u vostru cù u so perchè ellu hè inseparabile da noi, a so gloria essendu nostra è a nostra essendu a so, tantu chì a nostra Voluntà riunisce tuttu ».

 

Sentendu questu, mi sentu un pocu persu è, ùn sapendu   cumu fà ciò chì Ghjesù m'hà dumandatu di fà, l'aghju pregatu di dà mi i mezi per fà accade è Ghjesù, ripetendu e so parolle,   aghjunse :

 

"A mo figliola, a mo Voluntà hà tuttu in ella, è essendu gelosa cunserva tutti i so atti cum'è s'ellu ci era solu unu, cusì tene quelli di a Regina Sovrana cum'è i soi, perchè l'ultima hà fattu tuttu in ella, per quessa ch'ella ricurderà. voi di elli, u mo stessu Voluntà, avà deve sapè chì : quellu chì hà fattu u bè è hà amatu l'altri, travagliendu universale per Diu è per tutti, hà tutti i diritti è hè solu ghjustizia, sopra tuttu è   tuttu.

 

Operandu in un modu universale, unu travaglia in un modu divinu è a mo Mamma Celestial hà sappiutu operà in u listessu modu cum'è u so Creatore perchè pussede u Regnu di a nostra Voluntà è avè travagliatu in a nostra Voluntà Suprema, hà i diritti nantu à e pruprietà. s'hè furmatu in u nostru Regnu; quale altru puderia pagà in cambiu, se micca quellu chì campa in u stessu Regnu ? Perchè solu in stu Regnu esiste u travagliu universale, l'amore chì ama tuttu è abbraccia tuttu, chì   ùn abbanduneghja nunda.

 

Avete da sapè chì quellu chì pussede u regnu di a mo Voluntà nantu à a terra si guadagna u dirittu à a gloria universale in u celu è in modu innatu è simplice.

A mo Voluntà abbraccia tuttu è implica tutti è, da quellu chì a pussede, tutti i beni surtenu inseme cù a gloria ch’elli cuntenenu, per quessa a gloria universale chì esce da ellu riceve ancu à tempu.

 

Truvate insignificante d'avè a gloria universale in a Patria Celestiale?

Allora attenti, u Regnu di a Vuluntà Suprema hè riccu, in pezzi

Ognunu t'aspetta è a mo Mamma ci vole dinù ch'ella li rendessi l'amore universale ch'ella hà avutu per tutte e generazioni.

Voi, in a Patria Celestiale, avrete a gloria universale in cambiu, l'unica eredità di quellu chì hà pussede u Regnu di a mo Voluntà nantu à a terra ".

 

Dopu avè passatu i ghjorni amari di privazione, per rinvià u mo curagiu, u mo amatu Ghjesù si firmò parechje ore di fila; Si mostrò à mè assai ghjovanu, di bellezza rara è deliziosa, è, pusendu nantu à u mo lettu accantu à   mè,   mi disse :

A mo figliola, sò chì ùn pudete micca fà senza mè, essendu per voi più di a vostra propria vita è, s'ellu ùn venissi micca, vi mancaria a sustanza di a vita, in più avemu tante cose da fà inseme in u Regnu di a Vuluntà Suprema, dunque, quandu vi vede chì ùn sò micca venutu prestu, ùn vi lasciate micca sopraffattu, assicuratevi chì veneraghju perchè a mo venuta hè necessaria per voi dui, ma aghju cose à fà cù u mo regnu è, cum'è   guidà,  mi fa piacè

 

Cumu pudete dubbità per un mumentu chì, in un Regnu chì aghju bramatu, u Re di Triunfu pò esse manca ? Allora venite in i mo braccia, per pudè dà di novu forza ".

 

Dice questu, mi pigliò in braccia, mi abbracciava assai forte à u so pettu   è, culpiscendumi,  mi  bisbigliava :

 

Dormi, dorme nantu à u mo pettu, u mo picculu nascitu di a mo   Voluntà.

 

In i braccia di Ghjesù mi sentu assai chjucu è ùn vulia micca dorme, vulendu prufittà di a so prisenza; Mi vulia tantu dì li avà chì u mo amatu era vicinu à mè, ma, Ghjesù chì mi cullò sempre, senza avè capitu, mi addurmintò pianu pianu ; in u sonnu sentu u battitu di u so core chì parlava dicendu : « A mo Voluntà », è l’altru rispose : « Vogliu inculcà l’amore à u zitellu di a mo Voluntà ».

In u ritmu "A mo vuluntà" hè statu furmatu un circhiu più grande di luce   è in u ritmu "amuri" un circhiu più chjucu per chì u grande puderia   cuntene i chjuchi, è durante u mo sonnu, Ghjesù hà pigliatu sti dui cerchi furmati da u so battutu, sigilendu tutti. sopra u mo esse, è mi sentu pienu di forza, rinfurzà in i so braccia; quant’era cuntentu ! Ma Ghjesù, tenendumi un pocu più vicinu, mi svegliò è   disse :

 

"A mo figliola, facemu un breve tour di a creazione induve   vive a Vuluntà Suprema chì, facendu u so attu separatu in ogni cosa creata è triunfendu sopra sè stessu, glorifica magnificamente è perfettamente tutte e qualità supreme.

 

Fighjendu à u celu u to ochju ùn vede micca limiti, duv'è tù guardi serà sempre un paradisu senza sapè induve principia è induve finisce; maghjina di u nostru Essere chì ùn hà nè principiu nè fine è a nostra Voluntà loda, glorifica in u celu turchinu u nostru Essere Eternu chì ùn hà nè principiu nè fine.

 

Stu celu hè studded di stelle, l'imaghjini di u nostru Essere, essendu l'unicu celu, cum'è a Divinità hè un attu unicu, ma, in a multiplicità di l'astri, i nostri opere ad extra discennu da stu unicu attu, l'effetti è l'opere. di st'attu stessu sò innumerabili è a nostra Voluntà magnifica è glorifica, in l'astri, l'effetti è a multiplicità di e nostre opere chì cuntenenu l'angeli, l'omu è tuttu ciò chì hè statu creatu.

 

Vede quantu hè bellu di campà in a mo Voluntà, in l'unità di sta luce suprema, sapendu u significatu di ogni cosa creata, lodandu, magnificendu, glurificà u Creatore Supremu cù a so propria Voluntà in tutte e nostre imagine cuntenute in ogni cosa creata. Fighjate à u Sole, sottu à a volta celestiale vedemu un cercolu strettu di luce chì cuntene luce è calore chì, falendu, invistisce tutta a terra, maghjina di a luce è l'amore di u Fattore Supremu chì ama è face bè à tutti; da l'altitudine di a so Maestà scende, in cori, in l'infernu, ma in silenziu, senza rumore induve ellu sia.

 

Oh! Cumu a nostra Voluntà glorifica è magnifica a nostra luce eterna, u nostru amore imperibule è a nostra miopia. A nostra Voluntà bisbiglia in u mare è, in l’immensità di l’acque chì piattanu innumerabili pesci di ogni tipu è culore, glurifica a nostra immensità chì abbraccia tuttu, cuntrola tuttu.

A nostra Voluntà glorifica

- l'imaghjini di a nostra immutabilità in a solidità di e muntagne;

- l'imaghjini di a nostra ghjustizia in u rughjone di u tronu è in u splendore di u lampu;

-l'imaghjini di a nostra gioia in l'acellu chì canta, trilli è cippi ;

- l'imaghjini di u nostru amore chì geme in u geme inseparabile;

-l’imaghjini di a chjama cuntinuu fatta à l’omu, in l’agnellu chì bea ripetendu : « Eiu, eiu, vengu à mè » ;

a nostra Voluntà ci glorifica in a chjama cuntinua à a criatura.

 

Tuttu ciò chì hè creatu hà un simbulu, una maghjina di noi è a nostra Voluntà hè impegnata à magnificà è glurificà in tutti i nostri travagli.

 

Dapoi, essendu u travagliu di a Creazione è FIAT, era u so interessu di priservà a gloria per noi, in e cose creatu, integrità è permanente.

 

Avà, a Vuluntà Suprema vole dà stu impegnu, cum'è eredità, à quelli chì devenu campà in l'unità di a so luce perchè ùn saria micca opportunu di campà in a so luce senza identificà cù l'atti di a Suprema FIAT, dunque, u mo figliola mia, a mo Voluntà, ti aspetta per ripruduce i so atti stessi di tuttu ciò chì hè creatu in tuttu, glurificà è cusì magnificendu cù a Voluntà Divina, u vostru Creatore ".

 

Cumu pudemu parlà di tutte l'imaghjini cuntenuti in tutta a nostra Creazione di u Creatore   ?

S'iddu avissi a svelà tutti, ùn li finiria mai, per quessa, per ùn esse troppu longu, ne parleraria un pocu ma era per ubbidienza, per ùn dispiace à Ghjesù...

 

Facendu e mo opere di solitu, cum'è di solitu, in a Vuluntà Suprema, aghju dettu à mè stessu: "Comu hè chì tanti santi di l'Anticu Testamentu chì si sò distinti per u putere di i so miraculi cum'è Mosè, Elia, i tanti prufeti è Santi chì sò accaduti dopu à a venuta di u nostru Signore, sò diventati meraviglie di virtù, di tutti   ,

Ùn pussede micca u Regnu di a Voluntà Divina è hà campatu in l'unità di a so luce ? Sembra incredibile ".

 

Giustu à u mumentu ch'e mi facia a quistione, u mo dolce Ghjesù, esce da mè è stringendumi strettu à ellu, mi disse :

 

"A mo figliola, hè vera chì, finu à avà    ,  nimu

- hà pussede u regnu di a mo Vulintà

- nè godutu tutta a pienezza di l'unità di a luce chì cuntene.

 

Sì cusì, postu chì

-ciò chì m’importa è mi glurifica u più e

-chì guarantisci definitivamente tutti i diritti divini e

- ciò chì compie u travagliu di a Creazione è a Redenzione,

-ma purterà ancu à a criatura u più grande bè chì esiste in u celu è in a terra, avaria trovu a manera di fà cunnosce.

Cume aghju fattu per l'innumerabili virtù è meraviglie di i mo santi.

 

Avaria fattu cunnosce quellu chì pussede u regnu di a mo Voluntà,

- chì hè cusì vicinu à u mo core,

per trasmette à l'altri per imità quellu chì u pussede.

 

In quantu à i santi di l'Anticu Testamentu, eranu in a listessa cundizione d'Adam, postu ch'ellu mancava u Divinu Riparatore, chì era

- unisce l'omu cù a Voluntà Divina è, à u stessu tempu,

- pagà i debiti di u delincutore in modu divinu.

 

Tanti i santi di u passatu è i cuntimpuranii anu benefiziu da a mo Voluntà.

Perchè in tuttu ciò chì anu cunnisciutu, cum'è in i miraculi fatti,

-Ci sò stati urla di u putere di a mo Voluntà legata da Mo. Dunque tutti i mo santi anu campatu,

- chì in a so ombra,

- chì in i riflessi di a so luce,

- chì hè sottumessu à u so putere,

- quelli chì sò sottu à l'urdinamentu di u so cumandamentu;

 

Ùn ci hè santità senza a mo Voluntà,

pussede da voi u pocu ch'elli anu cunnisciutu è micca più.

Perchè u bonu hè guadagnatu è riescemu à pussede quandu u sapemu. Nimu

- ùn acquiste micca a pruprietà, a pruprietà senza sapè e

- assume ch'ellu a pussede ma senza sapè.

Per ellu stu bonu hè cum'è a morte perchè ùn manca a vita di a cunniscenza.

 

Avà, a mo   vuluntà

- Hè a cosa più impurtante,

- guidà   tuttu.

Tutte e cose, da u più grande à u più chjucu, si senti cusì persu davanti à voi.

chì unu deve avè da ella tutte e cunniscenze oltre ciò chì hè cunnisciutu

- di a Creazione,

- di a Redenzione,

-virtu e

- di tutte e   scienze.

 

Duverebbe esse un   libru

per ogni   passu,

per ogni attu   e

per ogni   cosa creatu.

Tutta a terra avissi a essiri chinu di libbra chì supirau a quantità

criatu e cose   e

-a cunniscenza relative à u Regnu di a mo vuluntà. Ma induve sò questi libri ?

 

Ùn ci hè micca libru, sapemu solu uni pochi di parolle nantu à ella quandu ella deve esse u principiu

di tutti i   sapè,

di tutte e cose, essendu a vita di   tuttu ..

 

Si deve esse di tuttu,

-cum'è l'imaghjini di u rè stampata nantu à a munita chì corre in u Regnu,

-cum'è a luce di u sole chì illumina ogni pianta per dà vita,

- cum'è l'acqua chì calma a sete nantu à labbra ardenti,

-cum'è l'alimentu chì suddisfa a fame dopu un longu digiunu.

Un deve sapè tuttu nantu à a cunniscenza di a mo Voluntà  .

 

S'ellu ùn hè micca u casu, significa chì u Regnu di a mo vuluntà ùn hè micca cunnisciutu,

dunque micca pussede.

 

Forse sapete qualcunu santu chì duveria avè

-stu Regnu e

- l'unità di a luce di a Vuluntà Suprema ? Ovviamente micca

 

Ùn aghju micca parlatu assai di questu.

S'ellu avia vulsutu parlà di questu per un bellu pezzu  , per vulè furmà in l'omu

- cum'è era per l'innocent Adam,

- essendu u puntu più altu, u più vicinu à Diu,

- avvicinendu a sumiglia divina, a caduta d'Adam essendu troppu recente.

 

Seranu tutti scoraggiati.

Turnendu e spalle, dicianu :

"Se l'innocent Adam

- nè era suspettu,

- nè hà avutu a custanza di campà in a santità di stu Regnu,

per quale ellu si immerse è tutte e generazioni

- in miserie, passioni è mali irreparabili,

cumu pudemu esse culpèvule, campendu in un regnu cusì santu ? Hè vera chì hè bella, ma ùn hè micca per noi ».

 

Inoltre, essendu a culminazione di a mo Voluntà, era necessariu

- piste, mezi di trasportu, scale,

- robba decente, piatti adattati per pudè stà in stu Regnu.

 

A mo venuta in terra hè dunque servita à furmà tuttu questu.

Ogni parolla, travagliu, soffrenu, preghiera, esempiu, istituzione di i sacramenti, eranu

- i carrughji, i mezi di trasportu, per ch'elli ghjunghjenu u più prestu pussibule,

- scale per fà cullà,

- si pò dì ch'e aghju vistutu cù a mo Umanità mischjata cù u me sangue

per ch'elli si vestanu decorosamente in stu santu Regnu di a mo Voluntà chì l'increata Sapienza di a Creazione hà decisu di dà à l'omu in eredità.

 

Aghju parlatu pocu  , perchè quandu parlu

- hè à u tempu ghjustu è

- secondu e circustanze, durante quale a mo parolla deve cuntene a necessità è l'utilità di u bè chì cuntene.

Piuttostu di parlà, aghju fattu fatti riservendu per parlà à tè, à tè, di u regnu di a mo Voluntà.

Cumu puderia avè pussedelu senza avè una cunniscenza sana ?

 

Inoltre, duvete sapè à l'internu

- tuttu ciò chì vi aghju manifestatu nantu à ellu,

- e so meraviglie, i so beni,

- ciò chì l'anima deve fà per pudè stabilisce quì, sprime a mo stessa Voluntà

-a brama di l'omu di vultà in u mo Regnu.

 

Tuttu ciò chì aghju fattu, creazione, redenzione, hè statu fattu per ellu per piglià pussessu di u mo regnu persu.

 

Ciò chì facciu hè

- ligami di trasmissione,

- porte per elli à entre,

- donazioni,

sò leggi, struzzioni per amparà à campà quì,

hè l'intelligenza ch'elli capiscenu è apprezzanu u bonu ch'elli pussede.Tuttu chistu manca, cumu si pudianu pussede stu Regnu di a mo Voluntà ?

 

Saria cum'è s'è qualcunu vulia passà in un altru regnu, campà quì,

- senza passaportu, senza cunnosce e lege, ustumi o lingua. Poveru zitellu ! A so entrata seria inaccessibile

S'ellu cascò in fraude, si sentiria cusì incunificatu chì, solu, li piacerebbe esce da stu regnu chì ùn sapi nunda.

Figlia mia, ùn pensate micca

- pò esse più faciule, più incuragisce è à a portata di a natura umana per entre in u Regnu di a mo Voluntà,

- dopu avè cunnisciutu u Regnu di a Redenzione,

induve i cechi, i zoppi, i malati ponu esse guariti. Perchè in stu Regnu entranu - nè cechi, nè malati,

À u cuntrariu, sò tutti in piedi è in perfetta salute, truvendu in u Regnu di a Redenzione tutti i mezi pussibuli è u listessu passaportu di a mo Passione è di a Mo Morte chì li permettenu di passà in u Regnu di a mo Voluntà, guidati da a vista di cusì grande. un bonu., ponu decide di piglià?

 

Attentu dunque à ùn diminuisce micca o diminuite i beni di u Regnu di a Mo Voluntà è questu hè ciò chì fate quandu ùn manifestate micca tuttu ciò chì vi trasmettu, a cunniscenza hè u portatore di u rigalu è, se avà abbundate in a rivelazione. di a so cunniscenza, hè cum'è rigali, in quale aghju stabilitu ciò chì vogliu mette, più o menu, in u regnu di a mo Vulintà, per u più grande bè di quelli chì l'anu pussede.

 

Essendu in u mo statu di solitu, Ghjesù m'hà dimustratu a Voluntà Divina  chì si  stende nantu à a terra, urdinendu à l'elementi di sbulicà contr'à e criature, è mi tremava, videndu à volte l'acqua inundà i paesi, coprenduli quasi sanu, à volte u ventu, cù forza.impetuous, purtendu è sradicate e piante, l'arburi, e case, ammuccienduli è affondendu parechje regioni in a più sordida miseria, duv'ellu ci sò stati terrimoti chì causanu   danni innumerabili.

Ma cumu discrìviri tutte e disgrazie chì succedenu nantu à a terra ?

 

Aghju vistu, ind'è mè, u mo sempre gentile Ghjesù chì soffre in modu atroce per via di l'offese perpetrate da e criature, soprattuttu in relazione à e tante ipocrisie chì nascondenu, sottu apparenti benefici, veleni, spade, lance, unghie, per ferillu. in ogni modu, pussibule. Cum'è s'ellu vulia ch'e soffressi cun ellu, Ghjesù m'hà dettu :

"A mo figliola, u bilanciu di a mo ghjustizia hè pienu è sopra à e criature ; tù, figliola di a mo Voluntà, vulete sottumette à e cunsequenze di a mo ghjustizia participendu à e so   punizioni ?

 

Perchè, postu chì a ghjustizia face a terra un munzeddu di macerie, s'è grazia à i to suffrenze serà satisfattu, risparmiarete i vostri fratelli. Quellu chì vive in l'altu Regnu di a mo Vuluntà Suprema deve difende è aiutà à quellu chì hè sottu ".

 

Mentre ch’ellu parlava, mi sentu abbattutu da i scossa di a ghjustizia divina è, identificendu à Ghjesù, aghju spartutu i so punizioni, e so ferite, e so innumerabili suffrenze à tal puntu chì ùn sapia più s’ellu era mortu o ancora vivu ; à u mo grande dispiacere, Ghjesù si ritirò, i mo pene si mischianu più, è aghju ripigliatu u mo longu è stancu esiliu, ma sempre FIAT !  FIAT.

 

Mi avissi vulutu passà per tuttu questu ma, avè impostu l'ubbidienza, à u mo grande disgrazia, mi avia sempre à alludà, dopu à tuttu, cumu si pò dì in chì statu era ? Per allevà mi, u mo dolce Ghjesù hà ripetutu e so parolle nantu à a so Santissima Volontà:

 

"Figlia mia, venite cun mè in mezu à a creazione, u celu è a terra t'aspettanu, volenu quella chì, animata da a listessa Voluntà chì li anima è li dà a vita, faci u dolce ecu di   l'eternu amore di u so Creatore. , volenu a vostra voce chì, attraversu ogni cosa creata, animanu a so lingua silenziu di gloria perenne è adurazione per u so   Criaturi.

 

Siccomu tutte e cose creatu sò ligati inseme, essendu una forza di l'altru, essendu una a Vuluntà Suprema chì i priserva è vivifica, quellu chì u pussede hè dunque liatu à elli cù a listessa forza è unione; s'è vo ùn erate in u centru di a Creazione, per via di a vostra assenza, a forza universale è u legame di inseparabilità mancassi, tandu entreranu in u nostru pussessu, tutti vi rivendicà, vi farà ancu capisce, à u listessu tempu. tempu, un'altra cosa di enormu distaccu trà a santità di quellu chì pussede l'unità di a luce di u Regnu di a mo Voluntà è a santità di sottumissione, rassegnazione è virtù ".

 

Cum'ellu mi parlava, mi ritruvau fora di mè stessu, circandu di fà u mo "Ti amu" è a mo adorazione risona in tutte   e cose create, è Ghjesù, cù tutte e so bontà,   aghjunse:

"Figlia mia, fighjate u celu, e stelle, u sole, a luna, e piante, i fiori, u mare, fighjate tuttu; tuttu hà a so natura distinta, u culore, a piccula è l'altitudine, ognunu hà a so funzione distinta, una ùn pò micca   fà ciò chì l'altru faci, nè riproduce i stessi   effetti.

 

Questu significa chì ognuna hè un simbulu di a santità di e virtù, di a sottumissione è a dimissioni à a mo Voluntà; secondu e virtù ch'elli anu praticatu, anu acquistatu un culore particulari, pudendu definiscenu un fiore rossu, o viole o biancu, cum'è una pianta, un arbre, l'etile, è, secondu a so sottumissione à i riflessi di a Vuluntà Suprema, anu sviluppatu. in fertilità, altezza, bellezza, ma u so culore hè unicu perchè a mo Voluntà, cum'è u raghju di u sole, li hà datu u culore di a sumente ch'elli anu messu in a so ànima.

 

Mentre a santità, chì vive in l'unità di a luce di a mo Vuluntà, hè a nascita di questu attu unicu di u so Creatore è esse unu in e mani creatrici, i raghji di a so Volontà, esce da Diu, invadenu tuttu, producendu cusì innumerable. opere è effetti., chì l'omu ùn pò cuntà tutti.

 

Sta santità, essendu a nascita di stu attu unicu, serà ghjilosu guardatu da a Vuluntà Suprema chì cuntene in ella tutti i culori, e diverse bellezze, tutti i beni pussibuli è imaginabili.

 

Cusì chjuderà è eclissi in ella, ancu di più chè un sole fulminante, tutta a Creazione cù e so diverse bellezze, è ancu tutti i beni di a redenzione; videremu tutta a santità in ella è eiu, purtendu u mo amore più chè mai, metteraghju u sigillo di a mo santità in quale aghju pussede u regnu di a mo Vulintà.

 

Sapete cumu u vostru Creatore procederà in quantu à sta santità di a vita in a mo Voluntà? Serà cum'è un rè chì ùn hà micca discendenti ; stu   rè ùn hà mai godutu l'affettu di un zitellu è ùn hà micca voglia di dà e so carezze paterne o di i so basgi affettuosi ùn truvendu micca a so creazione, e so sumiglianze in persona è ùn sapendu à quale affidate u destinu di u so   Regnu.

 

I poveri campanu sempre cù una spina in u core, circundatu di servitori, ghjente chì ùn li s'assumiglia micca, chì sò intornu à elli micca per amore.

ma per interessu persunale, per piglià pussessu di ricchezza, di gloria è, forse, ancu di tradisce. Avà, suppone chì un zitellu nasce dopu à parechji anni, chì ùn saria micca a felicità di stu rè ?

U basgiò senza pietà, u accarezza, ùn pudendu aiutà ma fighjulà in ogni mumentu, ricunnoscendu in ellu ; da a nascita li lega u so regnu è tutti i so bè, rallegrendu chì u so regnu ùn serà più per i stranieri, per i so servitori, ma per u so fetu amatu; pudemu dunque cuncludi dicendu chì ciò chì appartene à u babbu hè à i zitelli è viciversa.

 

Avà quellu chì pussede u regnu di a mo Vuluntà serà un   zitellu per noi,

natu circa sei mila anni   dopu.

Chì gioia, chì festa di vede in ellu a nostra maghjina di integrità, bella, cum'è escia da u nostru senu paternu !

Tutte e carezze, i basgi, i rigali seranu per stu zitellu, ancu di più perchè, avendu datu à l'omu, in a Creazione, u Regnu di a nostra Vulintà,

cum'è eredità speciale,

- è stu Regnu hè statu, per tantu tempu, in manu di stranieri, servitori,

traditori,

- videndu questu hè propiu è, per quessa,

 

Ci darà a gloria di u Regnu di a nostra Voluntà, a nostra eredità serà assicurata per ellu.

Ùn hè micca ghjustu chì li demu tuttu, ancu noi stessu, chì cuntene tuttu è tuttu in ellu ? "

 

Mentre Ghjesù parlava, preoccupatu, li dissi : " Amore, tuttu questu hè veramente pussibule ? Allora Ghjesù   aghjunse:

 

"A mo figliola, ùn vi maravigliate, perchè u Regnu di a Vuluntà Suprema, chì pussede l'ànima, pussede una Voluntà Divina infinita, eterna, chì cuntene tutti   i beni, dunque, chì pussede tuttu, ci pò dà tuttu.

 

Chì serà a nostra felicità, a so felicità è a nostra, videndu a piccula di a criatura in u nostru Regnu, ci piglia continuamente cum'è u nostru prutettore è a nostra figliola, è postu chì tuttu ciò chì piglia da noi hè divinu, piglia u divinu è li dà noi, pigghia l'infinitu è ​​ci ridona, caccià cose immense, luce, noi

riturnendu à turnu, solu pigliendu è dà à Noi.

Puderemu à a so dispusizione tuttu ciò chì ci appartene, affinchì in u regnu di a nostra Vulintà, datu da noi, ùn ci sarà più cose strane, ma ciò chì hè u nostru, pudendu cusì cuglieri i frutti, a gloria, u l'amore, l'onore di u Regnu, di a nostra Voluntà.

Dunque, fate cura chì u vostru volu in a nostra Voluntà hè custante ».

 

 

In u mumentu chì mi sentu investitu è ​​preda di a luce suprema di l'eterna Voluntà, u mo sempre amabile Ghjesù si mostrò in u fondu di a mo ànima, stendu, tenendu una piuma di luce in a so manu, scrivendu nantu à una luce densa chì pareva. cum'è tela, ma era luce sparghje in a mo ànima è Ghjesù ùn hà micca firmatu di scrive in u prufundità di quella luce; quantu era fascinante di vedelu fà cù una facilità è una rapidità indescrivibile. Una volta finitu, cum'è per apre e porte di a mo ànima, chjamò u cunfessore cù un gestu di a manu, dicendu :

 

"Venite à vede ciò chì scrivu cù a mo manu in a prufundità di questa ànima.   Ùn aghju mai fattu nantu à carta o tela, cum'è periscibile, ma mi piace à scrive nantu à u fondu di a luce stallata in questa ànima in virtù di a mo Vuluntà. , i mo caratteri di luce sò indelebili è di   valore infinitu.

 

Quandu vogliu sparte e verità nantu à a mo Voluntà cun ella, prima cuminciu u travagliu scrivenduli in a prufundità di ella, è dopu parlu cun ella facendu vede ciò chì aghju scrittu in ella. Hè per quessa, quand'ellu ripete e mo parolle, u face cù uni pochi di parolle, mentre chì in scrittura cuntinueghja per un bellu pezzu ; sò i mo scritti, di quale questu ùn hè micca un gustu chjucu, chì sopra à a so ànima, ma cù a mo verità allargata chì aghju scrittu à mè stessu in a so intimità ».

 

Eru maravigliatu è pienu di gioia indicibile à vede u mo dolce Ghjesù chì scrive in mè, capindu chì, cù e parolle, ùn possu   ripete assai di ciò chì mi dice, crede ancu chì m'hà datu per fà un essai è hè in u so. interessu, aiutami à scrive in a manera ch'ellu preferisce; tandu, cun piena bontà,   Ghjesù   mi disse :

 

"Figlia mia, finisce u to stupore perchè, scrivendu, ti senti riapparisce   in l'internu

voi, cum'è una surghjente, e verità è u travagliu chì u vostru Ghjesù hà fattu in voi chì, traboccante da ogni parte di a vostra ànima, mette l'ordine nantu à a carta è e verità scritte in voi, sigillate cù caratteri di luce.

Mettete fine à e vostre paure, ùn vi limità micca à u picculu sguardu di e mo parolle, è ùn mi resistite micca quandu vogliu espansione, fendu scrive nantu à carta, ciò chì aghju scrittu cù tantu amore in a to ànima ; quante volte mi costringi à usà a forza, à piglià mi contru à voi per ùn esità à scrive ciò chì vogliu.

Lasciami fà, serà à u to Ghjesù per imprigionà a verità in ogni locu ».

 

 

(1) Mentre mi fusu in a Santa Voluntà Divina, aghju vistu in mè u mo dolce Ghjesù cù i so braccia alzati chì impedisce à a ghjustizia divina di sguassate nantu à e criature, mettendumi in a so stessa pusizione, facendumi fà ciò chì hà fattu, ma u i criaturi parevanu incitarli, a ghjustizia divina per colpi; tandu Ghjesù, stancu, calendu e braccia,   mi disse :

 

 

(2) "A mo figliola, quant'è perfida l'umanità! Ma, hè solu ghjustizia è necessità, chì dopu avè tolleratu tantu, mi libaru di tutti issi vechji cose chì occupanu a Creazione perchè,   essendu   putretti,   infettanu e cose novi . , i novi germogli.

 

Sò stancu chì a Creazione, rimasta, chì aghju datu à l’omu ma chì mi appartene sempre, cunservata è vivificata in permanenza da mè,   sia   occupata da servitori, ingrati, nemichi è ancu da quelli chì ùn mi ricunnoscenu micca.

In cunseguenza

 

Vogliu sbarazzarsi di elli distrughjendu   regioni intere è ciò chì l'alimenta. L'   elementi seranu i ministri di a ghjustizia chì, invistiscenduli, li   faranu sentenu a   putenza divina chì li   domina.

Vogliu purificà a terra per preparà l'abitazione per i mo figlioli, sarete sempre à fiancu à mè, a mo Voluntà essendu constantemente u vostru puntu di partenza ancu in i vostri atti picculi.

Perchè a mo Voluntà vole mantene, ancu in e cose più chjuche, a so vita divina, u so principiu è a so fine   , ùn tollerà micca chì a vulintà umana faci e so piccule incursioni in u so Regnu, altrimenti vi purteria à esce à spessu in u regnu imperfettu. di a vostra vulintà, chì vi diminuite, ùn hè micca adattatu per quellu chì deve campà in u regnu di a mo Vulintà.

(3) Avà, a mo figliola, cum'è   e soffrenze di a Regina Celestiale, a meia è a mo morte, hà maturatu, fecundatu, addulcificatu, cum'è u sole, i frutti di u Regnu di a Redenzione, per chì tutti li piglianu, essendu u portatore   di salute per i malati, di santità per i sani.

 

Per chì e to suffrenze, innestate nantu à i nostre, è maturate in u caldu di u Sole di a mo Voluntà, maturaranu i frutti di u Regnu di a mo Voluntà, diventendu cusì dolci è gustosi chì, quellu chì u tastà, ùn si pudia più adattà à u verde. , frutti insapori è dannosi di u regnu miserable è sordidu di a vulintà umana.

 

Avete da sapè, u primu

- per furmà un Regnu,

- per purtà un bonu,

- per fà un travagliu,

deve soffre è fà più cà l'altri.

Deve traccia u percorsu, facilità e cose, i mezi, preparà ciò chì deve esse fattu per chì l'altri, truvendu a materia prima di stu travagliu è videndulu realizatu, ponu   imitallu   .

Hè per quessa ch'e aghju datu assai è vi dugnu, perchè   pudete furmà e materie prime

per quelli chì deve campà in u regnu di a mo Vulintà.

 

Allora stai attentu è vuluntà chì ti dugnu è fà ciò chì vogliu cun voi ".

 

(1) U mo dolce Ghjesù ùn m'hà micca parlatu per parechji ghjorni di a so   santa   Volontà, essendu piuttostu imbronciatu, in l'attu di castigà   u

Criaturi. Oghje, vulendu esce da a so tristezza, da u fattu chì quand’ellu ne parla hè tuttu allegru, esce da mè mi dice :

(2) "A mo figliola, vogliu calmà ti, lasciami parlà di u Regnu di a mo Vuluntà Suprema   ".

(3) Me: "Ghjesù, u mo amore è a mo vita, s'ellu ùn   mi palesa micca tutti i sicreti chì ISIS cuntene, senza sapè   tuttu, ùn   puderaghju micca gode di a pienezza di i beni chì stu Regnu pussede o dà. amate o beni in cambiu chì ammucciate sentendu infelice perchè, in tuttu ciò chì pussede in ella, u mo "Ti amu" ùn affunderà micca chì, ancu s'ellu hè chjucu, hè quellu di a to zitella chì amate   tantu ".  Ghjesù, cù a mo propria parolla,   m'hà dettu:

(4) "A mo figliola, tù stessu dici quant'ellu hè necessariu a Cunniscenza, s'ellu hè per voi, hè ancu più necessariu per l'altri. Avà vi tocca à sapè chì, per fà u Regnu di a Redenzione, quellu chì hà patitu più hè statu. a mo mamma, ancu se,   apparentemente,

Ùn hà micca avutu i   stessi   dolori cum'è l'altri criaturi, fora di a mo morte, chì era u colpu fatale è atroce à u so core maternu, più di ogni   morte assai dolorosa   .

Ma, pussede l'unità di a luce di a mo Voluntà, sta luce purtò à u so core trafittu, micca solu e sette spade di quale parla a Chjesa, ma ancu e spade, e lance, i pungi di tutti i peccati è e suffrenze di e criature. , martirizendu, in modu straziante, u so core maternu ! è ùn hè micca tuttu.

Sta lumera li purtò ancu i mo pene, i mo umiliazioni, i mo tormenti, i mo spine, i mo unghie, i più intimi pene di u mo   core.

U core di a mo Mamma era u sole veru, è ancu vede solu a luce, cuntene tutti i beni è l'effetti chì a terra riceve è pussede.

Si pò dì chì a terra hè chjusa in u sole.

 

Da a Regina Sovrana solu l'aspettu fisicu era vistu, ma a luce di a mo Voluntà Suprema chjude tutte e soffrenze pussibuli è imaginabili.

Ancu se i so dulori eranu intimi è scunnisciuti, eranu preziosi è putenti per u Coru Divinu per ottene u Redentore desideratu, falendu in i cori di e criature, ancu megliu cà a luce di u sole, per cunquistà è li ligà à u Regnu di a Redenzione. .

A Chjesa sapi pocu di i dulori di u Sovrani Celestial, solu quelli apparenti.

Per questu ci era sette spade, ma s'ellu avia saputu chì u core di a so mamma era u rifugiu, u dipositariu di tutte e soffrenze, postu chì a luce li purtava tuttu, ùn l'emparava nulla, ùn avissi mai parlatu di sette, ma di milioni di   spade,

In particulare in   u casu di   i dulori intimi di quale solu Diu cunnosce l'intensità.

 

Per questu hè stata custituita, di dirittu,   Regina di i martiri è di tutti i   dulori.

I criaturi sà cumu dà pesu, valore à i dolori esterni, ma ùn sanu micca valutà   quelli interni.

 

Per furmà in a mo Mamma prima u regnu di a mo Voluntà è dopu quellu di a redenzione, tutti   questi   dolori  ùn eranu micca necessariu  .

Ella, essendu senza culpa, l'eredità di u dulore ùn era micca per   ella.

 

A so eredità era u Regnu di a mo   vuluntà.

Ma per pudè dà u Regnu di a Redenzione à i criaturi, hà avutu à passà assai dulori.

Cusì i frutti di a redenzione sò maturati in u Regnu di a mo Voluntà chì a mo Mamma è eiu pussedemu.

Ùn ci hè nunda bella, bona è utile chì ùn esce micca da a mo Voluntà.

 

A mo Umanità era unita à a Regina Sovrana.

Hè stata piatta in mè in i mo suffrenze, in i mo pene, è ghjè per quessa ch’ella si   sapia pocu d’ella. 

 

Ma in quantu à a mo Umanità, era necessariu di sbulicà ciò chì aghju fattu, soffrenu, amatu.

Sì nunda ùn era statu revelatu, ùn puderebbe mai avè furmatu u Regnu di Redemption.

A cunniscenza di i mo dulori è u mo amore sò stati u magnetu, u spur, l'incitazione, a luce per incuragisce l'ànime à vene è piglià i rimedii, i beni chì ISIS cuntene.

 

U fattu di sapè quantu i so piccati mi costanu, a so salvezza hè a catena chì li ligami à mè è impedisce i peccati novi.

Sì, invece, ùn avianu micca saputu di i mo pene è di a mo morte, senza sapè quantu mi costava a so salvezza, nimu ùn avissi a cura di amà è di salvà a so ànima. Allora vi vede quantu hè necessariu di palesà i fatti è e soffrenze di Quellu chì hà furmatu in ellu stessu un bene universale per dà à l'altri.

(5) A mo figliola, era indispensabile per fà sapè quale era l'Unu è l'Unu è quantu li custava per furmà u Regnu di   Redemption.

 

Quantu ci vole à parlà di quellu chì a mo bontà paterna sceglie,

in u primu locu per furmà in questu u Regnu di a Suprema FIAT   è,

dopu, per cumunicà à l'altri u principiu di a trasmissione   .

 

Cumu hè statu fattu per a Redenzione chì hè stata prima furmata trà a mo Mamma Celestial è Me è, dopu, hè stata divulgata à e criature.

Questu serà u casu cù u Fiat Supreme

Dunque hè assai impurtante chì a ghjente sapi quantu mi costa u Regnu di a mo Voluntà.

 

Per chì l'omu torna à u so regnu persu di novu, devu

sacrifica a più chjuca di e   criature,

tenelu inchiodatu à un lettu per quarant'anni o   più,

senza aria, senza a pienezza di u sole chì tutti godi.

 

Aghju da fà sapè

quantu u so cori pocu era un rifugiu pè i mo peni è quelli di e criature,

quantu amava, pricava per tutti, difendeva   tutti,

quante volte s'hè esposta à i punizioni   di   a ghjustizia divina per difende tutti i so   fratelli,

i so pene intimi, e mo privazioni chì anu   martirizatu u so cori pocu, dandu continuamente a   morte.

- chì ùn cunniscia altra vita, nè altru Voluntà chè   a meia.

Tutte queste penalità

pusò i fundamenti di u regnu di a mo vuluntà è,

cum'è i raghji di u sole    maturu i frutti  di   Supreme FIAT.

Hè dunque necessariu di fà sapè à a ghjente quantu stu Regnu hà costu à tè è à mè.

Cusì, da u costu, ponu capisce ciò chì volenu.

- ch'elli l'acquistu,

- Quale pò amà, apprezzà

- chì aspiranu à campà in stu Regnu di a mo Vuluntà Suprema   ».

(6) Aghju scrittu questu per ubbidì. Ma u sforzu era tale chì ùn puderaghju à pena allusione à a mo esistenza. A causa di a mo grande riluttanza, mi sentu chì u sangue si congela in i mo vini. Ma mi ripete sempre FIAT!...   FIAT!... FIAT!...

 

Continuu e mo fusioni di solitu in a Santa   Volontà.

Spessu u mo dolce Ghjesù mi accumpagna in a ripetizione di i mo gesti. Fighjate per vede s'ellu qualcosa mi scappa da tuttu ciò chì hà fattu, in a creazione è in a redenzione.

Cù tutta a so gentilezza mi ne rammenta, tantu ch’aghju messu ancu un   pocu « ti tengu caru », un « ringraziu »,   un’adorazione.

 

Mi dici chì hè necessariu di ricunnosce in quantu a so Voluntà hà allargatu i limiti di u Regnu di a so Voluntà per amore per a criatura.

Per

-chì pò marchjà ci è rallegra in ellu è

-chì per mezu di u so amore pò acquistà un pussessu più stabile

Tuttu u Celu cum'è a Terra, videndulu sempre presente in stu Regnu,

ricunnoscenu chì u Regnu di a mo Vulintà hà digià rimandatu u so eredi, è ch'ellu l'ama è hè felice di pussedelu.

(2) Essendu immersa in questa Volontà Eterna,   campà

- u core apertu di Ghjesù,

- un raghju di luce chì esce à ogni battitu è,

- in fine una FIAT hè stata stampata.

U battitu di u core essendu cuntinuu, i raghji si suvitavanu, unu dopu à l'altru senza fine.

Anu invaditu u Celu è a Terra è FIAT hà impressuatu nantu à ognunu.

Sti raghji ùn sò micca ghjustu da u so core, ma

- ancu cù l'ochji,

- à ogni sguardu,

- hà appena parlatu,

- cù ogni muvimentu di e so mani è pedi, tutti portanu a Fiat Suprema in gloria è triunfu.

 

Fighjendu à Ghjesù era un incantu.

Era bellu, fusionendu in quelli raghji di luce chì escevanu da a so persona adorable, ma quellu chì ci dava sumptuosità, maestà, ricchezza, gloria, bellezza, era fiat.

 

A so luce m'hà ombreggiatu, è mi serebbe fermatu per seculi davanti à Ghjesù, senza dì nunda, s'ellu ùn avia micca finitu di u silenziu, dicendu mi :

 

 

(3) "A mo figliola, era a mo Umanità chì hà datu a gloria perfetta è tuttu l'onore à a mo   Volontà.

Cuncepimentu, u Regnu di a Vuluntà Suprema in mè, à u centru di stu core.

 

Siccomu l'omu l'avia persu, è ùn ci era nisuna speranza di ricuperà, a mo Umanità l'hà risanatu à u costu di suffrenze intimi è senza precedente.

A mo umanità l'hà restituita

tutti l'onori dovuti à ellu   e

tutta a gloria chì a criatura li avia tolta, per rinvià à a   criatura torna.

Cusì fù furmatu u Regnu di a mo Voluntà in a mo Umanità.

In cunseguenza, tuttu ciò chì si formava in ella è esce da ellu portava l'impronta di FIAT.

Ogni pensamentu, sguardu, suspiru, battitu di u core, ogni goccia di u mo sangue, tutti portavanu u sigillo di u FIAT di u mo Regnu Supremu.

Ellu m'hà purtatu tanta gloria, abbellindumi, chì u celu è a terra sò stati sottu è cum'è in l'ombra in quantu à mè.

Perchè a mo Voluntà Divina hè sopra à tuttu, mette tuttu sottu à ella, cum'è un taburete.

 

In i seculi passati aghju cercatu à quale affidassi stu Regnu è sò statu

cum'è una mamma incinta, chì soffre è si lamenta di ùn esse capace di dà nascita, ancu s'ellu vole.

Povera mamma, chì soffre !

Ùn pò micca gudiri u fruttu di u so ventre.

In particulare chì, essendu a gravidanza à termine, a nascita ùn hè micca finita, a so esistenza hè sempre in periculu.

 

Sò statu, per seculi, più di una mamma incinta. Quantu aghju patitu ! Chì dulore di vede in periculu l'interessi di a mo gloria sia di a Creazione sia di a Redenzione

Soprattuttu chì aghju tenutu stu Regnu cum'è un sicretu, oculatu in u mo core. Ùn pudendu manifestallu m'hà fattu soffre ancu   di più.

 

Ùn aghju micca vistu in i criaturi i veri dispusitivi per questa nascita

Perchè ùn avianu micca pigliatu tutti i benefici di u Regnu di Redemption. Dunque ùn pudia micca correre u risicu di dà li u regnu di a mo Voluntà chì cuntene ancu più benefici.

Da più chè i beni di a Redenzione serviranu com'è dote, com'è antidotu, per chì, entrandu in u regnu di a mo Voluntà, ùn ponu micca ripruduce a stessa caduta d'Adam. Non solu sta pruprietà ùn hè micca stata presa, hè stata ancu dannata è calpestata.

 

Allora cumu puderia sta nascita di u mo Regnu in a mo Umanità ? Per quessa, mi cuntentu di lamentu, soffrenu, aspittendu, ancu più chè una mamma, per ùn mette in periculu a cara nascita di u mo Regnu.

 

I moaned, vulendu piglià fora per dà à a criatura è salvaguardà l'interessi di a Creazione è Redemption chì eranu in periculu. Finu à chì l'omu torna in u Regnu di a Vuluntà Suprema, i nostri interessi è a so vulintà seranu sempre precarii.

L'omu fora di a nostra Voluntà hè cunsideratu cum'è

- un disordine in u nostru travagliu criativu,

-una nota discordante chì disturba l'armunia perfetta di a santità di e nostre opere

Per quessa, aghju fighjatu i seculi chì passanu mentre aspittava u mo picculu criaturu in u regnu di a mo Voluntà.

L'aghju circundatu cù tutti i beni di a Redenzione per a sicurità di u Regnu di a mo Voluntà.

Cum'è una mamma afflitta chì hà patitu tantu, ti affidu sta nascita è u destinu di u mo Regnu.

A mo Umanità ùn hè micca solu à vulè chì sta nascita, chì mi custa una prima, sia fatta, ma ancu tutta a Creazione hè incinta di a mo Voluntà è geme. Ellu voli dà à i criaturi per restaurà u Regnu di u so Diu in mezu à i criaturi. A creazione hè cum'è un velu chì piatta a mo Voluntà cum'è un fruttu.

I criaturi piglianu u velu è rifiutanu u fruttu chì cuntene.

 

U sole hè pienu di a mo Voluntà.

E criature piglianu l'effetti di a luce chì, cum'è un velu, piatta a mo Voluntà.

Piglianu i bè chì pruduce.

Allora ricusanu a mo Voluntà, ùn a ricunnoscenu micca è ùn si lascianu micca duminatu da Ella.

Ancu si piglianu i beni naturali di u sole, ricusanu

- i beni di l'anima,

- u Regnu di a mo Voluntà chì regna à u sole è vuleria dà si à   elli,

 

Oh! Cumu a mo Voluntà geme in u   sole  , vulendu nasce da a cima di a so sfera, per regnà à mezu à e criature.

U celu   hè pienu di a mo Voluntà, fighjendu i criaturi cù i so ochji di luce, chì sò e stelle. Vulenu ricevelu per vede chì regnà trà   elli.

U mare   hè pienu di a mo Voluntà, chì si sente cù e so ondate chì l'acqua piattanu sottu à un velu.

È l'omu usa u mare per piglià u so pesciu, senza cura di a mo Voluntà, facendu geme in l'intestione di l'acque cum'è un partu ripressu    . 

Tutti   l'elementi   sò ancu pieni di My   Will:

u ventu, u focu, u fiore, tutta a   terra.

Quessi sò tutti i veli chì a   piattanu.

Allora chì farà stu attu liberatore è elevà a mo Umanità ?

Quale hà da strapperà issi veli chì piattanu tante cose create ? Quale ricunnoscerà, in tutte e cose, u portatore di a mo Voluntà   è,

- lui faire les honneurs qui lui sont dus   ,

- u farà regnu in a so   ànima

dà pussessu è   sottumissione?

 

Allora stai attentu, figliola.

Dà stu piacè à u vostru Ghjesù chì hà patitu tantu finu à avà per purtà stu fruttu fora di u mo Regnu Supremu

Cun mè tutta a Creazione, in un attu, strapperà i veli dipositendu in tè u fruttu di a mo Voluntà ch’elli piattanu ».

 

(1) A mo povera mente pensava à ciò chì era statu scrittu, è u mo dolce Ghjesù cuntinuò annantu à u listessu sughjettu, dicendumi:

(2) «Figlia mia, tandu vedi perchè, ghjuntu in terra, ùn aghju micca datu u regnu di a mo Vulintà, nè l’aghju fattu   cunnosce.

Vuliu pruvà a criatura una volta di più

dendu e cose menu impurtanti ch'ella avia in a Creazione,

rimedi è beni per   curà lu.

 

Perchè, à u tempu di a so creazione, l'omu ùn era micca malatu, ma sanu è santu, pudendu campà assai bè in u regnu di a mo Vulintà.

Ma, eludendu a Vuluntà Suprema, hè cascatu malatu.

È sò vinutu à a terra cum'è un mèdicu celeste per vede s'ellu accettava i rimedii, i medicini per a so malatia.

Dopu à esse dimustratu, l'avaria sorpresu manifestendu u regnu di a mo Voluntà chì aghju tenutu prontu per ellu in a mo Umanità.

(3) Quelli chì pensanu chì a nostra immensa bontà è a saviezza infinita avarianu lasciatu l'omu solu in i beni di a Redenzione senza risuscitallu à u statu primordiale creatu da Noi s'ingiru   .

Perchè, in questu casu,   a nostra Creazione   ùn   averia   micca u so   scopu.

Per quessa, saria statu privatu di u so effettu sanu, chì ùn hà micca ragiuni per esse in l'opere di un Diu;

 

Al più, avariamu lasciatu passà i seculi fendu, qualchì volta a

rigalu, qualchì volta un altru, o affidandulu una piccula pruprietà, è dopu un altru più impurtante.

Cum'è un babbu chì vole lascià a so prupietà à i so figlioli.

Ma sguassanu troppu a so prupietà è, malgradu tuttu, hè sempre decisu di lascià a so prupietà à elli.

Truva cusì un altru prucedimentu : ùn li dà più grandi sume, li dà à pocu à pocu, centesimu dopu centesimu è, videndu chì i zitelli tenanu stu « pocu », à pocu à pocu cresce i picculi sume. In questu modu ponu ricunnosce l'amore di u babbu è apprezzà i beni ch'ellu li affida   .

Questu ùn anu micca fattu prima cù grandi sume. Questu serve per rinfurzà elli, insignendu à mantene a merchenzie ch'elli anu   ricevutu.

U babbu, dopu avè furmatu in questu modu, cunfirma a so decisione trasferendu i so bè à i so figlioli. Questu hè ciò chì face a bontà paterna. À l'epica di a creazione hà messu l'omu in l'opulenza di e merchenzie senza restrizioni, ma solu per pruvà à e cose chì ùn li custavanu quasi   nunda.

 

Fendu un attu di a so vuluntà contru à a meia, hà persu tutti issi bè. Ma u mo amore per ellu ùn hà micca firmatu.

Più chè un babbu, mi sò partitu à dà li à pocu à pocu è, prima, à guarì. Avè pocu, qualchì volta prestamu più attenzione chè quandu avemu grandi cose

Perchè, s'è vo pussede una grande pruprietà è rifiuti, ci hè sempre qualcosa da piglià.

Ma, s'è no perdemu u pocu chì avemu, fermemu nantu à u stomacu viotu.

 

A mo decisione di dà à l'omu u Regnu di a mo Voluntà ferma invariata; l'omu cambia, Diu ùn cambia.

Avà hè più faciule perchè i beni di a Redenzione anu alluntanatu a strada chì mostra i rigali di u mo Amore per l'omu.

 

Quantu l'aghju amatu, micca solu à traversu FIAT, ma dandulu Vita.

Ancu s'è FIAT mi costa più chè a mo propria Umanità, per esse Divinu, Immensu è Eternu. Mentre a mo Umanità hè umana, limitata, avè avutu un principiu.

 

A mente umana ùn cunnosci micca cumplettamente u significatu di FIAT, u so valore, u so putere è ciò chì pò ghjunghje.

Si sò lasciati cunquistà di più da ciò ch'e aghju fattu è soffrendu venendu à liberà elli, senza sapè chì, sottu à u mo dulore è à a mo morte, si piattava FIAT, chì dà vita à i mo suffrenze.

 

Avà, s'e aghju vulsutu manifestà u regnu di a mo Voluntà sia venendu nantu à a terra, sia prima chì i beni di a redenzione sò stati ricunnisciuti è, in gran parte, pussedi da i criaturi, i mo più grandi santi avissiru spavintatu, pensendu è dicendu: " Adam innocente è santu, ùn pudia nè campà nè persevera in stu Regnu infinitu di luce.

è a santità divina, cumu pudemu ?

 

È voi, nanzu, quante volte ùn avete micca   turmentatu?

Tremulendu, davanti à l'immensi beni è a santità divina di u Supremu Regnu FIAT, avete vulsutu ritirà dicendumi : "Gesù, sceglite un'altra criatura, sò incapace". Ùn era micca   u soffrenu chì ti spaventava, à u   cuntrariu   , perchè spessu m'avete imploratu, m'hà incuraghjitu à ripressione.  

 

Allora, a mo bontà paterna, cum'è per una seconda Mamma, in u so ventre aghju intarratu a mo cuncepimentu, preparandu   è   furmà per chì ISIS   ùn hà micca paura, à u mumentu propiu, precisamente in questu attu in quale aghju avutu à cuncepisce, aghju lasciatu. sapete per mezu di l'ànghjulu: s'ellu prima di tuttu tremava è   turbava,

 

Si senti subbitu rassicurata ch'ella era abituata à campà cù u so Diu, à a luce è davanti à a so santità.

Aghju fattu u listessu cun voi, per anni assai longu ùn erate micca cuscente di u fattu chì hè in tè chì vulia furmà stu Regnu Supremu, preparendu, furmendu, chjudendu in tè, in u fondu di a vostra   ànima .

Fattu tuttu, u sicretu hè statu revelatu à voi è vi aghju dettu di a vostra missione speciale dumandendu formalmente se avete accettatu di campà in u mo Voluntà.

Videndu tremulu è spavintatu, vi rassicurò dicendu : « Perchè site preoccupatu ?

Ùn avete digià campatu finu à quì cun mè, in u regnu di a mo Voluntà ?

 

Una volta rassicuratu, vi sentite sempre più còmode   à occupallu, mentre chì mi piaceva spinghje, sempre più, i limiti di u mo  Regnu  stabilitu   à quale a   criatura puderia piglià pussessu . 

stu Regnu, ma, postu chì i so limiti sò interminabili, hè incapace di abbraccià tutti, postu chì hè limitatu ".

(4) Eiu: "U mo amore, ma i mo paure ùn anu micca cessatu cumplettamente è, à volte, aghju veramente paura perchè aghju tantu paura di diventà un secondu   Adamu".

(5) Ghjesù: "A mo figliola, ùn teme nunda, vi sò aiutatu più cà Adamu, avete l'aiutu di un Diu umanizatu è tutte e so opere è pene per a vostra prutezzione, u vostru sustegnu è a vostra prucissioni, chì   ùn hà micca avutu . , allora perchè vi importa ?

 

Piuttostu, sia vigilante versu a santità   chì   hè adatta à campà in stu Regnu celeste, versu a vostra   felicità futura.

Perchè campendu in ellu, un sguardu hè abbastanza per sente una sola parolla da mè per capiscenu e so benedizioni, mentre chì quelli   chì   sò fora, pudemu solu dì chì sò cuscenti di l'esistenza di stu Regnu di a mo vuluntà, ma micca di ciò chì hè. Isis cuntene, è chì hè impurtante per noi à capisce lu. Puderanu   solu capisce e lettere di u so alfabetu   (Will).

 

(1) Truvà mi abbandunatu in a Vuluntà Suprema cum'è di solitu, aghju vistu u mo sempre amable Ghjesù Silenziu, cuntemplando tutta a Creazione, tutte e so opere, cum'è rapitu davanti à u so splendore, a so santità, a so multiplicità è a   grandezza.

 

Admirenduli cun Ghjesù, mi sentu un silenziu prufondu, cumprendendu parechje   cose, ancu s'è tuttu ferma à u fondu di l'intelligenza, senza parolle. Quantu era bellu di ritruvà mi in stu silenziu prufondu cù Ghjesù ! Essendu stu casu, caru caru, a dolcezza di a mo vita   m'hà dettu :

"A mo figliola carissima, a mo parolla hè travagliu, u mo silenziu riposa ; a mo parolla ùn hè micca travagliu solu per mè, ma ancu per voi, è avè l'abitudine, dopu avè travagliatu, di riposà à mezu à e mo opere ch'elli sò i mo letti più accoglienti per u mo riposu, voi, dopu à sente a mo parolla è à travaglià cun mè, riposaremu inseme.Fighjate,   figliola, chì bella hè tutta a creazione, era a parolla di u vostru Ghjesù   à u

fate cù una FIAT?

 

Ma sapete ciò chì mi incanta di più ? Hè u to picculu « ti amu » impressu annantu à tutte e cose creatu, tutti mi parlanu di u to amore, di u nascitu di a mo Voluntà, sentu l'ecu armuniosu di tutta a Creazione chì mi parla di tè, oh ! Chì piacè, chì sò cuntentu di vede chì u mo FIAT in Creazione è ciò chì t’aghju insignatu si tenenu a manu, s’intreccianu è, cumpiendu a mo Voluntà, lasciami riposu.

 

Ma ùn vogliu micca riposà solu, vogliu cun mè quellu chì permette u mo riposu per ch'ella si rilassi ancu ella, per pudè gode, inseme, i frutti di u nostru travagliu. Fighjate, ùn vi pare micca più bella tutta a Creazione è tutte l’opere di a Redenzione cù u vostru « I love you », a vostra adorazione, è a vostra vuluntà trasfusa in a meia, chì mette a vita à mezu à e sfere celesti ?

 

In sti stessi lochi, cum'è in i mo opere, ùn ci hè più, cum'è prima, nè sulidulità nè stu silenziu funebre, ma ci hè a zitella di a mo Voluntà, chì face cumpagnia, chì face sente a so voce, chì ama, adora, prega è chì, mantenendu i so diritti, chì a mo Voluntà li hà datu, pussede tuttu è, quand’ellu ci hè un maestru, ùn ci hè più a solitudine o a prisenza grave.

 

È avà, dopu avè parlatu à voi assai, stau zittu, perchè u riposu hè necessariu per mè cum'è per voi, per pudè ripiglià a mo parolla cuntinuendu u mo è u vostru travagliu.

 

Mentre mi riposu, cuntemplu tutte e mo opere, u mo amore s'alza in mè è, riflettendu è ralletendu, cuncipitu in mè altre imaghjini chì mi s'assumiglianu è a mo Voluntà esce cum'è u trionfu di u mo amore è cum'è a generazione prediletta di u mo Fiat Supremu. , significa chì riposendu dà a vita à i figlioli di a mo Voluntà, i adornanu tutti, facendu nascenu in a mo parolla è dendu u sviluppu, a bellezza, l'altezza è a mo parolla, educà à diventà figlioli degni di u Supremu. FIAT.

 

Figlia meia, ogni meia parolla currisponde dunque à un rigalu da mè, è s'ellu vi invitu à riposu, hè perchè cuntemplate u mo rigalu è, suddisfandu è amandulu, tira da voi altri rigali, simili à quelli chì vi aghju datu. .

Purtendu li fora, formaranu inseme a generazione di i zitelli di u Fiat Supremu di quale seremu assai felici ".

 

 

Dopu avè aspittatu è bramosu a venuta di Ghjesù, aghju   pensatu : "Chì faraghju s'è quellu chì forma a mo vita mi lascia solu è abbandunatu !

Puderaghju campà ?

S'e aghju campatu avà capiscu ch'omu ùn si mori di dulore, s'ellu hè cusì, dopu avè statu tantu privatu di ellu saraghju digià mortu, à u più pruvucanu a sensazione di a morte ma ùn a dannu micca, serà da campà. cum'è s'ellu si mantene sottu à una pressa, sfracicatu, perchè u putere di a morte hè tenutu solu da a Vuluntà Suprema ».

 

À u listessu tempu ch'e mi facia tutte queste dumande, u mo adorable Ghjesù s'hè mossu in mè è l'aghju vistu chì teneva una catena d'oru in e so mani, chì si divertiva passandula da ellu à mè, ligandomi, è cù tuttu u so amore paternu. è a bontà, mi disse : divertitendu à passà da ellu à mè liendu mi, è cù tuttu u so amori è a bontà paterna,

M'hà dettu :

 

"A mo figliola, perchè ti paura ch'e ti lasciu? Ùn possu micca tollerà sta paura; duvete sapè chì e cundizioni in quale vi aghju messu, u mare   di a mo Voluntà chì scorri ind'è è fora di voi, in quale tù Aviti esibitu vuluntariamente, senza esse forzatu, avete spintu i limiti tantu chì nè voi nè mè pudia truvà   una via d'uscita.

 

Se mi vulete lascià, ùn truverete micca u caminu è, finu à chì vi voltate, serà sempre in i limiti infiniti di a mo Voluntà, perchè in più e vostre azioni in Ella vi anu chjusu tutte e surtita. Mancu ti pudia lascià, ancu s'ellu ci vulia, perchè ùn sapia induve andà per esce da i limiti di a mo Voluntà, essendu in ogni locu, è duv'ellu sia, mi ritruvaraghju sempre cun tè.

Attu cun voi cum'è una persona chì pussede una grande abitazione è, amandu qualcunu inferjuri à ellu, per accordu mutuale, u primu guardà è l'altra parte; a casa essendu grande, si stende è si gira in a so casa, u sicondu, u perdente si lamenta, ma, in modu sbagliatu, perchè, s'ellu hè a casa, pò abbandunà ?

 

Ùn abbandunemu micca e cose chì appartenenu à noi, perchè o turnarà in casa immediatamente, o hè in unu di l'appartamenti di a so casa grande. Se t'aghju datu a mo Voluntà di dimora, cumu possu lascià ti è separà da ellu ?

 

Malgradu u mo putere, sò impotente nantu à questu perchè inseparabile da a mo Voluntà, chì significa chì, stendendumi in i mo limiti, mi perdi di vista, ma per tuttu questu ùn ti lassu micca, è camminendu in i mo limiti, mi truverete quì; tandu, invece di preoccupari, aspetta Mi, è quandu u menu l'aspetta, mi truverete tuttu strettu contru à voi.

 

Cume aghju cuntinuatu i mo travaglii di solitu in a Voluntà Suprema, aghju vistu in a mo mente tuttu l'ordine chì deve esse fattu per regnà in ella, ciò chì da fà è finu à quandu pudemu andà, infine tuttu ciò chì Ghjesù m'hà amparatu, è pensu: " Cumu possu e criature fà tuttu questu? S'è eiu, sguassendu da a fonte, ùn pò micca fà tuttu, lassendu daretu à parechje cose, nè ghjunghje à l'altitudine di quale Ghjesù parla, chì succede à quelli chì tiranu da a mo funtana ? mè,   m'hà dettu :

 

"A mo figliola, ùn aduprate micca o prufittà di tuttu ciò chì hè in a creazione, ci sò ancu cose chì ùn cunnosci micca, ma s'ellu ùn sò micca abituati à tè serve à l'altri, s'ellu ùn li piace micca o cunnosci micca, l'altri li godiranu è li cunnosceranu, è ancu s'è e criature ùn piglianu micca tuttu, tutti servenu à a mo grande gloria è à fà cunnosce u mo putere, a mo maestà, u mo grande amore è a multiplicità di e tante   cose create saviezza, u valore di u Divinu Artigianu , cusì vistutu, ùn ci hè nunda ch'ellu ùn pò   fà.

 

Avà, s'è parechji cose sò surtiti da a Creazione di u mondu per esse utili à a natura, per esse u specchiu in quale l'omu, riflettendu ellu stessu, hà da ricunnosce u so Creatore, è tutte e cose creatu anu da esse parechje manere di vultà à u pettu paternu da quale hè surtitu, u più necessariu

per sparghje u regnu di a mo Voluntà ancu di più, per ch'ellu diventa a vita di l'ànima è u centru induve Diu deve avè u so tronu.

 

A multiplicità di e cose ch'e aghju datu à sapè serve à dimustrà chì ùn ci hè nunda di più impurtante, di più santu, di più immensu, di più putente, di più benefiziu chè a Voluntà Divina è ch'ella pussede a virtù di dà a vita più ch'ella.

 

Tutti l'altri cose, ancu s'ellu hè bonu è santu, sò relegati à u fondu.

A mo Voluntà Divina hà sempre u primu postu è senza ellu ùn ci pò esse vita.

 

Cusì e tante cunniscenze di a mo Voluntà li serviranu per a gloria è u trionfu è seranu, per i criaturi, tante manere di truvà a vita è di ricevela è a so Altezza è Immensità permetterà à e criature di ùn piantà mai, fendu caminari constantemente per ghjunghje. , per ghjunghje sin’à, quant’è pussibule, a multiplicità di a cunniscenza à u serviziu di a libertà d’ognunu, per piglià ciò ch’ellu vole.

 

Perchè   ogni cunniscenza cuntene a Vita  , è, strappandu u velu, truveranu, cum'è regina, a Vita di a mo Voluntà; hè per quessa, secondu ciò ch'elli piglianu è facenu, a so vita crescerà in elli più di più.

 

Affrettate dunque à manifestà i valori, e ricchezze infinite ch’ellu pussede  , affinchì u celu di a mo Vuluntà sia più bellu, attraente è maestosu chè u celu di a Creazione, affinchì, rallegrati da a so bellezza è da i beni chì cuntene, possi tutti aspittà à vene è campà. in u regnu di a mo Voluntà ».

 

Continuu u mo abbandunamentu abituale in a Vuluntà Suprema è, ghjuntu, u mo sempre gentile Ghjesù m'hà dettu:

 

"A mo figliola, a luce di u sole ùn benefiziu micca tutti in u listessu modu, ùn dipende micca di u sole, perchè e mo opere chì cuntenenu u bonu universale, portanu benefizii à tutti senza alcuna restrizione, ma à e   criature.

Eppo supponi chì   una persona   hè in a vostra stanza, ùn piace micca u splendore di a luce è, se l'ultima hè dolce, ùn senti ancu u so calore.

 

Mentre chì un altru   hè luntanu da a casa, hà più luce è sente u calore di u sole;

 

U calore purifica, disinfetta l'aria putrida è respira l'aria purificata, rinforza è sanitizeghja, per quessa, hè   l'ultime   chì prufittà u più di i benefici chì u sole porta à a terra.

Ma  si avvicina una terza persona   chì si stalla in u puntu induve i raghji di u sole chjappà a superficia di a terra è si senti investitu da questu, si senti brusgiatu da u calore di u sole, u splendore di a luce hè tale chì, inchinendu i so ochji, riesci à fighjulà appena a terra sintimu cum'è trasfusa in a luce stessa, per dì cusì; ma, ancu s'è i so pedi toccanu a terra, si senti assai pocu di a terra è di sè stessu, perchè vive tuttu per u sole.

 

Si vede l'immensa diffarenza trà u primu, u sicondu è u terzu ... ma un quartu avanza, chì vola in i raghji di u sole, s'alza à u centru di a so sfera è hè brusgiatu da l'intensità di u calore chì u sole. tene in u so centru, l'intensità di a luce l'eclissi totalmente è, sentendu impotente, hè cunsumatu in ellu.

 

Issu quartu   ùn pudarà più fighjulà a terra o pinsà à sè stessu, ma guarderà a luce, senterà u focu, per elli cose ùn esistenu più, a luce è u calore avè rimpiazzatu a so vita ; chì differenza trà u terzu è u quartu ! Questu ùn vene micca da u sole, ma da i criaturi è basatu nantu à a so esposizione à u sole.

 

Avà, u Sole rapprisenta a mo Vuluntà chì manda i so raghji più chè ellu per cunvertisce quelli chì volenu campà in u so Regnu, in luce è in amore.

 

A metafora di sti quattru persone rapprisenta i quattru livelli di vita in a mo Voluntà  :

 

-  riguardu à u primu  , si pò dì ch'ellu ùn campa micca in u so Regnu ma campa solu in a luce chì u Sole di a mo Voluntà stende nantu à tutti postu chì u mo Regnu hè fora di i so limiti, apprufittannu solu di

luce fioca chì si sparghje in ogni locu; a so natura, i so debbuli è e so passioni l'intornu cum'è una casa, facendu l'aria infettata è putrida è, respirà, campa malata, senza avè a forza di fà u bè è rassignata, favurendu l'incontri di a vita in u megliu modu pussibule, perchè luce di a mo Voluntà, ancu dolce, porta sempre i so benefici.

 

A seconda   hè a metafora di ella chì face i so primi passi in i limiti di u Regnu di a Vuluntà Suprema è chì gode micca solu di più luce, ma ancu di calore, cusì l'aria chì respira hè pura è spegne e so passioni, face bè regularmente. . . , purtendu i so dulori cù pacienza è amore, ma, dopu avè fattu solu uni pochi di passi in i limiti, guardà sempre a terra sentendu u pesu di a natura umana.

 

Mentri a terza  , essendu a metafora di quella chì hè andata oltre i limiti di stu Regnu, a luce hè tale è cusì abbagliante chì li fa scurdà di tuttu, tuttu hè cambiatu in a natura : ella stessa, i so dulori, i boni, e virtù. .; a luce l’eclissi, u trasfurma, facendu vede vagamente da luntanu ciò chì ùn li appartene più.

 

U quartu   hè u più felice perchè hè a metafora di ella chì ùn solu ùn vive in u mo Regnu, ma l'hà acquistatu, sottumessu à u cunsumu tutale in u Sole Supremu di a mo Voluntà, essendu l'eclissi di luce cusì densu chì ella stessu diventa luce è. calore, pudendu fighjulà solu a luce è u focu è tuttu hè cunvertitu, per ella, in luce è amore. U mo Regnu dunque hà diversi livelli, secondu ciò chì e criature volenu piglià da i so pussidimenti, è i primi seranu i coddi, modi per ghjunghje sin'à a fine. Inoltre, per voi, avè da fà cunnosce, hè imperativu chì vive in l'ultimu livellu ".

 

Camminau, cum'è di solitu, in u Regnu di a Vuluntà Suprema, è, ghjuntu à u mumentu chì a Voluntà Divina operava in l'Umanità di u Nostru Signore, aghju vistu e so lacrime, i so suspiri, i so lamenti è tuttu ciò ch'ella facia, investitu per a luce di a so Voluntà è i so raghji eranu perlati da e lacrime di Ghjesù, pienu di i so sospiri, investitu di i so lamenti    lagnanti  .

è amanti.

 

A creazione, essendu impregnata è investita cù a Vuluntà Suprema, i so raghji di u sole, infiltrandu in ogni locu, mette e so lacrime nantu à ogni cosa creata; tuttu   era toccu da i so suspiri, da u so amori è tuttu s'hè lamentatu cù   Ghjesù.

Allora u mo dolce Ghjesù, esce da mè è pressu u so capu contru à a mo fronte,   mi disse :

 

"A mo figliola,   u primu omu  , peccatu, hà persu una Voluntà Divina è a mo Umanità, unita à a Parola Eterna, cusì ch'ellu avia da sacrificà in tuttu è per tuttu, a vulintà umana di a mo Umanità per ricuperà sta Voluntà Divina per pudè. esse capaci di restituurà à a   criatura.

 

A mo Umanità ùn hà micca insuflatu mancu un soffiu di vita à a so vulintà umana, mantenendula solu per sacrificàla è per pagà a libertà chì l’omu s’era cuncessa, ricusendu, cù tanta ingratitudine, sta Vuluntà Suprema ; perdendulu, tutti i so pussidimenti sò stati annihilati, a so felicità, a so duminazione, a so santità, tuttu fiascatu. S'è l'omu avia persu una cosa umana data da Diu, un anghjulu, un santu l'averia pussutu rinvià, ma avè persu una Voluntà Divina, solu un altru Omu cun Diu puderia rinvià à ellu.

 

Avà, s'e fossi ghjuntu in terra à riscattà lu, mi saria pigliatu solu una goccia di sangue, un pocu di soffrenu per salvallu, ma, essendu ghjuntu micca solu per salvallu, ma ancu per rinvià a mo Voluntà persa. chistu lu Voluntà Divina vulìa. scende in tutti i mo soffrenze, lacrime,   sospiri è lamenti, in tuttu ciò chì aghju fattu è soffrenu per ricuperà, una volta, u duminiu in tutti è sopra tutti l'atti umani, furmendu cusì, una volta di più, u so Regnu. à mezu à i   criaturi.

 

Quand'eiu pienghje, diclamava, lagnava, a mo Voluntà Divina, più chè un raghju di u sole, hà investitu tutta a Creazione di i mo lacrime, di i mo lamenti è di i so suspiri, perchè e stelle, u sole, u celu turchinu, u mare, u fiuritu. tutti pienghjenu, lagnavanu, variavanu è suspiravanu, essendu a Voluntà Divina chì era in mè a stessa chì regnava nantu à tutta a creazione è essendu di listessa natura e stelle gridavanu, u celu turchinu gemeva, u sole s’arrizava, u mare suspirava.

 

A luce di a mo Voluntà hà rimbursatu tutte e cose create è, ripetendu u mo attu, anu fattu cumpagnia cù u so Creatore. Oh! Si sapia

Chì assaltu hà ricevutu a Divina Maestà à sente i mo lacrime, gemi è sospiri per tutta a Creazione.

 

Tutte e cose create, animate da a mo Voluntà, prostrate à i pedi di u tronu divinu,

L'assurdavanu cù i so gemi, l'attiravanu cù e so lacrime, u pietàvanu cù i so suspiri è e so preghiere, è i mo pene, rimbursendu in elli, u furzavanu à rinunzià e chjavi di u celu, implorendu, una volta di più, u Regnu di u Divinu. in terra.

 

U mo Babbu celeste hà pietà è toccu da a so propria Voluntà chì pienghjia, lamentava, pricava è addulurata in tutte e so opere, rinunziò i chjavi, restituendu u so Regnu, ma mettendulu, per ch'ellu sia sicuru, in a mo Umanità, perchè puderia rinvià, à u mumentu propiu, à a famiglia umana.

 

Per quessa, era imperativu chì aghju agitu è ​​scende in l'ordine di l'azzioni umani, perchè a mo Divina Voluntà avia da piglià u so duminiu rimpiazzendu l'ordine di a so Divina Voluntà in tutti l'atti di criaturi.

 

Allora vedi quantu mi costa stu Regnu  , dopu à quanti dulori l'aghju pussutu riscattà, per questu l'amu tantu, vulendu stabiliscelu trà e criature à tutti i costi ».

 

Eiu: "Ma dimmi u mo Amore, se tuttu ciò chì avete fattu hè statu investitu da l'unità   di a luce di a Vuluntà Suprema, essendu Ella Una, ùn pudemu nè separà nè dividella in i so atti, dunque a Creazione ùn hè più. sola, Ella face cumpagnia à i vostri atti, à u vostru amore, à i vostri lamenti; dunque ùn ci hè micca quellu silenziu di tomba chì m'hà dettu l'ultima volta ". Ghjesù, in a so bontà   aghjunse:

 

"A mo figliola, duvete sapè chì finu à chì a mo Umanità hè stata nantu à a terra, cum'è u casu cù a Regina Sovrana, ùn ci era micca solitu o sepulcru in a Creazione, perchè in virtù di a luce di a Voluntà Divina, chì era in ogni locu, si sparghje cum'è a luce è, sparghjendu in tuttu, si multiplica in tutte e cose creatu, u mo attu si sparghje in ogni locu, perchè a Vulintà hè   Una.

 

A prova hè chì a Creazione hà datu segni in questu sensu à a mo nascita, ma ancu di più à a mo morte, finu à sbulicà u Soli, rumpia i caIlloux, scuzzulate a terra, cum'è s'è tutti pienghjenu u so.

Creatore, u so Rè, Quellu chì l'avia guardatu in gioia, rompendu a so sulitudine è u silenziu di a tomba, è, tutti sintendu l'amarezza di cusì grande privazione, hà datu segni di dulore è di lacrime, truvendu in u diavulu di a solitude è di u silenziu. ;

 

Eiu, partendu da a terra, ùn c’era più Quellu chì emetteva a voce à a luce di a mo Voluntà chì, furmendu l’ecu, facia parlà è operà a Creazione.

Hè un pocu cum'è scatuli di metallu chì, cù un truccu, cuntenenu una voce o un cantu è a scatula parla, canta, pienghje, ride ; succede grazia à l'ecu di a voce chì parlava ma s'è no sguassate l'ingenuità chì produce sta canzona, a scatula ferma in silenziu.

 

Soprattuttu chì ùn sò micca vinutu in terra per a Creazione, ma per l'omu, è dunque tuttu ciò ch'e aghju fattu : dulore, preghiere, lamenti, sospiri, li vulia lascià, più chè una nova Creazione, per u bè di l'ànime, per tuttu ciò ch'e aghju. fattu in virtù di u mo putere criativu era di salvà l'omu.

A Creazione hè stata ancu fatta per l'omu, in quale ellu era u rè di tutte e cose creatu è, eludendu a mo Voluntà Divina, l'omu hà persu u regime, u duminiu, ùn pudendu micca fà una lege in u Regnu di a Creazione, chì hè abitudine in un rè chì pussede un regnu, perchè, avè persu l'unità di a luce di a mo Voluntà, si ritrova incapace di guvernà, ùn avè più a forza di duminà, e so lege sò diventate obsolete.

 

A creazione era per ellu cum'è un populu chì si ribellava contr'à u rè è u fece soffre. A mo Umanità fù subitu ricunnisciuta, cum'è Rè, da tutta a Creazione, chì sintia in mè a forza di l'unione di una Vuluntà; ma cum'è partutu, era torna privata di u Rè è chjusa in u so silenziu, aspittendu quale, in u regnu di a mo Vulintà, emette a so voce per risuonà in ella.

 

Sapete quale hè quellu chì torna una volta di gioia à tutta a creazione, chì farà u so ecu riturnendu a so voce ? Hè tù, a mo figliola, chì pigliarà u duminiu, u regime in u Regnu di a mo Vulintà, cusì attentu è u vostru volu in u mo Voluntà cuntinueghja. "

 

Aspittendu ansiosamente a mo vita amata di a mo vita, senza vedelu vene, aghju pensatu: "Che a so assenza sia dulurosa à suppurtà. Ah! Ghjesù ùn mi ama più, postu chì ùn solu ùn hà finitu cù e so carezze, i so basgi, e so grandi manifestazioni. d'amore chì m'hà pienu d'abbundanza, ma aspetta sempre di più a so presenza gentile è deliziosa   ".

 

O Diu, chì dolore, chì martiriu incessante...! Chì vita senza vita, senza aria, senza fiatu...! Ghjesù mio, abbi pietà di mè, di u to picculu esiliatu. Mentre mi diceva questu è più à mè stessu, u mo sempre bonu Ghjesù esce da mè è, pressu e so mani nantu à u mo pettu, mi disse :

 

"Figlia mia, vi sbagliate di dì ch'ùn ti amu più cum'è prima ; duvete sapè chì i mo basgi, carezze, manifestazioni d'amore, eranu a culminazione di u mo amore è, ùn pudendu cuntena in mè, aghju dimustratu. à tè cù gesti d'amore, postu chì trà tè è mè ùn ci era assai da fà, mi divertava cun voi cù parechji segni è belli trucchi, ma servava à preparà à u grande travagliu chì avia da fà trà voi è mè, è quandu avemu travagliatu, ùn avemu micca tempu per divertisce, ma l'amore ùn cessà, hè centu volte, rinfurzatu è   sigillatu.

 

Avà, a mo figliola, dopu avè dimustratu a culminazione di u mo amore cuntenutu, vogliu principià à dà ciò chì aghju tenutu in mè, cumunicà à voi u grande sicretu di u regnu di a mo Vulintà, dendu i beni chì cuntene.

 

Quandu si palesanu sicreti di una certa impurtanza, questu essendu u più impurtante in tutta a storia di a Creazione, i distrazioni, i basgi, i carezze sò messi da parte, di più chì u travagliu, in u Regnu di a Vuluntà Suprema, hè soprabundante è u più. immensu chì pò esse in a storia di u mondu.

 

U fattu di sparte u mo sicretu cun voi va più di tutti l'amuri raccolti, perchè in sicretu cummette a so vita è i so pussidimentu; in sicretu Ci hè fiducia, aspittà; Truvate ridiculu chì u vostru Ghjesù hà fiducia in voi, chì site l'ughjettu di a so speranza?

Ma micca solu ogni fiducia è speranza, a fiducia d'affidà à voi u regnu di a mo Voluntà, a speranza chì pudete assicurà i so diritti, chì u fate cunnosce.

Dopu avè affidatu u sicretu di a mo Vuluntà à tè, diventa a parte essenziale di a Vita Divina è ùn possu micca dà nunda più grande di questu; Cumu pudete dì chì ti amu menu chè prima ? Piuttostu duvete dì chì questu hè u travagliu più impurtante dumandatu à voi è à mè in u regnu di a mo Voluntà.

 

Avete da sapè chì sò sempre occupatu è assorbutu in u mo travagliu in tè; certe volte allargate e vostre capacità, altri vi insegnu; qualchì volta vengu à travaglià cun voi, di tantu in tantu vi rimpiazzà, infine, sò sempre occupatu è questu significa chì ti amu sempre di più, ma cù un amore più forte è sustanziale ".

 

Passu i mo ghjorni, e mo ore, in l'incubu di l'assenza assai dura di u mo dolce Ghjesù. Quantu dulurosu hè di passà da a luce à u bughju, è u mumentu chì pensemu chì pudemu gudiri a   luce, avà scappa, u spaziu di un lampu, è ci ritruvemu in u bughju ancu peggiu chè prima.

 

Avà, mentre sentia u pesu di a privazione di a luce di u mo dolce Ghjesù, ùn pudendu più suppurtà, a mo vita cara, u mo Bene immensu si moveva in mè è tandu li dissi : «Gesù, quantu tù lasciami! Senza voi, ùn sò micca duv'è sò. "E ellu, cù tutte e so bontà, mi disse:

 

"   A mo figliola,

cumu ùn sapete induve site? Ùn site micca in u mo Voluntà ? A casa di a mo Voluntà hè grande, sè ùn site micca in un pianu, site in un altru, postu chì hà quattru livelli: u primu hè u fondu di a terra chì hè: u mare, a terra, e piante, i fiori, e muntagne è tuttu ciò chì esiste à u fondu di l'universu;

 

Regula è regula in ogni locu è, avè sempre u so postu di regina, hè in u cuntrollu di tuttu. U sicondu pianu rapprisenta u sole, e stelle, e sfere. U terzu, u celu turchinu. U quartu hè a mo patria cum'è quella di i santi.

In ognuna di sti piani, a mo Volontà è a Regina occupanu u locu d'onore, cusì induve site, assicuratevi di esse in a mo Volontà. Camminendu in a parte bassa di l'universu, truverete in u mare, associendu cun ella in ciò chì face, in a so manera d'amà, a so gloria è u so putere;

 

T’aspetta in muntagna, in vaddi, in i prati fiurati, in ogni locu, per fà a so cumpagnia, assicurandu chì ùn ti scurdate di nunda è chì ripete bè i so travaglii ; dopu à u vostru picculu giru à u primu pianu, andate à u sicondu, culà, a vi vede aspittà cù maestà à u Sole, cusì chì a so luce è u so calore vi trasfurmanu, facennu perde ciò chì site è insignendu à amà è glurificà. cum'è una Voluntà Divina ama è glorifica.

 

Allora, camminate in casa nostra, in l'opere di u vostru Creatore, chì vi aspetta in ogni locu, per insignà vi i so modi di fà, per pudè ripetiri ciò chì a mo Voluntà face in tutte e cose create, essendu cusì sicuru chì hè sempre in u Vuluntà suprema.; è, in più, mi truverete constantemente cun voi è, ancu s'ellu ùn mi vede micca, sapete chì sò inseparabile da u meiu.

Vuluntà è e mo opere, dunque, essendu in ella, seraghju cun voi è voi cun mè ».

 

Sparì subitu, prestu cum'è un lampu, è m'hà lasciatu in a bughjura ancu peggiu chè prima, aghju ripigliatu e mo azzioni in a Vuluntà Suprema. Facendu cusì, l'aghju pricatu di vultà à a so zitella, dicendu:

"Gesù mio, per piacè,

in virtù di a vostra propria Voluntà, sparghjendu è riempiendu tutta a creazione,

a to stessa Voluntà ti prega di vultà à u to zitellu, ti prega in ogni pianu, in u turchinu di u   celu,

cusì ch'è tù affretti à ghjunghje à quellu chì ùn pò campà senza voi.

È ti prega in u mare, in e so onde furiose, in u so sussurru dolce, <<<<<

per vultà rapidamente à a vostra piccula exIlée.

 

Amore, ùn senti micca

- a mo voce in a to Voluntà chì risona in tutte e cose create

-tutta a Creazione chì prega, supplica, sospira, pienghje

ch'è tù torni à a zitella di a to Vulintà ?

Ùn avete micca cura

- ùn vi dispiace micca per tutti questi rumuri,

- nè sti sospiri ùn ti spinghjenu à vulà !

 

Ghjesù, ùn sapete micca

-Chì hè a to Voluntà chì ti prega è s’ellu ùn l’ascolti, ùn hè micca prubabile ch’ella casce ?

Credu chì ùn pudete micca ignurà. "

 

U mumentu chì aghju dettu questu è assai altri, u mo dolce Ghjesù si trasfirìu in mè.

- mi trasformendu cumplettamente in ellu è

- mi parla di i so pene chì eranu digià tanti !

 

Tandu, cum'è s'ellu si vulia fà rilievu,

Si mustrò, cù a so solita piuma di luce in manu, dicendumi :

 

"   A mo figliola,

- lascemu tuttu da parte è

Parlemu di u Regnu di a Vuluntà Suprema chì hè cusì vicinu à u mo core.

 

Ùn pudete micca vede chì scrivu constantemente, in u fondu di a vostra ànima,

i so valori, e so lege celesti, u so putere, e so meraviglie divine,   a so   bellezza deliziosa,

e so gioie infinite, l'ordine è l'armunia perfetta

quale regna in stu Regnu di u   Divinu FIAT ?

 

Prima aghju preparatu, furmendu tutte e so proprietà in voi. Vi parleraghju dopu.

 

Cum'è què

- senti li in tè,

- sarete u portavoce di a mo Voluntà, u so messaggeru, u so telegrafu è a tromba chì avvistà i passanti cù un sonu risonante.

 

I mo insignamenti in quantu à u regnu di a mo Vuluntà seranu cum'è carichi elettrici di quale,

una volta cuncessu è ben preparatu,

- basta un soffiu per dà luce à pruvince è ville intere.

 

U putere di l'electricità, più veloce di u ventu,

porta a luce à i lochi publichi è privati.

L'insignamenti di a mo Voluntà seranu i fiils. U putere di l'electricità serà Fiat stessu

Questu hà da furmà, cù una rapidità sorprendente, a luce chì li permetterà di alluntanassi

a notte di a vulintà umana   e

l'oscurità di   e passioni.

 

Oh! Quantu sarà bella a luce di a mo Voluntà.

Videndu, metteranu l'apparecchi in l'ànima.

per dà a pienezza di l'insignamenti,

per piacè è riceve u putere di a luce cuntenuta in l'electricità di a mo   Vuluntà Suprema. 

 

Vulete vede cumu si travaglia? Fighjate:

-Pigliu un schedariu di i mo insignamenti cuncessi à a to ànima è

Parlate in u filu   dicendu:   "Ti amu", "Ti adoru", "Ti   benedica",

ciò chì vulete, è vede ...   "

 

Dicu   "ti amu".

Questu I love you hè statu trasfurmatu in caratteri di luce è a forza elettrica di a Vuluntà Suprema l'hà multiplicatu per chì questu "  Ti amu"   di luce viaghja in tuttu u celu.

s'hè fissatu in u sole, in ogni età, - hà penetru in i celi,

si fissò in ogni santu furmendu a so corona di luce à u pede di   u tronu divinu

entra in u pettu di a Suprema Maestà, induve a   Voluntà Divina era infine, furmendu a so luce elettrica in ogni locu.

 

Ghjesù, ripetendu e so parolle:

"A mo figliola, avete vistu

chì forza tene l 'electricità di u Fiat Supreme   e

cumu si sparghje   in ogni locu ?

 

L'electricità di a terra si sparghje, à u più, sottu, senza avè u putere di ghjunghje à e stelle,

A forza di a mo elettricità si sparghje in giù, in su, in cori, in ogni locu.

Quandu i fondi sò cuncessi,

quantu prestu, incantevule, s'infilarà trà e creature ".

 

Truvendu in u mo statu di solitu, mi sentu cumplitamenti abbandunatu in i braccia di Ghjesù chì, muvitendu in mè, mi disse :

 

2) "A mo figliola,

- più l'anima si identifica cun mè,

- più li possu dà è ella pò piglià da mè.

 

Succede cum'è trà u mare è u flussu, siparati da ellu da un solu muru.

Tant’è chì, s’ellu si sguassassi, u mare è u fiumu diventeranu un mare.

In ogni casu, se u mare sopra, u picculu flussu, essendu assai vicinu, riceve l'acqua da u mare. E so ondate assordanti s'alzanu è, mentre scendenu, si versanu in u picculu flussu. L'acqua di mare si filtra per i cracke in u muru, chì significa chì u picculu flussu riceve constantemente l'acqua di mare. Siccomu stu ruscello hè chjuca, si gonfia è torna l'acqua ricevuta à u mare. ... eccetera.

Questu pò accade solu perchè u picculu flussu hè vicinu à u mare.

S'ellu, invece, era luntanu da ellu, u mare ùn li pudia dà nunda o riceve qualcosa da ellu. A distanza ùn li permette mancu di cunnosce a so esistenza ".

 

Mentre parlava, m’hà mostratu l’attu concretu di u mare è di u   flussu in a mo mente è cuminciò à   dì :

 

"   A mo figliola,

u mare rapprisenta Diu, u flussu hè l'anima.

U muru chì li separa hè a natura umana chì distingue à Diu da a criatura. Trarici,   onde

- chì sò in constante crescita

- è quellu chì pruvucarà u spill in u flussu hè a mo Voluntà Divina chì vole dà tantu à a criatura.

 

Garantisce chì u picculu flussu,

- riempimentu è gonfiore, overflow,

- forma e so onde gonfiate da u ventu di a Vuluntà Suprema,

- vultà à u mari divinu,

- riempie per pudè dì :

 

"Aghju a listessa vita cum'è u mare. Ancu s'ellu hè chjucu, facciu ciò ch'ella faci. Sopraviu, formate e mo onde, mi alzò.

circandu di rende à u mare ciò chì mi dà ".

 

Questu significa chì l'anima chì si identifica cun mè è

Si lascia dominare da a mo   Voluntà,

hè u ripetitore di l'atti divini.

U so amore, e so adorazioni, e so preghiere, tuttu ciò chì face

- hè u climax

ricevutu da   Diu.

 

Ella pò dì:

"Hè u vostru amore chì ti ama, e vostre adorazioni chì ti aduranu, e vostre preghiere chì ti implora,

hè a to Voluntà chì mi investe,

- mi fa fà e cose chì fate,

- per ch'e possu rinvià à voi cum'è i vostri ".

 

Ghjesù   era in silenziu, ma cum'è s'ellu era pigliatu da un impetu irresistibile d'amore,   aghjunse   :

 

"Oh! Forza di a mo Voluntà, quantu grande sì. Siete l'unicu chì pò   unisce

-u più grande, u più altu cù u più chjucu, u più bassu

- formandu un Essere,

Sò l'unicu chì pussede a virtù di sviutata a criatura di tuttu ciò chì ùn li appartene micca per pudè furmà in ella, grazia à i to riflessioni, stu Sole eternu chì, empiendu di raghji u celu è a terra, si cunfonda cù u sole di a suprema maestà.

 

Sò l'unicu chì pussede sta virtù chì cumunica a forza suprema, permettendu cusì à a criatura, grazia à a vostra forza, di risaltà à questu attu unicu di Diu Creatore.

 

Ah! A mo figliola, a criatura chì ùn campa micca in l'unità di a mo Voluntà,

perde a sola forza,

ferma cum'è disunitu da sta forza chì empie u celu è a terra è   sustene l'universu sanu cum'è s'ellu fussi una piccula   piuma.

Avà, quandu l'anima ùn si lascia duminata da a mo Voluntà,

-perde a so forza unica in tutte e so azzioni.

Cusì tutte e so azzioni, chì ùn emergenu micca da una sola forza, fermanu divisi trà elli.

- amore divisu,

- l'azzione separata,

- preghiera disconnected.

 

Tutti l'atti di a criatura sò spartuti.

Per quessa, sò poveri, picculi, estinti.

- a pacienza hè povera,

- a carità hè debule,

- l'obbedienza hè zoppa,

- l'umiltà hè ceca,

- a preghiera hè silenziu,

- u sacrifiziu hè senza vita, senza vigore.

 

Perchè quandu a mo Voluntà manca, ùn ci hè più a sola forza

- chì unisce tuttu,

-chì dà a stessa forza à ogni attu di a criatura.

 

Questu hè u mutivu perchè,

- ùn solu fermanu divisi trà elli, ma,

- spoiled da a natura umana, ognunu conserva u so difettu.

 

Questu hè ciò chì hè accadutu à Adam.

Eludendu a Vuluntà Suprema, hà persu a forza unica di u so Creatore.

restendu cù a so forza umana limitata,

Hà scontru trappule in i so azzioni à u stessu   tempu

a forza  dispiegata l'hà  debilitatu.

ùn era mai u listessu per ogni azzione realizata.

Tuccava cù u so dettu a miseria di i so azzioni chì,

essendu di   forza ineguale,

micca solu sò stati   divisi,

ma ognunu avia un   difettu.

Era listessa per un signore riccu chì pussede un duminiu assai grande.

* basta chì appartene à un solu capu,

Cunduce un grande seguitu, face grandi acquisti, avè   un gruppu di servitori  à u so cumandamentu  è,

-grazzi à i so grossi affitti, face sempre acquisti novi.

 

Ma supponi ch'ellu sparte sta pruprietà cù altri eredi. A so forza ùn hè più a stessa.

Ùn pò più fà cum'è prima, nè fà altre acquisti. Deve limità e so spese, i so servitori sò pochi

Di a so grandezza, di a so nubiltà, ne restanu chè tracce.

 

Questu hè ciò chì hè accadutu à Adam.

Scappatu da a mo Voluntà, hà   persu

-a forza unica di u so Creatore è, à u listessu tempu,

- a so nubiltà, a so duminazione, ùn avè più a forza di fà vede fendu u bè.

 

Questu succede per quelli chì ùn sò micca completamente abbandunati in l'arme di a mo Voluntà. Perchè  , cun ella, u putere di u bè diventa a seconda natura è a miseria ùn esiste più ".

 

L'assenza di u mo dolce Ghjesù sò sempre più   longu.

Oh! Quantu u so ritornu mi fa brama ! Cum'è l'ore, i ghjorni parenu seculi senza ellu ! Seculi di notti, micca ghjorni ! Mentre aspittava cù impazienza u so ritornu, esce da mè cum'è un fulmine è, tenendumi   vicinu, mi disse :

 

"   A mo figliola,

L'omu hè statu creatu da Diu cù trè putenzi: memoria, intellettu, vuluntà  ,

per esse in cuntattu cù e Persone Divine di a Santa Trinità.

Quessi eranu

i modi per ascendere à   Diu,

cum'è una porta,

attivà,

per furmà a dimora perpetua di a criatura in Diu è di Diu in a Criatura;

 

Quessi sò i modi riali di i dui, porte d'oru

chì Diu hà messu in a prufundità  di l'  anima

per entra in a Suprema Sovranità di a Divina Maestà,

-a stanza sicura è ferma induve Diu avia da fà u so sughjornu celeste.

 

a mo vulintà,

per furmà u so Regnu in l'intimità di l'anima, voli questi trè putenzi,

datu à a   criatura

per ch'ellu si risuscite à a sumiglia di u so   Criaturi, esse in ordine cù u Babbu, l'Apòstulu è u Spìritu   Santu.

 

A mo Voluntà ùn andava oltre i so domini

- se sti trè putenzi di l'anima ùn eranu micca in ordine cù Diu,

pò regnu cuntentu è secondu a so   natura.

 

Perchè, essendu in ordine cù Diu, sti trè putenzi avarianu l'ordine

in elli stessi   è

fora   di elli.

U Regnu di a vulintà di Diu è quellu di a criatura,

- ùn saria micca divisu,

-ma si formarà un Regnu unicu

Allora saria una zona è un regime.

 

In particulare perchè:

A mo Voluntà ùn pò micca regnà induve ùn ci hè micca ordine è armunia, qualità inseparabile è pruprietà indispensabile di e Persone Divine.

 

L'ànima ùn pò mai avè l'ordine in sè stessu è esse in armunia cù u so Creatore s'ellu ùn mantene micca i so trè putenzi aperti, prontu à riceve e qualità urdinate è e pruprietà harmonizate di Diu.

Cusì a mo Voluntà truvà l'armunia divina è l'ordine supremu di u Regnu Divinu è u Regnu umanu.

Ellu forma unu regnendu nantu à ellu cù u so duminatu pienu.

 

Ah! A mo figliola, chì disordine in i trè putenzi di l'anima umana.

Si pò dì ch'elli anu chjusu a porta à a nostra faccia,

-barricando i carrughji per impediscenu di passà e

- ferma a cumunicazione cun noi,

mentri era u più grande rigalu chì avemu datu à l'anima in a creazione.

 

Questi trè putenzi anu da serve

- per capisce quellu chì l'hà creatu,

- cresce à a so somiglianza è,

una volta chì a so vulintà hè stata trasfusa in quella di u so Creatore,

-per dà u dirittu di fà u so regnu.

 

Quì perchè

a Vuluntà Suprema ùn pò micca regnà in l'anima

-si sti trè putenzi: intellettu, memoria è vuluntà ùn tene mani

-per pudè turnà à u scopu di a so creazione.

 

Dunque pricate ch'elli turnanu à l'ordine è l'armunia di u so Creatore, perchè a mo Vuluntà Suprema regni triunfante ".

 

U mo poveru core nuta in un mare d'amarezza causata da l'assenza   di u mo dolce Ghjesù chì vene spessu cum'è un fulmine fugace   .

In a chiarezza di stu lampu, vecu

- u poviru mondu, e so grandi disgrazie,

- i ligami chì e nazioni si forgianu trà elli per innescà guerri è rivoluzioni,

attirà tali punizioni da u celu,

finu à chì e pupulazioni intere e pupulazioni spariscini.

Oh! Diu, quantu hè grande a cecità umana.

Sona una presenza gentile chì si stende rapidamente cum'è un lampu,

- Mi ritrovu in u bughju ancu peghju chè prima,

-cù a sollicitude di i mo poveri fratelli spargugliati in u duloroso esiliu di a vita !

 

Cum'è s'ellu ùn bastassi à riempie u mo poviru core d'una amarezza intensa,

Un'altra cosa hè stata injertata. Questu hà sbulicatu a mo disgraziata esistenza in e so ondate furiose chì mi portanu l'anima miserable.

Questa era a nutizia di a prossima edizione di i scritti riguardanti a Santissima Volontà di Diu, appruvati è formalmente autorizati da u nostru Monsignore Arcivescuvu.

 

Ma questu hè micca tuttu.

chì hà fattu u colpu fatale à a mo povera ànima,

in più di a publicazione nantu à a Voluntà Divina,

dimissioni, per a gloria di   Diu,

dopu à l'insistenza di u nostru Signore è di   i mo superiori,

incapaci à opporsi à a Volontà di   Ghjesù,

 

Hè cusì chì avemu decisu di publicà

-l'ordine di Ghjesù cun mè è

- tuttu ciò chì mi dice,

nantu à altre virtù è circustanze, di quale, essendu troppu dulurosu per mè,

Aviu furnitu è ​​ripetutu i mo motivi per ùn avè micca divulgatu.

 

Cum'è s'è sentu u pesu di u mo scontru, muvimenti ind'è mè, a mo dolcezza

Ghjesù   mi abbracciò dicendu:

 

"Chì hè a mo figliola?

Alzati, ùn mi piace micca vedeti cusì, invece di ringraziàmi, vi intristrate ? Duvete sapè chì

affinchì a mo Voluntà Suprema sia   cunnisciuta,

-Avia da preparà e cose, mette in piazza i mezi,

-Aviu avutu à sensibilizà l'arcivescu, aduprendu l'atti di duminazione di a mo Voluntà

chì l'omu ùn pò micca resistà, aghju avutu à fà una di e mo grandi maraviglie.

 

Pensate chì hè faciule cunvince un arcivescu ?

Hè assai difficiule:

che chiacchiere, che difficoltà !  È

a so appruvazioni ùn hè micca unrestricted, per via di

- avè eliminatu i più belli sfumature è culori

- à tuttu ciò chì a mo bontà hà revelatu cù tantu amore.

 

Allora ùn vede micca l'appruvazioni di l'Arcivescu

u triunfu di a mo Voluntà ? È dunque,

- u triunfu di a mo gloria e

- u grande bisognu di sparghje a cunniscenza di a Vuluntà Suprema ?

 

Questu

- per spenghje cum'è a rugiada matina, l'ardore di e passioni,

- per caccià a bughjura di a vulintà umana, cum'è u Soli Rising, chì porta fora

i criaturi di a so letargia.

Ancu fendu u bè ùn mancanu a vita di a mo Voluntà.

 

I mo manifestazioni nantu à ellu,

- avè l'effettu di un balsamo chì attiva a guariscenza di e ferite causate da a vulintà umana.

 

Quale hà a pussibilità di integrà li,

sentirà una nova vita di luce, grazia,   forza chì scorri in ellu,

in u cumpletu cumpletu di a mo Voluntà   è,

 

Capiscendu l'effetti maligni di a so vulintà, l'odieranu,

-Liberandu si da u jugulu oppressivu di a vulintà umana

- Mettitevi sottu à u dulce duminiu di Mio.

 

Ah! Ùn vede micca ciò chì vecu. Allora lasciami fà è ùn esse tristu. Duvete ancu avè

incita

per spinghje quellu chì aghju sceltu cù amore, designatu per questu   compitu,

-so chì hè attivatu è ùn perde u tempu.

Figlia mia,   u regnu di a mo Voluntà hè indistruttibile  . In a cunniscenza chì u cuncerna, aghju messu

- assai luce, grazia è attrazione

- per ch'ellu pò esse vittorioso.

 

Quandu sò cunnisciuti,

-Dopu à una dolce battaglia battuta contr'à a vulintà umana,

- esce vincitori.

 

Sta cunniscenza servirà cum'è un muru altìssimu è invichjable,

- ancu più cà u paradisu terrenu,

- bluccà l'entrata di u nemicu infernale,

- impedendu cusì d'assaltà quelli chì, scunfitti da ella, veneranu à campà in u Regnu di a mo Vulintà.

 

Allora ùn vi preoccupate.

Lasciami   fà. Fararaghju tuttu per fà   cunnosce FIAT ".

 

 

Mentre pricava, aghju trovu fora di   mè stessu

À u listessu tempu, aghju vistu u Reverendu Babbu incaricatu di publicà i scritti riguardanti a Santissima Volontà di Diu.

U nostru Signore era à u so latu

  trasfurmendu tutte e cunniscenze, effetti è valori di a Vuluntà Suprema in fili di  luce,

- sigillali in a so mente,

chì formava una corona luminosa intornu à u so capu. Facendu cusì   , li disse  :

 

"   Figghiu mio,

a missione ch'e vi affido hè immensa.

Hè dunque imperativu chì site in a luce

per capisce assai chjaramente ciò chì revelu.

 

L'effetti pruduciutu dipendenu

cumu   a cunniscenza serà esposta

ancu s'elli sò assai chjaru.

 

Siccomu   a mo Voluntà hè a luce chì scende da u celu.  Ùn disturba nè abbaglia a vista di a mente ma, à u cuntrariu, hà virtù.

per rinfurzà è illuminate l'intellettu di l'omu

per esse capitu è ​​amatu, si stalla in u fondu  di l'  anima,

- a causa primaria di a so origine,

- u veru scopu di a so creazione,

- l'ordine trà u Creatore è a criatura,

 

Tutte e mo parolle, manifestazioni, cunniscenze relative à a mo Voluntà Suprema,

sò tutti pennellate

cusì chì l'ànima ripiglià a sumiglia cù u so   Criaturi.

 

Tuttu ciò chì aghju dettu di a mo Voluntà hà servitu solu à

aprendu a   strada,

formate un   esercitu,

per unisce u populu sceltu,

preparanu u palazzu è a terra nantu à quale custruisce u Regnu di a mo Voluntà per guvernà   è duminà.

 

Hè per quessa chì a vostra missione hè grande. Ma seraghju a vostra guida è à u vostru latu

- chì tuttu sia fattu secondu a mo Voluntà ".

 

Allora l'hà benedettu, vultò à a mo piccula anima è   aghjunse:

 

"   A mo figliola,

Amu tantu a mo Voluntà è bramu ch’ella sia cunnisciuta. Hè cusì vicinu à u mo core

- chì sò dispostu à dà qualcunu

-à quelli chì si dedicaranu à fà cunnosce.

Oh! Cumu vogliu chì questu succede u più prestu pussibule. Sapete

- chì tutti i mo dritti mi saranu tornati,

- l'ordine trà Diu è a criatura serà restauratu,

- i mo beni dati à e generazioni umane seranu sanu è indivisi, è,

e cose chì riceveraghju da elli ùn saranu più incomplete ma   sanu.

 

Ah! A mo figliola, hè una grande disperazione

- per pudè è vuluntà di dà

-senza truvà à quale dà.

 

Se solu sapia ciò chì attenzioni amori circundanu l'anima chì vecu

- vulendu fà e so opere in u mo Voluntà;

prima chì l'attu   principia.

 

I gettu nantu à ellu a luce è a virtù di a mo Vulintà per ch’ella si formi. Cusì investitu, u trasforma in un attu divinu. A mo bontà suprema si rallegra tantu quandu vegu a criatura in pussessu di stu attu divinu.

U mo amore eternu ùn si stanca mai di distribuisce questi atti divini senza limiti.

Li deve ricunquistà, senza alcunu limite, attraversu u so amore.

 

Ùn vedi, ùn senti micca cun quale amore ti guidu, ti accumpagna, ancu assai spessu fendu ciò chì faci cun voi ? Hè cusì chì e vostre azzioni anu valore divinu.

Chì mi piace à vede chì, in virtù di a mo Voluntà,

- I vostri atti divini sò cum'è i mei,

-Nunda separa u vostru picculu amore da u mio, a vostra adorazione, e vostre preghiere da a meia.

 

Perchè, investitu da a luce di a vuluntà eterna,

Perdo ciò chì hè "finitu", l'apparenza umana,

Hanu acquistatu "l'infinitu, a sustanza divina in modu chì Diu è l'ànima inseme sò diventati Un. Allora attenti chì u vostru volu hè custante ".

 

Quandu aghju vultatu, u mo sempre amabile Ghjesù era turmentatu, soffrenu,   pareva agitatu per i grandi offese di e   criature.

Per pacificà ellu, aghju ripigliatu i mo atti di solitu in u Fiat Supremu.

Ghjesù,   più rilassatu è riposu,   mi disse  :

 

"   A mo figliola,

- l'atti in a mo Voluntà sò più putenti chè i raghji di u sole.

-Quandu li fighjemu nudi, a so luce ci abbaglia

à u puntu di ùn pudè più fighjulà nè distingue nunda. U putere di a luce di a mo vuluntà

- eclissi è libera e creature da u male,

- impediscenu di fà e cose peghju e

- ùn lasciate micca chì l'offese mi ghjunghjenu.

 

Ancu s'è a luce di u Sole, per via di a so similitudine cù u Sole Eternu di u Supremu FIAT, cuntene tutti i culori chì i so effetti sò à l'urigine di grandi è innumerabili benefici per e generazioni umane,

 

u Sole Eternu di a mo Voluntà cuntene in a so luce tutti i culori, l'apparenza divine chì anu effetti infiniti da quale scorri l'amore, a bontà, a misericordia, u putere, a scienza, infine tutte e qualità divine.

 

L'azzione in a mo Voluntà hè cusì putente è armoniosa chì permette à u vostru amatu Ghjesù di ritruvà a so tranquillità ".

 

Esse cum'è immersa in l'eterna Voluntà di u mo adorable   Ghjesù,

Passava per tutta   a Creazione

tenendu cumpagnia cù tutti l'atti realizati in ella da a Voluntà Divina. Fendu cusì, u mo immensu è solu   Bonu

- hà dimustratu, in a mo ànima,

-listà tutte e mo azzioni, e

- Circundetevi cun elli per apprezzà megliu  . M'hà dettu  :

"A mo figliola, cuntu e vostre opere per verificà s'ellu anu righjuntu u numeru ch'e avia stabilitu, è a mo Voluntà chì cuntene tutte e qualità divine, ogni u vostru attu hè una maghjina di una qualità suprema; fighjate quantu sò belli: alcuni sò in l'imaghjini di a mo saviezza, di a bontà, l'altri in quella di l'amore, a forza, a bellezza, a misericordia, l'immutabilità, l'ordine, infine, di tutte e mo   qualità supreme.

 

Ognunu di i vostri atti hà una maghjina distinta, ma s'assumiglia à l'altri, armonizzanu è tene e mani in un attu unicu.

 

Quantu hè bella a manera chì a criatura travaglia in a mo Voluntà producendu imagine divina! Mi piace à circundà cù queste imagine chì gode, in ella, i frutti di e mo qualità, chì li permettenu di ripruduce altre imagine divina per chì l'Essere Supremu hè copiatu, sigillatu; hè perchè ella riproduce e mo opere chì vogliu fà a mo Voluntà, campà in ella ».

 

Allora aghju pensatu: "Per esse privatu cusì di u mo dolce Ghjesù,   chì a mo ànima mori; hè quantu à u corpu quandu, à a morte di l'ànima, i so membri ùn anu più vita, diventanu inerti è ùn anu più   valore.

 

A mo ànima hè cusì senza Ghjesù, sviutata di vita; senza ellu ùn ci hè più muvimentu, ùn ci hè più calore è u soffrenu hè insuppurtevule, indescrivibile è incomparable à qualsiasi altru soffrenu.

 

Ah! A mo Mamma celeste ùn hà micca avutu à suppurtà stu dulore è, rendendula inseparabile da Ghjesù, a so Santità, ùn hè mai stata privata di ellu. "Mentre stava fendu sta riflessione, u mo amatu Ghjesù si movia in mè, dicendumi:

 

"A mo figliola, vi sbagliate, a mo assenza ùn hè micca una siparazione, ma una soffrenza murtale, cum'è tù dissi bè, è stu dulore hà virtù, micca per separà, ma, à u cuntrariu, per cunsulidà è rende più forte è più stabile. i ligami di l'unione inseparabile cun   mè.

 

Ogni volta chì l'anima hè siparata da mè,

Sò rinatu in ella à una nova vita di cunniscenza, un novu amore  ,

abbellendula,

arricchendu   è

rivivendu à una nova   Vita Divina. Hè solu chì hè.

 

L'ànima chì soffre di dolori mortali hè allora rimpiazzata da una nova Vita Divina

Perchè s'ellu ùn era micca cusì, saria scunfittu da l'amore di a criatura è ùn pò esse.

 

Ùn hè vera chì a Sovrana Regina ùn hè mai stata privata di mè, ancu s'ellu hè inseparabile, è a grandezza di a Santità ùn era micca un vantaghju, ma piuttostu un preghjudiziu.

 

Una volta è più l'aghju lasciata in un statu di fede pura; essendu a Mamma di tutte e soffrenze è di tutti l'esseri viventi, per diventà Regina di i martiri è Regina Sovrana di tutte e soffrenze, hà avutu à lascià u so dulore in pura fede è questu l'hà preparatu à diventà a custode di i mo insignamenti, u tesoru di sacramenti è tutti i benefici di a mo Redenzione.

 

Perchè   esse privatu di mè hè u più grande dolore  , dà à l'anima u meritu di diventà un depositariu

i rigali più preziosi di u so   Creatore,

di a so più alta cunniscenza è   secreti.

 

Quante volte aghju fattu questu per voi?

Dopu avè privatu di mè, aghju manifestatu à voi a più alta cunniscenza di a mo Voluntà, facendu di voi u guardianu micca solu di a so cunniscenza, ma ancu di a mo propria Voluntà.

 

A Regina Sovrana, essendu Mamma

- deve pussede tutti i stati mentali, e

- dunque ancu u statu di fede pura,

per pudè cumunicà sta fede incrollabile à i so figlioli,

chì li face mette u so sangue è a so vita in ligna per difende è attestà.

 

Senza pussede stu rigalu di a fede, cumu puderia avè datu à i so figlioli ?

 

Dopu avè dettu questu hè sparitu è ​​ancu s'è   cose strane è sproporzionate trottavanu in a mo mente, aghju pruvatu à fà e mo azioni   in

l'adorable Volontà di Diu ma, fendu cusì, aghju pensatu:

"Se a vita in u Regnu Supremu richiede tanta attenzione è sacrificiu, quelli chì volenu campà in stu Regnu Santu seranu assai pochi".

 

Allora, vultendu, u mo dolce Ghjesù mi disse :

 

« Quellu chì hè chjamatu à cumpiendu una missione ùn deve micca solu abbraccià tutti i membri, ma deve sustene, duminà elli, diventendu a vita di ognunu è, ancu s'è ogni membru agisce separatamente, hà u so rolu à ghjucà.

 

Quellu chì hè incaricatu di una missione, abbracciandu tuttu ciò chì hè apprupriatu per u cumpletu di a carica chì li hè affidata, soffrendu è amandu per tutti, prepara l'alimentariu, a vita, e lezioni, e funzioni, secondu e capacità di quelli chì u seguiranu in u so. missione.

 

Questu hè ciò chì hè primordiale per voi, chì deve furmà l'arbulu cù tutta a pienezza di e rami è a multiplicità di frutti; ùn serà micca necessariu per quelli chì saranu solu un ramu o fruttu, u so compitu serà di stà incorpore in l'arbulu per riceve l'umuri vitali chì cuntene.

Què hè,

- lasciami duminà da a mo Voluntà,

- à sapè,

- ricevenu cum'è a so propria vita,

mai cede à a to   vulintà,

-ma lascià a Vita Divina campà in ellu, cusì ch'ellu regna è dumine cum'è una regina.

 

Allora, a mo figliola, quellu chì cumanda

- deve soffre

- fendu solu ciò chì l'altri facenu inseme.

 

Hè ciò ch'e aghju fattu, essendu a guida di a Redenzione, aghju fattu tuttu per l'amore di tutti, dendu a vita è salvendu à tutti è à a Vergine Immaculata, postu chì Mamma è Regina di tutti, chì era u so suffrimentu ?

Cù u so immensu amore, chì ùn hà micca fattu per i criaturi ? In l'amore cum'è in u soffrenu, nimu pò pretende di   avè uguali à noi. Ma, essendu sopra à mè è a Sovrana Regina, avemu cuntenutu tutte e grazia è tutti i   beni,

Avemu pussede a forza, u duminiu, u celu è a terra ubbidì à i nostri segni, tremandu davanti à u nostru putere è a santità.

I redenti anu pigliatu i nostri briciole, manghjatu i nostri frutti, si guariscenu cù i nostri rimedi, si rinfurzanu cù i nostri esempii, amparanu e nostre lezioni, risuscitanu à u costu di a nostra vita, è s'ellu eranu glurificati, era in virtù di a nostra gloria, ma hè Noi chì tene u putere, a surgente viva di tutti i beni surghje da Noi, tantu chì, s'è i salvati s'alluntanu da Noi, perde tuttu, vultendu malati è più poviri chè   prima.

 

Questu hè ciò chì significa esse un capu; Hè vera ch'omu soffre è travaglia enormamente, appruntendu u bè per tutti, ma tuttu ciò chì omu pussede supera tuttu è tutti.

Ci hè una tale diffarenza trà quale hè incaricatu di una missione è quale hè un membru. Paragunendu elli, si puderia dì chì a testa hè u Sole è u membru a poca luce.

 

Per quessa, vi aghju ripetutu parechje volte chì a vostra missione hè immensa, perchè ùn hè micca solu una questione di santità persunale, ma ancu di abbraccià tuttu è tuttu per preparà u regnu di a mo Voluntà per e generazioni umane ".

 

Cuntinuendu i mo azzioni in a Vuluntà Suprema, sti stessi atti si trasfurmavanu in luce chì formanu un orizzonte abbagliante di luce cù   nuvuli d'argentu è, induve penetrò, tuttu diventava luce cù u putere, a forza di sviutata tuttu per riempie tuttu di u so splendore. luce è Ghjesù   aghjunse:

 

"A mo figliola, ùn ci hè nunda chì penetra più cà a luce, si sparghje   in ogni locu cù una velocità fascinante chì porta i so benefici à tutti quelli chì investenu.

Ùn priva micca alcunu di i so benefizii, nè terra, acqua, una pianta o qualsiasi altra cosa.

A so natura hè di illuminazione è di fà u bè.

Ùn si scurda di nimu, dendu à ognunu u so basgiu di luce è u bonu chì pussede.

 

A mo Voluntà hè più cà luce. Si sparghje in ogni locu purtendu bè

L'atti realizati in voi formanu una atmosfera d'oru è d'argentu avè u

virtù di sviutata a bughjura di a notte di a vulintà umana.

 

Cù a so luce benefiziosa mette u vagi di l'eternu Vuluntà incuraghjendu i criaturi à vene à abità in u Regnu di u Fiat Supremu.

Ogni u vostru attu, realizatu in ella, porta un novu orizzonte in l'intellettu umanu, facendu u so desideriu a luce di u bè chì pussede.

 

A mo figliola, per preparà stu Regnu hè necessariu: ​​travagliu, leggi celesti pieni d'amore.

Nisuna lege di timore, punizione, cundanna ùn averà accessu.

 

E lege di l'amore di a mo Voluntà seranu amichi, filiali,

in l'amore mutuale trà u Creatore è a criatura. E paure, e cundannate ùn anu nè forza nè   vita.

E poche soffrenze pussibuli seranu solu pene di trionfu è di gloria.

 

Allora attenti. Perchè hè

- per fà cunnosce un Regnu Celeste,

- divulgà i so secreti, prerogative è proprietà,

per incità l'anime à amallu, à vulè ellu è à fà lu pussede ».

 

 

Aghju ricurdatu di tutti l'atti di u Nostru Signore per unisce cun ellu ma ancu per truvà in elli tutti a so Santissima Volontà per identificà   mi cun Ella è fà un attu unicu cù u meiu, vulendu cuncepisce cù Ghjesù, nasce, lamenta, pienghje, soffre. , pregu, sparghje u mo sangue cù u so è mori cun ellu. Avà, mentre ch’e eru in stu sintimu, s’hè mossu ind’è mè facendumi capisce ch’ellu era in u mo core è, alzendu e braccia per abbracciàlu, mi disse :

 

"A mo figliola, tutta a mo vita era un attu unicu di l'Eternu Se, in a mo   Umanità,

- Esternamente campemu a successione di i mo atti: cuncepisce, nasce, cresce, travaglia, camina, soffre,   more,

- in a mo Umanità,

a mo Divinità, a Parola Eterna si unisce à a mo ànima, fatta di a mo Vita in un attu unicu.

 

In fatti, a successione di atti esterni chì avemu vistu in ella,

-era a culminazione di l'Attu Unicu

chì, trabordendu fora, furmò a successione di a mo Vita esterna.

 

Mentre dentru, à u listessu tempu ch'e sò cuncipitu,

- Sò natu, pienghje, lamentava, caminava, travagliava, parlava,

- Predicava l'evangelizazione,

- Istituì i sacramenti,

-Aghju patitu è ​​fù crucifissu.

 

Allora ciò chì era vistu fora di a mo Umanità,

pocu à   pocu,

gradu per   gradu,

era in un attu unicu, longu è cuntinuu è sempre cuntinuu.

 

Cusì, partendu da l'unicu attu di Ghjehova à u mumentu di a mo cuncepimentu,

Eru eternamente in un statu di cuncepimentu, di nasce, di lamentu, di pienghje, in fine tuttu ciò chì aghju fattu.

 

Per tuttu ciò chì esce da Diu è hè in Diu

ùn hè micca sottumessu à alcuna mutazione, crescita o diminuzione. L'attu, una volta finitu, ferma cù a pienezza di   a vita

- chì ùn hà micca fine, è

-chì pò dà a vita à tutti quant'ellu vole.

 

A mo Voluntà hà tenutu è mantene tuttu in u locu,

tutta a mo   vita,

cume a vita di u   sole.

Assicuratevi chì a so luce, u calore è l'effetti ùn diminuiscenu o aumentanu,

cum'ellu cunserva l'estensione di u celu cù tutte e so stelle, senza mudificà lu nè fà perde mancu una stella,

- è parechje altre cose create da mè.

 

Fendu cusì, a mo Voluntà Suprema mantene a vita in tutti i mo atti

L'umanità

senza manca una sola respirazione.

 

Avà a mo Voluntà, induve regna, ùn sà micca fà atti separati, postu chì a so natura hè un attu unicu. Ancu s'è i so effetti sò parechje.

Hè per quessa ch'ellu chjama l'anima dominante à l'unione cù u so attu unicu, per pudè truvà tutti i beni è l'effetti chì solu l'attu di un Diu pò pussede.

 

Allora assicuratevi   di stà unitu cù questu attu unicu di u Signore.

s'è vo vulete truvà tutte e criazioni nant'à u locu, redemption.

Perchè hè in ellu chì truverete a misura di i mo suffrenze, di i mo passi, di a mo crucifixion cuntinuu.

Puderete truvà tuttu, a mo Voluntà ùn perde nunda.

In ella, identificendu sè stessu cù e mo azzioni, cuglierai u fruttu di tutta a mo Vita.

 

S'ellu ùn era micca u casu, ùn ci saria una gran diferenza trà u mo modu di funziunà è quellu di i mo santi.

Mentre a mo azzione era un attu unicu.

A sfarenza trà a meia è a soia hè a stessa

- quellu trà u sole è a fiamma,

trà u mare è a goccia   d'acqua,

trà l'estensione di u celu è un picculu   pirtusu.

 

U putere di u mo unicu attu hè l'unicu

- per pudè dà si à tutti,

- abbraccia tuttu.

È, dandu, ùn perde mai nunda ".

 

 

Essendu in u mo statu di solitu, u mo sempre amatu Ghjesù m'hà mostratu   u Reverendu Babbu chì avia da piglià cura di a publicazione di i scritti riguardanti l'adorable Volontà di Diu è, standu vicinu à ellu, Ghjesù li disse:

 

"Figlie mee, questu hè u titulu chì darete à u libru chì parla di a mo Vulintà:" U regnu di a mo Voluntà Divina à mezu à e criature. U Libru di u Celu. U   ricordu

criaturi in ordine, in u so locu è per u scopu per quale sò stati creati da Diu ".

 

Vede, vogliu chì u tìtulu stessu currisponde à u grande travagliu di a mo Vulintà, vogliu chì a criatura capisce chì u locu chì Diu l'hà assignatu hè in a mo Voluntà è, finu à ch'ella hè vultata à ellu, serà senza locu, senza scopu, senza ordine, cum'è un intruso in a Creazione, senza un avvene, serà nantu à a strada, senza pace, senza eredità; tandu, pietà d’ella, ùn smetteraghju di ripete : « Torna à u to locu, torna à l’ordine, venite à circà u vostru eredi, campà in casa toia ; parchì vulete campà in una casa scunnisciuta, occupà a terra chì faci. ùn appartene micca à voi?

 

Ùn essendu u vostru, site infelice, diventate u servitore è a risata di tutte e cose create. Tuttu ciò chì aghju creatu, stendu in u so locu, hè in ordine è in perfetta armunia cù tutti i beni chì Diu hà datu, sì l'unicu chì vulete esse infelice vuluntariamente, cusì vultate à u vostru locu, questu hè induve aghju. ti chjama è ti aspetta. Dunque quellu chì si presta à fà cunnosce a mo Volontà, serà u mo portavoce è li confiaraghju i sicreti di u so Regnu ».

 

Allora hà dimustratu a creazione, tutte e cose creatu essendu in u locu chì Diu hà sceltu per elli, in ordine perfettu è in armunia cumpleta trà elli è   a Vuluntà Suprema chì mantene a so esistenza sana, bella, fresca è sempre nova, è l'ordine porta felicità cumuna. forza universale à tutti. Chì incantu di vede l'ordine, l'armunia di tutta a Creazione è Ghjesù, ripigliendu e so parolle   , aghjunse:

 

"Figlia mia, quant'è belle e nostre opere!

Sò u nostru onore è gloria permanente, sò tutti in u so locu

Ogni cosa creata cumporta a so funzione perfettamente.

Solu l'omu hè u nostru disonore in u nostru travagliu criativu.

Perchè, essendu scappata di a nostra Voluntà, cammina à l’inversu è cù i pedi in l’aria.

Chì   disordine ! Hè   scoraggiante!

 

Fendu cusì, si arrampica in terra torcendusi, trasfurmendu, i so ochji ùn ponu vede assai luntanu è ùn hà micca pussibilità di spustà per sapè e cose, per difende si u nemicu hè daretu à ellu, nè per andà troppu luntanu.

luntanu parchì i poveri sò ubligati à trascinà in capu, u fattu di marchjà hè una funzione di i pedi, quellu di u capu à duminà.

 

A caduta vera è perfetta di l'omu è u disordine di a famiglia umana sò dovute à a so scelta di seguità a so vulintà umana.

Per questu vogliu tantu chì a ghjente cunnosci a mo Voluntà, cusì ch'e aghju

- chì torna à u so locu,

- ùn si trascina più in capu, ma camminendu cù i pedi,

- ùn pruvucanu più u so disonore è u mio, ma ristabilisce u so onore è u mio.

 

Fighjate, ùn truvate micca issi criaturi chì camminanu a testa in giù brutti ? Ùn senti micca ancu dolore quandu li vedi cusì disordinatu ?

 

Fighjendu in alto, aghju vistu à l'inversu è i pedi in l'aria. Ghjesù   hè sparitu è ​​aghju fighjulatu stu spettaculu cusì dispiacevule di e generazioni umane, prighendu cù tuttu u mo core chì   a so Volontà sia cunnisciuta.

 

U mo spiritu hè constantemente in u centru supremu di a Voluntà Eterna, è   se qualchì volta pensu à qualcosa altru, Ghjesù chjama a mo attenzione per attraversà u mare infinitu di a so Santissima Volontà. Avè permessu efficacemente di distrarmi, u mo dolce Ghjesù, ghjilosu, m'abbracciò dicendu:

 

"A mo figliola, ti vogliu sempre in a mo Voluntà, perchè pussede a natura di u bonu. U veru bonu hè eternu, ùn hà micca principiu è ùn hà micca fine. Quandu hà un principiu è una fine, hè pienu d'amarezza, di paura. l'ansietà è ancu a disillusione, rendendulu disgraziatu, passemu spessu da a ricchezza à a miseria, da a furtuna à a disgrazia, da a salute à a malatia, perchè i beni chì anu principiatu sò instabili, transitori, obsoleti è finiscinu in nunda.

 

A mo Voluntà Suprema pussede a natura di u veru bonu, chì ùn hà micca principiu o fine, dunque essendu sempre u stessu, pienu, stabile, senza esse sottumessu à alcuna mutazione; tutti l'atti di l'ànima formate in ella, acquista a natura di u veru bonu per avè

sò stati cumpleti in una Voluntà stabile è micca mobile, chì cuntene beni eterni è illimitati.

 

U vostru amore, a vostra preghiera, u vostru ringraziu è tuttu ciò chì fate in un principiu eternu è acquistà a pienezza di a natura di u bè è, per quessa, a vostra preghiera riunisce tuttu u valore è u fruttu cumpletu.

 

Tù stessu ùn pò micca capisce induve i frutti è i benefizii di a vostra preghiera stendenu, cusì andarà in giru per l'eternità, dendu si à tutti, mentre ch'ellu sia sempre pienu di i so effetti; u vostru amuri acquista a natura di l'amore veru, indestructible, chì nè diminuisce nè cessà, chì ama per tutti, si dà à tutti, mentre mantene a pienezza di u bonu di a natura di l'amore veru è tuttu u restu.

 

A forza creatrice di a mo Voluntà comunica a so propria natura à tuttu ciò chì entre in ellu, ùn tollerà nisun attu dissimile da u so.

Questu significa chì l'atti di a criatura entranu in i modi impenetrabili di Diu, chì i so innumerabili effetti ùn ponu esse cunnisciutu.

Tuttu ciò chì hè illimitatu resta incomprensibile à e menti create.

Perchè, senza pussede a forza di un attu illimitatu, tutte e cose divine è ciò chì entra in a mo Voluntà diventanu insondabile è impenetrable per elli. Vede

- u vantaghju di operare in u mo Voluntà,

- à chì livellu eleva a criatura,

-cumu a natura di u bonu hè ristabilitu à ellu, cumu hè surtitu da u pettu di u so Creatore.

 

Mentre chì ciò chì succede fora di a mo Voluntà, pur essendu bè, ùn pò esse qualificatu cum'è veru bonu.

 

Prima perchè ùn manca l'alimentu divinu, a so luce, dopu perchè sti beni sò dissimili da i mei, cacciendu da l'anima a somiglianza di l'imaghjini divina,

- l'azzione umana hè spogliata di u più bellu, di u più grande valore.

 

Da

-opere, prive di sustanza, vita, valore, cum'è statue senza vita,

U travagliu micca pagatu, chì stancu i membri più forti.

Oh! A grande diferenza trà travaglià in My Will è fora di It.

Allora attenti.

Ùn mi dà pena di vede in tè un attu privatu di a mo sumiglia ».

 

Dopu a manca per un pocu tempu, turnò preoccupatu per l'offese ch'ellu avia ricevutu. Ci vulia rifuggià in mè per riposà un pocu. Allora li aghju   dettu:

"U mo amore, aghju parechje cose da dì, da definisce trà tè è mè.

Vogliu dumandà à voi di fà cunnosce a vostra Vuluntà per chì u so Regnu hà u so triunfu sanu. Ma s'è tù riposi, ùn ti possu dì nunda.

Aghju da stà zittu per lasciarvi riposu ".

Ghjesù, interrompendumi, cù una tenerezza indicibile, mi abbracciò forte à sè stessu è, basgiendumi, mi   disse  :

 

"A mo figliola, quantu hè bella sta preghiera nantu à e vostre labbre chì dumanda u   trionfu di u Regnu di a Vuluntà Suprema   .

Risponde à a mo propria preghiera, à i mo sospiri, à tutti i mo peni. Avale avà

Vogliu vede chì titulu vulete dà à i scritti nantu à a mo Voluntà ».

 

Dopu avè dettu, hà pigliatu u libru è hà cuminciatu à leghje ciò chì era scrittu   u 27 d'aostu  .

Firmava penseru à leghje, cum'è in un statu cuntempurativu, è ùn aghju avutu l'azzaru di dì nunda quandu mi sentu u so core battitu cusì forte, cum'è s'ellu si sbuchjassi.

Allora hà tenutu u libru contru à ellu, dicendu:

 

"  Benedettu u titulu cù tuttu u mo core, è tutte e parolle chì cuncernanu a mo Volontà  ".

È, alzendu a manu diritta, disse e parolle di benedizzione   è sparì.

 

Comu di solitu, aghju fattu i mo travaglii è i mo ghjochi in a Santa Voluntà Divina

Sò solu camminendu à traversu a cara eredità chì u mo dolce Ghjesù m'hà datu, in quale ci hè tantu da fà è amparà chì,

nè a mo vita d'esiliu,

nè per l'eternità

ùn bastaria micca à compie i mo compiti in st'immensa eredità senza limiti.

 

Quantu più avanzamu, più scopremu, più avemu amparatu cose novi.

Ancu s'è, à volte, li vedemu senza capisce. Questu hè induve Ghjesù vene in ghjocu cù e so spiegazioni. Altrimenti li guardemu ma ùn si sà parlà d’elli.

Cume aghju fattu e mo opere in a so adorabile Volontà, u mo sempre gentile Ghjesù m'hà surprisatu è m'hà   dettu  :

 

"A mo figliola, fighjate u   numeru

di e cose chì avemu esce in Creazione cù a nostra   FIAT,

per amore per a natura di l'omu è per tuttu ciò chì a nostra Voluntà avia decisu di creà.

Ùn mancava nunda.

 

Avà, dopu avè stabilitu ciò chì esce in a creazione, è nunda ùn hè micca scurdatu, hè statu listessu in quantu à u bonu di l'ànima.

Ciò chì avemu creatu hè statu cusì chì hà superatu, mille volte, tutti i beni chì vedemu in a creazione.

 

Ma ancu

-quelli chì anu da serve per u bè di a natura

- chì quelli chì servavanu per u bè di l'ànima sò stati dipositati in a nostra Vulintà.

Perchè e cose chì appartenenu à noi, ùn li cunfidemu micca à nimu, simu cuscenti chì ella sola li mantene onesti è belli.

- cumu sò surtiti da u nostru ventre divinu,

- soprattuttu perchè ellu solu tene a forza cunsirvatrice è multiplicatrice chì, dandu, ùn perde nunda, mantenenduli in u locu ch’è no avemu sceltu.

 

Ci sò parechje cose in a mo Voluntà chì vogliu dà à e criature, ma anu da vene à circà in u so Regnu.

Ancu se a natura umana ùn pudia mai sparte i beni di a Creazione,

ùn vulianu campà sottu à u   celu,

nè un locu nantu à a terra induve ellu sia circundatu da e cose chì   aghju   creatu,

 

quantu l'anima,

- s'ellu ùn vene à campà sottu à u celu di a mo Vulintà,

- à mezu à i bè chì a nostra bontà paterna hè surtita per fà a felicità, per abbellirla, per arricchiscila, - ùn puderà mai sparte issi beni, essendu stranieri è scunnisciuti à ella.

 

Soprattuttu postu chì,

- ogni ànima saria statu un celu distintu chì a nostra Voluntà Suprema si saria piaciuta à adurnà cù un Sole più luminoso, cù stelle più splendide chè quelle di a Creazione, una più bella chè l’altra.

 

Vede a grande differenza:

per a natura umana ci hè un sole per tutti, mentri,

per l'ànime ci hè un Sole per ognuna d'elle, un celu limpidu, una funtana chì sbocca in permanenza, un focu chì ùn si spegne mai, un aria divina chì si respira, un alimentu celeste chì a face cresce maravigliosamente à sumiglia di Quellu chì. criatu.

 

Oh! Quante cose a mo Voluntà hà preparatu è decisu di dà

- à quelli chì volenu vene à campà in u so Regnu,

- sous son régime doux et libéral,

 

Ùn vulia micca affidà i so beni fora di ellu,

essendu cuscenti chì à l'esternu, ùn saranu micca apprezzati o capiti. Soprattuttu chì a mo vulintà sola sapi mantene è mantene a so merchenzie viva.

 

Solu quelli chì campanu in voi sò capaci

- per capisce a so lingua celeste,

- per riceve i so rigali,

- fighjate e so bellezze è

- per furmà una vita cun voi.

 

Quelli chì ùn volenu campà in u so Regnu,

- ùn riesce à capisce i benefici, a lingua,

- ùn ne puderà parlà nè adattà à a lingua di u mo Regnu, nè pudarà fighjulà e so bellezze, anzi sarà accecatu da a luce putenti chì ci regna.

 

Allora vedi quantu tempu fà, tutti i beni chì duvemu dà à i zitelli di u nostru FIAT sò sorti da u nostru senu paternu.

supremu;

 

Tuttu hè prontu da a nascita di a Creazione  . Ùn ci rinunceremu malgradu u ritardu,

- aspetta sempre, è,

- si a criatura mette a so vulintà cum'è sgabello à a nostra per fà duminà,

 

A purteremu dentru aprendu e porte per ella

Perchè era a vulintà umana chì hà chjusu e porte à a nostra, aprenduli à e miserie, à e debule, à e passioni.

Ni la mémoire ni l'intelligence ne s'opposaient à leur Créateur, même s'ils y participaient,

Ma a vulintà umana era a prima.

Rumpiu tutti i ligami, rilazioni cù una vuluntà cusì santa.

In particulare chì u bè o u male hè chjusu in ella, u regime, u duminiu appartene à ella

 

Dunque, postu chì a vulintà di u bonu avia fiascatu, tuttu hà fiascatu. Hà persu u so ordine, a so origine, hè diventatu bruttu.

 

Hè a vulintà umana chì s'affronta à a meia, chì li fece perde tutti i so pussidimentu. Per questu vogliu a so vulintà, dà li a meia, rinviendulu tutti i beni persi.

 

Allora a mo figliola, fate attenzione

ùn lasciate micca spaziu à a to vulintà s'è vo vulete chì u mio regnu in tè ».

 

Dopu s'era taciutu, tristu da l'estensione di u male causatu da a vulintà umana in i criaturi finu à u puntu di distorsioni a so bella maghjina chì era stata infusa in elli à u mumentu di a so creazione è, suspirendu  , aghjunse  :

 

"A mo figliola, a vulintà umana paraliza a vita di a mo ànima, perchè senza a mo Voluntà ùn pò micca circulà in l'anima a Vita Divina, sta Vita chì più   chè sangue .

ella mantene u muvimentu, u vigore, l'usu perfettu di tutte e facultà mentali per fà a so crescita sana è santa, per pudè vede a nostra sumiglia in ella; quante ànime paralizate da a mancanza di a mo Voluntà !

 

Chì vista pietosa di vede quasi tutte e generazioni umane paralizzate in l'anima, è, per quessa, irraziunali, cecu à u bonu, sordu à a verità, muti à insignà, inerte davanti à l'opere sante, immobile in a strada di u celu perchè, l'omu umanu. vuluntà Impedendu a circulazione di a mo Voluntà, crea una paralisi generale in l'ànima di e criature.

 

Hè sicuru per u corpu, chì e malatie, soprattuttu quelle di paralisi, sò dovute à una mala circulazione di sangue; quandu u sangue circula bè l'omu hè vigoru, solidu, ùn hà micca discomfort, ma appena l'irregularità di a circulazione si trova, i prublemi di salute, debule, tuberculosis cumincianu, è se a circulazione diventa veramente irregulare ferma paralizatu perchè u sangue chì face. micca circulate, ùn scorri micca abbastanza veloce in i vini, provoca i grandi mali di a natura umana.

 

Chì criaturi ùn faria micca s'ellu sapia chì ci hè una cura per questa irregolarità di sangue, o ùn andaranu micca à piglià è cusì evitari ogni prublema. Eppuru, ci hè precisamente u rimediu di a mo Voluntà per evità danni à l'ànima, per ch'ella ùn si paralizzieghja micca davanti à u bonu, per cresce forte, vigoru in a santità, ma quale si piglia ? Tuttavia, hè liberu. ùn anu mancu à andà luntanu per piglià, hè sempre pronta à dà si è diventà a vita rigulari di a criatura. Chì dulore a mo figliola! "

Immediatamente dopu   HIM hè sparitu.

 

 

Identifichendumi cumplettamente cù u mo dolce Ghjesù, li pricava, di tuttu u mo   core, chì a mo ànima fighjulassi per chì nunda, ma a so Vulintà, ùn ci entre. À u listessu tempu, u mo beni immensu, a dolcezza di a mo vita, si moveva in mè è mi disse :

"A mo figliola, u fattu di vulè un bonu, di vulè cunnoscelu, purifica l'ànima appruntendu l'intelligenza per capì lu, a so memoria per ricurdà lu, è a so vulintà sente chì u so appetite si apre per ottenella, per fà ne u so l'alimentariu è a so vita, spinghjendu à Diu per dà stu bè è fà a so   cunnisciuta.

 

In fatti, u desideriu di un bonu, di sapè, hè paragunabile à l'appetite per l'alimentariu è, grazia à ellu, si sente u gustu, si manghja cun piacè, cuntentu d'avè pigliatu stu alimentu è sperendu di pudè. tastà di novu; s'è, invece, unu manca l'appetite, stu stissu alimentu cusì apprezzatu da una persona sarà nauseating à l'altru, chì pò quasi pruvucà a soffrenza.

 

U desideriu di l'anima hè cum'è l'appetite, è eiu, videndu chì u desideriu di e mo cose hè paragunabile à u so gustu, finu à u puntu di fà l'alimentu è a vita, dugnu in abbundanza, senza mai stancu di dà.

 

D'altronde, quelli chì ùn volenu micca, senza l'appetite, sentiranu nausea versu e mo cose è, cum'è   dice u Vangelu :

 

"Sarà datu à quellu chì pussede è u pocu ch'ellu pussede serà pigliatu da quellu chì ùn apprezzà micca i mo beni, e mo verità, e cose celesti".

 

Frasa ghjusta per quelli chì ùn volenu, ùn apprezzanu micca, ùn volenu sapè nunda di e cose chì mi appartenenu è, s'ellu anu qualcosa di chjucu, hè ghjustu ch'ellu sia pigliatu da elli per dà à quelli chì anu. tanti ».

 

Dopu à quale, avè identificatu cù a Divina Santa Voluntà è essendu   in a so immensa luce, aghju sentitu i so raghji divini mi penetranu finu à ch'elli sò diventati a so luce; Allora, escendu da mè, Ghjesù mi disse :

 

Figlia mia, quantu hè bella, penetrante, cumunicativa, trasfurmendu a luce di a mo Voluntà ! Hè più cà un Sole, chì, toccu a terra, dà liberamente l'effetti cuntenuti in a so luce, ùn hè micca pricatu, ma, spontaneamente, cum'è a so luce riempia a superficia di a terra, dendu tuttu ciò   chì scontra ciò ch'ellu tene. : dolcezza è sapori à u fruttu, u culore è l'odore à u fiore, à u sviluppu di e piante, dendu à tutte e cose l'effetti è i beni chì cuntene, ùn face micca differenza, solu chì a so luce li tocca, li penetra, li scalda per rializà. u so   travagliu.

A mo Voluntà hè più chè un Sole, basta chì l'ànima si espone à i so raghji vivificanti, mettendu da parte a bughjura è a notte di a so vulintà umana; a so luce spunta è investe l'anima, penetrendu e so fibre più intime, per caccià l'ombra è l'atomi di a vulintà umana.

 

Appena a so luce u toccu, l'ànima u riceve, cumunicà tutti l'effetti chì cuntene, perchè a mo Voluntà, esce da l'Essere Supremu, cuntene tutte e qualità di a Natura Divina è, investendula, li porta bontà, amore, forza, fermezza, misericordia è tutte e qualità divina, micca superficialmente, ma reale, trasmutendu tutte e so qualità in a natura umana in modu chì l'ànima sente in ella, cum'è a so propria, a natura di a vera bontà, u putere, a mansedità, a misericordia è tutte e supreme. qualità;

 

Solu a mo Voluntà hà u putere di cunvertisce e so virtù in natura, ma solu in quellu chì si lascia invadiu da a so luce, da u so calore, alluntanendu da ellu a bughjura di a so propria vulintà, a notte vera è perfetta di a criatura. "

 

Eru abbattutu, quasi senza vita, da l'assenza di u mo dolce Ghjesù è di a suffrienza sempre rinnuvata è, cum'è s'ellu si lacerava, furmava ferite novi chì fece sanguinà a mo povera anima di dulore. Mentri eru in l'incubo di u dulore di a so privazione, u mo amatu Ghjesù si movia in mè, abbracciandumi contr'à u so core santu è   dicendu à mè:

 

"Figlia mia, figliola nostra, figliola di a Mamma Celestiale, figliola di l'ànghjuli è di i santi, figliola di u sole, di l'astri, di u mare, infine sì a figliola di tutti, sò tutti i vostri babbi è tù sì a figliola. di tuttu, vedi quantu hè vasta hè a to paternità è quantu hè a to   filiazione !

 

Invece di esse sopraffattu, duvete rallegra di pensà chì sò tutti i babbi per voi è site a so figliola per tutti. Solu ella chì campa in a mo Voluntà hà u dirittu à tante paternità è à una filiazione cusì longa, per esse amatu da tutti cù l'amore paternu, perchè ognunu ricunnosce in tè a so propria figliola è crea cose esse tutte investite da a mo Voluntà, induve Ella

regnu triunfante è prepotente, vedenu in tè a listessa Voluntà chì li abita, cunsiderendu à tè figliola di e so viscere; i ligami chì vi uniscenu inseme superanu assai i ligami naturali trà babbu è figliola.

 

Vulete sapè quale ùn hè micca un babbu per voi ?

Quelli chì ùn facenu micca regnu in elli a mo Voluntà ùn anu micca dirittu annantu à voi, cum'è ùn avete micca u duvere versu elli, in quantu à e cose chì ùn vi appartenenu micca.

Ma sapete ciò chì significa avè una paternità cusì grande è una filiazione cusì longa ?

 

Significa esse ligatu, cù ligami di ghjustizia, à tutte e ricchezze, gloria, onore, privileggi pussedi da una paternità cusì vasta è, dunque, essendu a mo figliola, u vostru Ghjesù vi ​​dà tutti i beni di a Redenzione; cum’è a nostra figliola, tù resti dotata di tutti i beni di a Santissima Trinità ;

 

Cum'è a figliola di a Sovereign Queen eredi i so dulori, e so opere, u so amore è tutti i so meriti materni; cum'è figliole di l'anghjuli è di i santi, cumpetenu per offre vi i so bè; cum'è a figliola di u celu, e stelle, u sole, u mare è tutte e cose creatu, si sentenu onorati d'avè infine a figliola eredi.

 

A mo Voluntà, regnandu in elli, cù a so luce infinita, forma l'scrittura di tutta a Creazione, tutti sentenu a gioia di pudè lascià a so eredità perchè, dandu, ùn si sentenu più silenziu, ma fecundi, è fecondi. gioia, cumpagnia, armunia, gloria, ripetizione di a vita stessa.

 

Quanti babbi è mamme sò infelici, ancu s'è ricchi, perchè ùn anu micca figlioli? Perchè StérIlité stessu porta l'isulazione, a tristezza, a mancanza di sustegnu è a felicità, è s'elli dà l'impressione di esse felice, anu a spina di stérIlité in u so core chì tarnishes i so piacè.

 

E vostre multiple paternità è a vostra longa filiazione sò una fonte di gioia per tutti, è ancu di più per a mo Voluntà chì, situendu si, regna in tè, custituenduvi a figliola di tutte e cose create da Ella, sintindu cusì cumpletamente sustinuta da voi, sò felici di pudè dà ciò chì anu.

Dunque, a vostra oppressione ùn hè micca ghjustificata per esse in mezu à tanti beni, felicità, è tutti quelli chì vi prutegge, difendenu è ti amanu cum'è a so vera figliola ".

 

Allora mi abbandunò in i braccia di Ghjesù è in u currente di a Voluntà Divina facendu e mo opere di solitu è ​​Ghjesù, vultendu,   mi disse:

 

"A mo figliola, a mo Vuluntà cunserva l'anima in a so origine è in u so principiu chì hè Diu, mantene l'imaghjini divina intacta in a so prufundità, chjusa in l'intellettu, a memoria è a vulintà, è, finu à chì l'ànima abbanduneghja a mo Voluntà. regna in ella, tuttu hè ligatu, tuttu hè ligatu trà u Creatore è a criatura, veramente, ella vive riflettendu in a Suprema Maestà, a nostra somiglianza crescente in ella, è questu hè ciò chì ci face dì chì hè a nostra   figliola.

 

Mentri a vulintà umana face a so urighjina cunnisciuta, facennu falà da u so principiu, l 'intellettu, mimoria, ferma in a bughjura, l'imaghjini divina hè distorted è unrecognizable, si taglia ogni ligame divinu è rilazioni; a vulintà umana fa campà l’ànima à i riflessi di tutte e passioni è, in cunseguenza, diventa brutta è figliola di u nemicu infernale chì prova à sculprà a so mala maghjina.

 

A so propria vuluntà hè solu una fonte di disgrazia, distrugge tutti i beni è pruduce solu u male ".

 

U mo benedettu Ghjesù dopu m'hà cacciatu da u mo corpu chì mi mostra cumu a so   maghjina in i criaturi era stata distorta, cusì irricunnoscibile è brutta da a   paura.

 

A santità di u sguardu di Ghjesù odiava à fighjulà.

Ma a cumpassione di u so core, cusì santu, u purtò à avè pietà di u travagliu di e so mani, torciate, cusì brutte per via di elli.

À u mumentu chì Ghjesù era à l'altitudine di a so disperazione

- videndu a so maghjina cusì trasfurmata,

- les offenses reçues étaient telles qu'incapable de supporter davantage, il passait de son état de bonté à celui de vigilant.

- punizioni minaccianti, terrimoti.

 

L'acqua è u focu sò stati diretti à i populi per distrughjini tutti dui

omi chì ville. Dopu à u supplicanu à risparmià u pòpulu, Ghjesù, purtendu à mè daretu à u mio corpu è mi parlò di i so dulori.

 

Eru per ripiglià u mo volu in a Vuluntà Suprema per fà a mo   visita abituale à u Regnu di a Vuluntà Divina, per stendermi in i so limiti ripetendu u mo "Ti amu", a mo adorazione, i mo ringraziamenti per tuttu ciò chì hè statu   creatu.

 

Facendu cusì aghju pensatu:

"Sì Diu hè in ogni locu, chì sensu hà da piglià u volu in a Voluntà Divina chì si eleva à l'altitudine di u celu, davanti à a Suprema Maestà,

- purtendu, cum'è in u mo ventre, tutte e vuluntà umane di e generazioni,

- per fà, per ogni vuluntà ribellu, u mo attu di sottumissione, amore, abbandunamentu,

affinchì a Voluntà Divina vincite è vene à regnà nantu à a terra, duminante è triunfante trà e criature ?

 

Allora, sè site in ogni locu, possu fà da quì ".

Mentre pensava à questu, u mo dolce Ghjesù si mosse in mè è   mi disse  :

 

"Figlia mia, fighjate à u Sole, a so luce chì scende cumpiendu tutta a terra, ma u Sole ferma sempre quì sopra, sottu à a volta di u celu, maestosu in a so sfera, duminendu è duminendu tuttu è tuttu cù a so luce; ma, mentre ùn scende, furnisce i stessi effetti, cumunicà i stessi beni   attraversu i so raghji, cum'è s'ellu si move da a cima di a so sfera.

 

Soprattuttu chì, s'è u Soli falava da a so altezza, essendu a terra assai più chjuca è e criature incapaci di sustene una luce cusì putente, brusgiava, sterminendu tuttu cù a so luce è u so calore; ma postu chì tutte e cose create da mè cuntenenu a sumiglia di l'intestione di a misericordia di u so Creatore, u Sun ferma in alta, emanendu i so raghji pieni.

di bontà, amore è benefizii à a piccula terra.

 

Avà, s'è u Sole, imaghjini di a vera luce di u Sole Divinu, agisce in questu modu, tantu più Diu, a mo Maestà, veru Sole di luce, di ghjustizia è d'amore, ùn si move micca da u cima di u so tronu, ma sempre. ferma in u so locu. , stabile, in u so palazzu celeste, emana, più cà un Sole, i so raghji infiniti purtendu i so effetti, i so benefici, è cumunicà a so propria Vita à quelli chì volenu riceve.

 

Ciò ch'ellu ùn faci micca discendu personalmente, u face per l'emanazione di i so raghji infiniti, bilocalisendu in elli, dendu a so vita è i so bè à e generazioni umane.

 

Avà, figliola mia, datu a vostra cundizione di criatura, a vostra funzione in a missione di u Fiat Supremu, tocca à voi di ascende nantu à quelli stessi raghji chì emananu da a Suprema Maestà, presentendu sè davanti à ella, rializendu u vostru compitu in l'Eternu. Sun, ghjittatevi in ​​u principiu da quale avete surtitu è ​​pigliate, quant'è pussibule da a criatura, a pienezza di a mo Voluntà per cunnoscela è manifestallu à l'altri.

 

Avà duvete sapè quale sò i ligami d'identificazione trà a Voluntà Divina è l'umanu, per questu amu tantu è vogliu, cù u dirittu di creazione, di paternità, d'amore è di ghjustizia, chì l'omu rinunzià u mio è, ghjittandusi trà i so braccia cum'è un zitellu, esse   sustinutu, nutritu è ​​duminatu da ellu.

 

L'Entità Suprema, in a creazione di l'omu, hà purtatu in a mo Voluntà, ancu s'è i nostri attributi anu participatu più tardi è naturalmente, ma, a Vuluntà Suprema era l'attu primordiale nantu à quale era basata tutta a vita di a Creazione, cumpresu l'omu. tuttu, duminendu tuttu, apprupriatu tuttu, perchè tuttu hè surtitu da ella, è era ghjustu chì tuttu li appartene.

 

A mo Voluntà, ancu più chè u Sole, sparghje i so raghji è, animandu a natura umana cù u so puntu, furmò a vulintà in a criatura. Allora vede ciò chì a vulintà pare in generazioni umani ?

 

Innumerevoli è multiplici punti di raghji, cum'è scintille in i criaturi, per furmà a vulintà in elli, senza staccalli

scintille raghji, imprisoning da u centru Sun di a Vuluntà Suprema   .

 

Tutte e generazioni umane giranu intornu à stu Sole perchè ogni criatura cuntene a punta di un raghju di stu Sole Eternu di a mo   Voluntà.

 

Avà, chì era l'affrontu à stu Sole à vede u prufilu di sti raghji, chì a so punta forma a vulintà di ogni criatura, cunvertita, trasmutata in a bughjura, in a natura umana, ignurandu a luce, u duminiu, a vita di stu Sole chì hà datu a so Voluntà cù tantu amore, cusì chì a so è quella di e criature diventenu Una, pudendu cusì furmà a Vita Divina in elli ?

 

Pò esse un ligame più forte, più stabile è indivisibile trà u centru di u Sole è i so raghji ? A luce hè indivisibule è, s'ellu puderia sparghje, a parte separata vagaria è si trasforma in bughjura.

 

Trà a Vulintà Divina è l'umanu, l'unione di l'identificazione hè tale chì pò esse paragunata à quella trà u sole è u raghju di u sole, trà u calore è a luce. Ùn averebbe u Soli u dirittu di duminà i so raghji, di riceve a so sottumissione, di furmà u so regnu di luce nant'à u so cuntornu sulari ? Cusì hè cù a mo Voluntà; quandu a criatura li scappa, hè cum'è s'ellu ùn avia più regnu, putere, sughjetti ;

 

Ella sente chì ciò chì appartene à ella hè arrubatu. Ogni attu indipendente da a so Voluntà hè una lacrima, un volu compie in a so luce, dunque, videndu a so luce arrubbata cunvertita in bughjura,

 

Si lamenta cum'è una mamma à quale li saria statu strappatu u fruttu di u ventre,   micca per dà a so vita, ma per tumbàla ! E pèrdite subite da a mo Voluntà, se a criatura ùn ferma micca unita in u so centru, ùn campa micca da a Voluntà di a so luce, sò perditi divini è di valore inestimabile. a bruttura, i so mali acquistati, sò incalculable è indescrivibile: a mo Voluntà ùn hà micca u so regnu in criaturi, è elli, essendu spogliati, senza eredi, ùn avè micca dirittu à alcunu   bè.

 

Ùn ci hè dunque cosa più impurtante, più grande chì stabilisce l'equilibriu, l'ordine, l'armunia, a similitudine trà u Creatore è e criature, chè a mo Voluntà. Questa hè a raghjoni chì mi spinge à mustrà in ciò chì a Voluntà Divina è a vulintà umana consistenu, per chì a pace pò esse fatta, per avè u so regnu è restaurà tutti i so beni persi à i criaturi.

 

Pensava à l'immensu putere, à tutti quelli benefici chì   cuntene a Santa Volontà Divina   .

- Chì pace, chì felicità,

- ùn avemu micca bisognu di ordini per travaglià,

- a natura si sente in sè una tale forza per u bè chì ùn pò micca impedisce di fà.

 

Chì felicità

sintimu trasfurmatu in bontà, santità,   forza,

avè a stessa   natura

 

Questu significa chì in u Regnu di a Vuluntà Suprema ùn ci sarà micca liggi. Tuttu serà amore.

A natura diventerà a lege divina, chì farà chì vulete fà ciò chì a Suprema FIAT vole.

Mentre stava in e mo riflessioni, u mo sempre gentile   Ghjesù  , in a so luce abituale chì li ghjunghjia da a so mente,   mi disse  :

 

"   A mo figliola,

tuttu ciò chì vi dicu di a mo Voluntà sò rigali di mè.

A cunniscenza ùn hè micca abbastanza

Unu deve pussede u bè chì cuntene sta cunniscenza. S'ellu ùn era micca, sarete miserable

Perchè cunnosce un bonu senza pussede hè sempre un dulore.

 

Ùn sò micca sapè cumu fà e cose à mità.

Prima, mette l'ànima in cundizione. Allargaghju e so capacità Allora dugnu a cunniscenza è u bonu chì seguita.

Siccomu a cunniscenza di questu hè divina, a natura hè dotata di a listessa somiglianza di a natura divina.

Megliu cà una zitella chì ùn aspetta micca ordine. Si senti onorata di fà ciò chì u so babbu vole.

E lege, l'ordini sò per servitori, schiavi, ribelli.

In u Regnu di u Supremu Fiat,

- Ùn ci sarà nè servitori, nè schiavi, nè ribelli,

- ma solu una vulintà, quella di Diu è quella di a criatura, è a vita serà una.

 

Ancu per quessa, parlu tantu di a mo Voluntà,

- per pudè distribuisce ancu più donazioni, micca solu à voi,

-ma à quelli chì volenu vene à campà in u mo Regnu

ch'ellu ùn manca nunda, ch'ellu ùn hà bisognu di nunda, pussede in ellu a surgente di i bè.

 

Ùn saria micca degnu di u Diu chì sò,

- cusì grande, putente, riccu, magnanimu, da custituisce u Regnu di a mo Voluntà,

- s'ellu ùn aghju micca dotatu à quelli chì ci anu da campà cù e prerogative è e qualità chì a mo stessa Voluntà pussede.

 

Duvete sapè chì

tutte e cose sò ancu suscitate da questu attu di Diu   ,

tuttu deve vultà in questu unicu attu, à quale nimu accade. Solu quellu chì lascia tuttu per vive solu in a mo Voluntà pò vultà à   questu un   attu

 

Perchè   tuttu ciò chì l'anima face vivu in ella, hè trasfurmatu in luce.

Tutte e so azzioni

- sò naturalmente incorporati è identificati in a luce eterna di u Sole di a mo Voluntà

- diventendu cusì un attu unicu cun voi.

 

Per d 'altra banda,   in quelli chì travaglianu fora di voi  ,

-Videmu solu u materiale di u travagliu, micca a luce.

Dunque ùn pò esse incorporatu à a luce di l'attu unicu di Diu.

Allora avemu bisognu di vede chì ùn ci appartene micca

Tuttu ciò chì ùn hè micca fattu in virtù di u Divinu FIAT, Diu ùn ricunnosce micca.

 

Diciamu chì vulete riunite

luce è bughju,

ramu è   oru,

petre è terra,

Puderiamu chjaramente distingue a luce di a bughjura, u ramu da l'oru, e petre di a terra, essendu materiali separati l'una di l'altru?

 

Ma s'e mi riuniscenu

- luce cù luce,

bughjura cù   bughjura,

- oru cù oru,

ùn pudete micca differenzià o separà

a luce prima di a luce   dopu,

a bughjura prima è dopu,

- a massa d'oru prima di quella dopu.

 

U stessu hè veru di a mo Voluntà.

Tuttu ciò chì face in a criatura hè lumera.

Ùn hè dunque micca surprisante chì hè incorporatu in l'attu unicu di a Luce Eterna.

 

Dunque ùn li pudia dà più grazia,

- in issi tempi tumultuosi è vertiginosa corsa in u male, offrendulu per offre u Regnu di a Suprema FIAT

 

Dò a prova preparendula in tè

- cù tanti cunniscenze è rigali cusì chì

- nunda ùn manca da u triunfu di a mo Vulintà.

 

Dunque, cura di stu Regnu chì aghju depositatu in tè ».

 

 Essendu preoccupatu, dopu à mè  era impostu l' ubbidienza santa 

- per ùn scurdà di e parolle chì escenu da a bocca di Ghjesù, mentri spessu tendenu à lascià da parte,

-cunvinta chì qualchi cosi intimi, certi di Ghjesù lassatu fora di vapuri in a mo ànima pocu, ùn hè micca necessariu di scrive, mette in carta.

Preferitu ch'elli fermanu in u sicretu di u core, aghju pricatu ch'ellu mi dessi a grazia d'obbedisci.

 

Ghjesù  , movendu in mè,   mi disse  :

"   A mo figliola,

s'è quellu chì ti guida è dirige ti impone sta ubbidienza, hè perchè hà capitu

-chì sò eiu chì vi parlu e

- u valore di ogni mo parolla.

 

A mo parolla hè ligera è piena di vita. Quellu chì pussede a vita pò dà,

A mo parolla hà una forza creativa in questu. Solu una di e mo parolle pò creà

- innumerevoli vite di grazia, amore, luce,

- a vita di a mo Voluntà in l'ànima.

 

Tù stessu ùn pò micca capisce a longa strada chì qualsiasi di e mo parolle ponu andà. Quellu chì hà intesu u senterà.

Quelli chì anu un core seranu feriti.

 

Quellu chì vi guida hè ghjustu à impurtà sta ubbidenza. Ah! Ùn pudete micca sapè quantu

U sustegnu, u   circondu,

à leghje i mo scritti è i toi nantu à a mo   Voluntà, per pudè capisce tutte e so   forza

-verità è

- di u bonu immensu chì cuntenenu.

 

Ellu

- strofinendu e spalle cù a mo Voluntà,

-in virtù di a luce ch'ellu si sente, vi manda sta ubbidienza.

 

Allora attenti, è vi aiuteraghju, facendu vi affruntà ciò chì vi pare difficiule. Sapete ch'e aghju un grande core, chì soffre è suspira à fà

- u Regnu di a Suprema FIAT,

- i grandi bè chì cuntene e

- i grandi benefizii chì benefiziu à quelli chì u pussede.

 

U mo core d'ospiti hè per scoppià tantu chì vogliu ch'ellu venga à a vita.

Ùn vogliu micca alzà mi aiutendu à "pariri"

per chì u mo core smetta di soffre è suspirà dolorosamente ?

 

Farai lu revelendu ciò chì ti manifestu nantu à a mo Voluntà, perchè fendu cusì mi permette di fà

- per guidà a strada,

-preparate u locu induve nascerà u Regnu di a mo Vulintà.

 

Ùn manifestate micca ciò chì vi dicu,

bluccà sti camini   e

u mo core serà ancu più grande.

Lasciami fà, seguitemi è ùn vi preoccupate micca ".

 

 

Furmà   u Regnu di a Vuluntà Divina in l'anima   hè u mezzu

-di trasmette in ella   ciò chì l'Umanità di Ghjesù pussede.

 

U mumentu chì pensu chì u mo sempre gentile Ghjesù ghjunghjerà è ùn saraghju più separatu da ellu, avà si ne và di colpu cum'è un fulmine è mi ritruvu senza Quellu chì forma a vita di a mo esistenza, in l'attesa delirante di Quellu chì u Sole nasce in a mo povera   anima.

Mentri eru delirandu, circandu u so ritornu, teme ch'ellu m'avia lasciatu, si vultò di colpu è mi disse :

 

"A mo figliola, ùn vulete micca persuade chì ùn ti possu micca lascià? Se a to unione cun mè era ligata, formata, sigillata nantu à diverse basi da   a mo Voluntà, puderebbe   teme .

 

Ma finu à ch'ella hè ligata, arregistrata, marcata nantu à a basa eterna di a mo Vuluntà, l'eternu essendu micca sottumessu à a mutazione, u vostru esse tutale, i vostri desideri, i vostri affetti, ancu i vostri fibri più internu sò liati cù ligami eterni, o mio. chì scorri in elli, per dà a vita è li forma   cù a sustanza divina è eterna chì   pussede.

Hè pussibule interrompe l'Eternità, cambià un Diu, separà l'Essere Supremu da a so Volontà? Tuttu chistu hè inseparabile, indivisible. Tuttu ciò chì a mo Voluntà unisce, entra in l'ordine eternu è diventa   inseparabile da mè.

 

S'ellu ùn era micca cusì, tuttu ciò chì a mo Voluntà hà fattu in tè, a so fatigue, u so fundamentu, e so manifestazioni stessu, saria statu solu un ghjocu, una cosa superficiale, una manera di dì, è micca una realità. Dunque ùn   teme micca chì   ti lasciraghju perchè ùn hè micca produtivu è ùn appartene micca à a mo Voluntà, postu ch'ella hè fermezza è   ligame indissoluble.

 

Hè fora di locu, per quellu chì pussede a mo Voluntà per a vita, per piglià cura di qualcosa d'altru, quandu duvete solu piglià cura di allargà i limiti di u so Regnu per ch'ellu pò triunfà, esse furmatu in tè, pudendu cusì trasmette à e ghjinirazioni povere chì luttanu è si lascianu purtate.in u currente  di l'  abissu.

 

I punizioni sò ancu necessarii, chì servenu per preparà a terra per a furmazione di u Supremu Regnu FIAT in mezu à   a famiglia umana.

Parechje vite, chì impediscenu u trionfu di u mo Regnu, spariranu da a faccia di a terra, ci saranu punizioni chì portaranu à a distruzzione, i stessi criaturi l'anu causatu, distrughjendu l'altri; ma ùn hè micca bisognu di preoccupari, piuttostu pricà per chì succede per u   trionfu  .

di u Regnu di a Suprema FIAT ".

 

(3) Dopu à dì chì HE manca. Cusì aghju ripigliatu i mo ghjochi di solitu in a Vuluntà Suprema; A so luce mi ricorda di tuttu ciò chì avia fattu in a creazione è in a redenzione.

 

A Voluntà Divina, bilocalizzata in ogni attu fattu in elli, aspittava a mo piccula visita à ognunu di i so atti, per chì a so figliola chjuca a mantene a so cumpagnia, ancu s'ellu era solu una visita curta, induve duminava è regnava   regina.

 

Oh! Quanti atti,   u mo   picculu "ti amu", a mo piccula adorazione, a mo gratitudine, i mo ringraziamenti, a mo sottumissione, è, essendu i so atti innumerabili, ùn aghju mai pussutu ghjunghje à tutti. Avà, avè ghjuntu à l'atti di redenzione, aghju vistu u mo dolce Ghjesù, un zitellu, ma cusì chjucu chì l'aghju pussutu mette in u mo   ventre.

Quantu era bellu di vedelu, cusì caru, graziosu è cusì chjucu, marchjendu, pusendu, mettendusi in a mo anima piccula cum’è una Maestà, amministrà a so Vita, u so fiatu, e so opere à mè, assicurendu ch’e   mi pigliassi tuttu.

 

Ma l'aghju vistu cum'è un zitellu è crucifissu à u stessu tempu; a tensione di i so membri era tale chì si pudia cuntà i so ossi, i so nervi, unu à unu. Sì u zitellu era chjusu in u mo   pettu,   u Ghjesù crucifissu stendu in tutti i mo   membri, pussede tutte e parti di u mo corpu di a so persona adorable è aghju sentitu a so Vita più cà a meia. Dopu avè passatu uni pochi di stonde in questa pusizioni cun ellu, Ghjesù   m'hà dettu:

 

(4) "   A mo figliola,

A mo Umanità pussede u Regnu di a mo Voluntà, tantu chì tutta a mo Vita dipende d'Ella, è in cunsiquenza aghju avutu l'intelligenza di a Vuluntà Suprema, u so sguardu, u so fiatu, u so modu di fà, i so passi, u so muvimentu. è u battitu di u so core eternu. Cusì aghju furmatu u Supremu Regnu FIAT in a mo Umanità, in a so Vita, in i so   pussidimenti.

Allora capisce ciò chì significa di furmà u so Regnu in   voi?

 

Devu trasmette à voi ciò chì a mo Umanità pussede, chì vi amministrà u so pensamentu, u so sguardu, u so fiatu, è tuttu ciò chì pussede per a furmazione di stu   Regnu.

 

Vede quantu l'amu, aghju messu à a so dispusizione tutta a mo vita, i mo pene, a mo morte, cum'è fundazione, guardia, difesa, sustegnu.

Tuttu ciò chì hè in mè servirà à mantene in piena forza u triunfu è u duminiu assulutu di a mo Vuluntà.

 

Dunque

Ùn vi maravigliate di vede ripete in tè e diverse fasi di a mo età è di e mo opere : à volte un zitellu, à tempu ghjovanu, à tempu crucifissu.

U regnu di a mo Voluntà sta in tè.

Tutta a mo Vita va dentru è fora di voi per guardà è difende u mo Regnu.

 

Allora attenti.

Quandu ti lasciate vintu da a paura, pensate

- chì ùn site micca solu,

- chì tutta a mo Vita hè quì per aiutà à furmà u mo Regnu in tè,

Cuntinuà u vostru volu constante in l'unità di a luce suprema di a Voluntà Divina.

Eccu induve t'aspettu,

per fà vi e sorprese di u ritornu   e

vi daraghju i mo   insignamenti ".

 

 

(1) Dopu u mo cambiamentu di solitu in a Vuluntà Suprema, aghju cuminciatu à pricà à u bonu   Ghjesù,

in nome di a so creazione è   redenzione,

in nome di tutti, da u primu à l'ultimu   omu,

in nome di a Regina Sovrana è tuttu ciò ch'ella hà fattu è   patitu,

cusì chì u Fiat Supremu hè statu cunnisciutu è u so Regnu hè statu stabilitu in pienu triunfu è duminiu.

Facendu cusì, aghju pensatu à mè stessu : «Sè Ghjesù voli è ama tantu chì u so regnu sia stabilitu à mezu à i criaturi, perchè ellu vole, è insiste tantu, chì   prichemu ?

Si pò dà senza chì ci sia atti cuntinui ». U mo dolce   Ghjesù  , muvendu in mè  , mi disse  :

(2) A mo figliola, u mo Essere Supremu pussede un equilibriu perfettu, rendendu ancu u mo ringraziu à i criaturi, i mo rigali, più in quantu à u Regnu di u Supremu FIAT chì hè u più grande rigalu chì aghju digià datu à i criaturi. l'omu à l'iniziu di a Creazione è chì ellu rifiutò.

 

Credu chì ùn hè nunda di più chè di fà una Voluntà Divina dispunibile per ellu cù tutti i so beni, è micca per una ora, ma per tutta a so vita ?

 

U Creatore chì mette a so vuluntà adorable in a criatura, per pudè sparte a so similitudine, a so bellezza, i so oceani di ricchezze infinite, gioia, felicità infinita ? Precisamente per pussede a nostra Voluntà a criatura puderia acquistà i diritti d'associu, sumiglia è

tutti i beni di u so Criaturi.

 

Senza ellu, nisuna associazione hè pussibule. S'ellu pò piglià qualcosa, sò solu picculi marchi, briciole di i nostri pussidimenti infiniti.

Un rigalu cusì grande, una felicità cusì immensa, u dirittu à a somiglianza divina   per l'acquistu di a nubiltà di a nostra filiazione chì hè stata   rifiutata;

 

Cridite chì hè faciule per a Sovereignità Divina per dà stu Regnu di u Supremu FIAT

senza esse dumandatu   à fà cusì,

-senza chì nimu s'impegna à riceve ?

 

Saria una ripetizione di ciò chì hè accadutu in u Paradisu terrenu è, forse, ancu peggiu. Inoltre, a nostra ghjustizia    s'opponeva  necessariamente .

 

Allora tuttu ciò chì ti facciu fà,

e torri infinite di a Vuluntà Suprema   ,

e vostre incessanti preghiere per chì u mo Voluntà   regnu,

u sacrifiziu di a vostra vita per parechji   anni senza esse nè in celu nè in   terra,

per u solu scopu di u mo regnu à vene,

sò tutti i sustegni chì aghju avanzatu à a mo ghjustizia per ch'ellu rinunce à i so diritti è, ugualindusi cù tutti i nostri attributi, trova ghjustu chì u Regnu di u Supremu FIAT sia restituitu à   e   generazioni umane .

 

Questu hè accadutu à u mumentu di a Redemption; s'è a nostra ghjustizia ùn avia trovu e preghiere, i sospiri, e lacrime, e penitenza di i patriarchi, di i prufeti è di tuttu u bonu di l'Anticu Testamentu, è, in più, una Vergine Regina, chì pussede l'integrità di a nostra Vulintà, pigliendu tuttu à u core di tante preghiere insistenti, avendu u compitu di suddisfà a razza umana, a nostra ghjustizia ùn avissi mai permessu a discesa di u nostru Redentore bramosu trà e criature, ricusendu categuricamente a mo venuta in   terra.

 

Quandu si tratta di mantene l'equilibriu di u nostru Essere Supremu, ùn ci hè nunda da fà! Quale hà pricatu, finu à avà,

cun interessu,   insistenza,

sacrificà a so propria vita per l'avventu di u Supremu  Regnu  FIAT

a terra triunfante è dominante ?  Nimu.

Hè vera chì a Chjesa hà recitatu solu   "Patre nostru  " da quandu sò ghjuntu in terra, in quale ella dumanda:   "Venga u to regnu, sia fatta a to vulintà in terra cum'è in u celu".

 

Ma, dicendu ste parolle, quale pensa à ciò ch’ellu recita ? L'impurtanza di sta dumanda hè in a mo Voluntà è e criature a recitanu per recita, senza capiscenu, senza interessu à ciò chì dumandanu ? A mo figliola, chì campa nantu à a terra tuttu hè ammucciatu, sicretu, tuttu pare misteriosu, è, s'è no sapemu qualcosa, hè cusì insignificante chì l'omu trova sempre difetti in tuttu ciò chì facciu in i mo opere attraversu i veli di criature, dicendu:

"Perchè sta benedizzione, sta cunniscenza ùn era micca datu prima, à l'epica di tanti   santi?

In l'eternità ùn ci sarà micca sicreti, vi revelà tuttu, mustrà e cose è e mo opere cù ghjustizia.

Perchè a Suprema Maestà ùn pudia mai dà ciò chì ellu vulia in a criatura. Ùn ci era micca abbastanza atti.

 

Hè ancu vera chì hè a mo grazia chì permette à a criatura di fà tuttu ciò ch'ella faci, ma a mo grazia vole truvà, à tempu, u sustegnu di e dispusizioni di a criatura è a bona vuluntà.

 

Allora, per rinfurzà u mo regnu di a mo Voluntà nantu à a terra,   l'opere di a criatura deve basta.

- per chì u mo Regnu ùn stà "in l'aria", ma scende,

- per furmà à traversu l'atti fatti da a criatura stessa,

- per pudè ottene un bonu cusì grande.

 

Hè per quessa chì ti spingu

- andate intornu à tutte e nostre opere, Creazione è Redenzione,

-per chì mette da parte e vostre opere, u vostru   "Ti amu  ", a vostra adorazione, a vostra gratitudine, i vostri ringraziamenti, nantu à tutte e nostre opere.

 

Parechje volte l'aghju fattu cun voi è, infine, dopu à a vostra piccula volta in a nostra Voluntà, per u vostru ritornu chì avemu tantu piaciutu :

"Maestà Suprema, a vostra zitella vene à tè, in i vostri ghjinochji paterni,

- dumandate à tutti di cunnosce u vostru FIAT, u vostru Regnu ;

 -Ti dumandu u triunfu di a to Vulintà per ch’ella dumine è regnu

tuttu.

Ùn sò micca l'unicu chì vi dumandu, ma cun mè tutte e vostre opere è a vostra Volontà.

Hè dunque in nome di tuttu ciò chì vi dumandu, pregu u vostru   FIAT ".

 

Se tu sapiassi quantu tocca u nostru Essere Supremu da stu coru ! Ascoltamu a preghiera di tutte e nostre opere, e supplicazioni di a nostra Voluntà; U celu è a terra sò inginocchiati per dumandà   u Regnu di a mo Vuluntà Eterna. Allora, se vulete, vai avanti, per furmà u numeru di atti necessarii per ottene ciò chì aspire cusì insistentemente ".

 

(1)   Dopu avè   scrittu per più di   quattru   ore, stancu, avè principiatu à pricà cum'è di solitu in a so Santissima Volontà, u mo dolce Ghjesù esce da mè è, tenendumi teneramente,     mi  disse :

 

(2) "A mo figliola, sì stancu, riposa in i mo braccia. Quantu costa à tè è à mè u Regnu di u Fiat Supremu, mentre chì tutte l'altri criaturi dormenu di notte, certi si divertenu, ancu riesci à   offendà Mi. .

per mè è per voi ùn ci hè riposu, nè hè a notte chì vi cura di scrive è   vi fighjulu, soffiendu e parolle, l’insignamenti riguardanti u Regnu di a Vuluntà Suprema   .

 

A vede ti scrive,

- per pudè cuntinuà senza stancu,

-Ti sustene in braccia cusì cusì

- scrivi ciò chì vogliu,

- per dà tutti l'insignamenti, prerogative, privilegi, santità è ricchezze infinite chì u mo Regnu pussede.

 

Se sapiassi quantu ti amate è quantu mi piace à vedeti

- sacrificà u to sonnu

- in più   di sè stessu,

per l'amore di u mo FIAT chì piace à esse cunnisciutu tantu da e generazioni umane.

 

Ci costa assai, hè vera, a mo figliola, è, per ricumpensà, una volta finita di scrive,

Ti facciu riposu nant'à u mo core strittu cù u dulore è l'amore: cù u dulore di u fattu chì u mo regnu ùn hè micca cunnisciutu, è cù l'amore perchè vogliu fà cunnosce, per chì tù, sintendu u mo dulore è u focu chì l'aghju. brucia, ti sacrificate sanu sanu, senza risparmià nunda, per u trionfu di a mo   Volontà.

 

Mentre era in braccia di Ghjesù, l'immensa luce di a Voluntà Divina, chì riempia u celu è a terra, m'hà chjamatu à fà i mo scherzi in ella è à fà e mo opere abituale, riechendu u mo   "I   love you".

",   a mo adorazione in tutta a creazione, per avè a cumpagnia di u so figliolu in ogni cosa creata in quale regna è domina.

 

Allora u mo   Ghjesù   m'hà dettu:

 

"A mo figliola, chì luce, chì putere, chì gloria acquista l'attu fattu da a criatura in a mo   Voluntà.

Questi atti sò più brillanti chè u Sole chì a so luce eclissi l'astri è empie a terra sana purtendu u so basgiu, u so calore, i so effetti benifichi nantu à tutte e cose, è a natura di a luce cunsistenti in espansione, ùn face nunda di più chè dà i beni ch'ellu pussede. à quelli chì volenu.

 

U Sun hè u simbulu di tutti l'atti realizati in a mo Voluntà; Una volta chì l'attu hè furmatu, a mo Voluntà li amministra a luce per furmà u Sole chì s'alza sopra, perchè a natura di u Sole hè di stà in alta, altrimenti ùn puderia micca dà i so benefici, postu chì e cose chì sò sottu sò sempre delimitate, individuu. , in relazione à u tempu, i lochi, u non-essere, nè sapè cumu pruduce beni universali.

 

Stu Sole, furmatu da a mo Voluntà è da l'attu di a criatura, ascendendu à u tronu di u so Diu, forma a vera eclissi : Eclissi u Celu, i santi, l'anghjuli ; a durata di i so raghji piglia a terra in manu, a so luce benefica porta gloria, gioia, felicità à u Celu è à a terra a luce di e verità, a scappata da a bughjura, u dulore di a culpabilità, a disillusione di e cose chì passanu. U sole hè unicu.

Ma a so luce cuntene tutti i culori è l'effetti per dà vita à a terra.

 

Cusì ci hè l'attu è, in ellu, u Sole di a mo Voluntà, chì i so benefici è effetti sò innumerabili.

In cunseguenza, u Regnu di u Fiat Supremu serà un Regnu di luce, gloria è triunfu.

A notte di u peccatu ùn entrerà in ellu, sarà sempre u ghjornu, i so raghji abbaglianti seranu cusì putenti ch’elli triunfaranu nantu à l’abissu duv’ellu s’hè affundatu a povera umanità.

 

Hè per quessa chì, più volte, vi aghju ripetutu :

u fattu d'avè affidatu à voi a mo Voluntà Divina hè un compitu immensu è, facendula cunnosce, assicurarete i so diritti cusì pocu cunnisciuti à e generazioni umane chì i so benefici futuri seranu grandi è, voi è eiu, saremu doppiamente felici di anu cuntribuitu à a furmazione di questu. Regnu ".

 

Ripensendu à ciò chì hè statu rappurtatu, aghju   pensatu:

"U mo amatu Ghjesù dice cose maravigliose di stu santu Regnu di a Vuluntà Suprema, ma apparentemente da l'esternu ùn si vede nunda di queste cose magnifiche.

Se si pudia vede e meraviglie, i beni innumerevoli, a so bellezza, a faccia di a terra cambiassi è, in vini umani, u sangue puru, santu, nobile scorri, trasfurmendu a so natura in santità, gioia è pace eterna ".

 

Allora   Ghjesù  , esce da mè  , mi disse:

 

"A mo figliola, stu Regnu Supremu FIAT deve prima avè boni fundamenti,

esse   furmatu,

maturu trà tè è mè,   e

dopu esse trasmessi à i   criaturi.

 

Hè ciò chì hè accadutu trà a   Vergine è mè  .

In principiu   sò statu furmatu in tè,

- cresce in u so ventre, e

- pascendu mi in u so pettu, campava inseme

- per furmà noi dui,

- unu à unu, cum'è s'ellu ùn ci era nimu altru, u Regnu di Redemption, è,

 

Dopu sò stati   trasmessi à i criaturi:

- a mo vita è

- i frutti di a redenzione cuntenuti in a mo vita.

 

Il en sera de même pour la FIAT Supreme :

- ci farà à dui, unu à unu, è, una volta furmatu,

-Eiu sò quellu chì hà da piglià cura di trasmette à i criaturi.

 

Facemu un travagliu megliu essendu solu,

-in u sicretu di u silenziu di duie persone

- chì amanu veramente ciò chì facenu

 

Quandu hè furmatu, pò esse più facilmente manifestatu è offertu à l'altri. Dunque, lasciami fà è ùn ti preoccupari micca ".

 

••   Grazie à Diu •

 

http://casimir.kuczaj.free.fr/Orange/korsykanski.html